KorAP: Find »[drukola/base=folcloric & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...158 159 160 ...236 >

5,879 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725

și două formații folclorice la Moldova Veche și, respectiv, Bolobresca (județul Caraș-Severin). Ansamblul folcloric „Sloga” din Timișoara. f) În limba țigănească Amatori grupul folcloric „Cingărica” din Cluj-Napoca grupul folcloric „Roma len” din Coltău grupul folcloric „Cheleu, cheleu” din Petroșani grupul folcloric „Huro ciricleanco” din Caracal. Mai multe alte ansambluri folclorice și grupuri instrumentale există În diferite localități din țară. g) În limba ucrainiană Amatori ansamblul artistic de copii din Siret, județul Suceava formația folclorică „Alunișul Verde” din Copăcele (județul Caraș Severin

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
Bolobresca (județul Caraș-Severin). Ansamblul folcloric „Sloga” din Timișoara. f) În limba țigănească Amatori grupul folcloric „Cingărica” din Cluj-Napoca grupul folcloric „Roma len” din Coltău grupul folcloric „Cheleu, cheleu” din Petroșani grupul folcloric „Huro ciricleanco” din Caracal. Mai multe alte ansambluri folclorice și grupuri instrumentale există În diferite localități din țară. g) În limba ucrainiană Amatori ansamblul artistic de copii din Siret, județul Suceava formația folclorică „Alunișul Verde” din Copăcele (județul Caraș Severin) formațiile artistice din Crișan (județul Tulcea), Crăciunești, Remeți, Valea

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
grupul folcloric „Cheleu, cheleu” din Petroșani grupul folcloric „Huro ciricleanco” din Caracal. Mai multe alte ansambluri folclorice și grupuri instrumentale există În diferite localități din țară. g) În limba ucrainiană Amatori ansamblul artistic de copii din Siret, județul Suceava formația folclorică „Alunișul Verde” din Copăcele (județul Caraș Severin) formațiile artistice din Crișan (județul Tulcea), Crăciunești, Remeți, Valea Vieșului, Ruscova, Poienile de sub Munte (județul Maramureș) trei coruri feminine la Cornuțel (județul Caraș-Severin), Sighetu Marmației (județul Maramureș) și municipiul Tulcea formații artistice de

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
artistice de copii „Clopoțeii veseli” În București ți altele În Siret ți Negostina (județul Suceava) corul de fete de la Școala Normală din orașul Sighetu Marmației (județul Maramureș) ansamblul artistic „Zadunaiska Sici” din orașul Tulcea. h) În limba turcă Amatori ansamblul folcloric din municipiul Constanța ansamblul folcloric din Medgidia un grup vocal-instrumental În Măcin (județul Tulcea) i) În limba rusă Amatori trei ansambluri folclorice: „Lotca” din Tulcea și alte două În comunele Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea) două formații folclorice la

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
În București ți altele În Siret ți Negostina (județul Suceava) corul de fete de la Școala Normală din orașul Sighetu Marmației (județul Maramureș) ansamblul artistic „Zadunaiska Sici” din orașul Tulcea. h) În limba turcă Amatori ansamblul folcloric din municipiul Constanța ansamblul folcloric din Medgidia un grup vocal-instrumental În Măcin (județul Tulcea) i) În limba rusă Amatori trei ansambluri folclorice: „Lotca” din Tulcea și alte două În comunele Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea) două formații folclorice la Rădăuți (județul Suceava) și, respectiv

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
orașul Sighetu Marmației (județul Maramureș) ansamblul artistic „Zadunaiska Sici” din orașul Tulcea. h) În limba turcă Amatori ansamblul folcloric din municipiul Constanța ansamblul folcloric din Medgidia un grup vocal-instrumental În Măcin (județul Tulcea) i) În limba rusă Amatori trei ansambluri folclorice: „Lotca” din Tulcea și alte două În comunele Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea) două formații folclorice la Rădăuți (județul Suceava) și, respectiv, În comuna Ghindărești (județul Constanța) două coruri la Slava Cercheză și Sulina (județul Tulcea) j) În limba

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
ansamblul folcloric din municipiul Constanța ansamblul folcloric din Medgidia un grup vocal-instrumental În Măcin (județul Tulcea) i) În limba rusă Amatori trei ansambluri folclorice: „Lotca” din Tulcea și alte două În comunele Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea) două formații folclorice la Rădăuți (județul Suceava) și, respectiv, În comuna Ghindărești (județul Constanța) două coruri la Slava Cercheză și Sulina (județul Tulcea) j) În limba bulgară Amatori trupe de teatru la Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș) și Vinga (județul Arad) ansambluri

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
la Rădăuți (județul Suceava) și, respectiv, În comuna Ghindărești (județul Constanța) două coruri la Slava Cercheză și Sulina (județul Tulcea) j) În limba bulgară Amatori trupe de teatru la Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș) și Vinga (județul Arad) ansambluri folclorice Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș), Vinga (județul Arad), Brănești (Sectorul Agricol Ilfov) formația de muzică folclorică din Băleni (județul Dâmbovița) formații de muzică folclorică la Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș) corul bărbătesc din Dudeștii Vechi (județul Timiș); corurile

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
Sulina (județul Tulcea) j) În limba bulgară Amatori trupe de teatru la Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș) și Vinga (județul Arad) ansambluri folclorice Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș), Vinga (județul Arad), Brănești (Sectorul Agricol Ilfov) formația de muzică folclorică din Băleni (județul Dâmbovița) formații de muzică folclorică la Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș) corul bărbătesc din Dudeștii Vechi (județul Timiș); corurile mixte din Breștea (județul Timiș) și Vinga (județul Arad); corurile de copii din Dudeștii Vechi, Breștea (județul

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
trupe de teatru la Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș) și Vinga (județul Arad) ansambluri folclorice Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș), Vinga (județul Arad), Brănești (Sectorul Agricol Ilfov) formația de muzică folclorică din Băleni (județul Dâmbovița) formații de muzică folclorică la Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș) corul bărbătesc din Dudeștii Vechi (județul Timiș); corurile mixte din Breștea (județul Timiș) și Vinga (județul Arad); corurile de copii din Dudeștii Vechi, Breștea (județul Timiș) și Vinga (județul Arad) formații de muzică

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș) corul bărbătesc din Dudeștii Vechi (județul Timiș); corurile mixte din Breștea (județul Timiș) și Vinga (județul Arad); corurile de copii din Dudeștii Vechi, Breștea (județul Timiș) și Vinga (județul Arad) formații de muzică pop și folclorică la Dudeștii Vechi. Deta-Denta (județul Timiș) și Vinga (județul Arad). k) În limba greacă Amatori un grup teatral la Botoșani corul mixt din Botoșani un ansamblu folcloric la Izvoarele (județul Tulcea). l) În limba croată Amatori 90 trei formații folclorice

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
Vechi, Breștea (județul Timiș) și Vinga (județul Arad) formații de muzică pop și folclorică la Dudeștii Vechi. Deta-Denta (județul Timiș) și Vinga (județul Arad). k) În limba greacă Amatori un grup teatral la Botoșani corul mixt din Botoșani un ansamblu folcloric la Izvoarele (județul Tulcea). l) În limba croată Amatori 90 trei formații folclorice la Carașova, Clopotici și Lupac (județul CarașSeverin). m) În limba macedoromână Amatori un ansamblu și o formație folclorică la Slobozia (județul Ialomița). n) În limba polonă Amatori

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
folclorică la Dudeștii Vechi. Deta-Denta (județul Timiș) și Vinga (județul Arad). k) În limba greacă Amatori un grup teatral la Botoșani corul mixt din Botoșani un ansamblu folcloric la Izvoarele (județul Tulcea). l) În limba croată Amatori 90 trei formații folclorice la Carașova, Clopotici și Lupac (județul CarașSeverin). m) În limba macedoromână Amatori un ansamblu și o formație folclorică la Slobozia (județul Ialomița). n) În limba polonă Amatori ansambluri folclorice: „Cracovia” la Solonetul Nou și formații folclorice la Poiana Mărului și

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
teatral la Botoșani corul mixt din Botoșani un ansamblu folcloric la Izvoarele (județul Tulcea). l) În limba croată Amatori 90 trei formații folclorice la Carașova, Clopotici și Lupac (județul CarașSeverin). m) În limba macedoromână Amatori un ansamblu și o formație folclorică la Slobozia (județul Ialomița). n) În limba polonă Amatori ansambluri folclorice: „Cracovia” la Solonetul Nou și formații folclorice la Poiana Mărului și comuna Pleșa (județul Suceava) ansamblul de copii „Dom Polski” din municipiul Suceava. Țări europene În care Învățământul de

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
Izvoarele (județul Tulcea). l) În limba croată Amatori 90 trei formații folclorice la Carașova, Clopotici și Lupac (județul CarașSeverin). m) În limba macedoromână Amatori un ansamblu și o formație folclorică la Slobozia (județul Ialomița). n) În limba polonă Amatori ansambluri folclorice: „Cracovia” la Solonetul Nou și formații folclorice la Poiana Mărului și comuna Pleșa (județul Suceava) ansamblul de copii „Dom Polski” din municipiul Suceava. Țări europene În care Învățământul de stat este organizat și În altă limbă decât În limba oficială

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
Amatori 90 trei formații folclorice la Carașova, Clopotici și Lupac (județul CarașSeverin). m) În limba macedoromână Amatori un ansamblu și o formație folclorică la Slobozia (județul Ialomița). n) În limba polonă Amatori ansambluri folclorice: „Cracovia” la Solonetul Nou și formații folclorice la Poiana Mărului și comuna Pleșa (județul Suceava) ansamblul de copii „Dom Polski” din municipiul Suceava. Țări europene În care Învățământul de stat este organizat și În altă limbă decât În limba oficială Austria Există grădinițe În limba maternă pentru

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
trimitem pe adresa D-lui Miguel Strubell din Barcelona. La 14-03-1994 În altă scrisoare descrie discriminarea și represiunile autorităților din Grecia Împotriva celor ce foloseau limba aromână În public. Două zile mai târziu primim de la domnia sa un caiet cu elemente folclorice și partitura imnului Aromânia. În 14-06 Primind Curierul Ginta Latină dl. Dodu ne scrie: ...trezit din letargie m-am hotărât să vă Înșir câteva rânduri de aici, din Înalții munți ai Pindului, din comuna Perevole, sat unde În tinerețea mea

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
1955. Pentru cunoașterea și conservarea dialectului meglaromân au fost Întreprinse recent studii etnofolclorice de către Gh. Oprea și Elena Scărlătoiu iar căminul cultural este foarte activ În popularizarea specificului acestei comunități. Dumitra Petricu relatează că În 1997 a fost Înființat grupul folcloric „Altona” care organizează spectacole În colaborare cu școala din localitate, Casa memorială Panait Cerna și Muzeul etnografic din Tulcea. În iunie 1999 grupul folcloric „Altona” a participat la Festivalul internațional organizat la Tulcea sub patronajul Ministerului Educației unde a obținut

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
activ În popularizarea specificului acestei comunități. Dumitra Petricu relatează că În 1997 a fost Înființat grupul folcloric „Altona” care organizează spectacole În colaborare cu școala din localitate, Casa memorială Panait Cerna și Muzeul etnografic din Tulcea. În iunie 1999 grupul folcloric „Altona” a participat la Festivalul internațional organizat la Tulcea sub patronajul Ministerului Educației unde a obținut premiul special pentru cultivarea dansului tradițional. O descriere a obiceiurilor, portului, cântului, dansului, a particularităților dialectale a prezentat Constantin Hogea În publicația „Dimăndarea” (nr.

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
Institutul „Pușchin”. Achim Andrei licențiat În drept, deputat de Tulcea a fost președinte al grupului parlamentar al minorităților naționale, membru al Comisiei Adunării Deputaților pentru drepturile omului. În fiecare an se organizează Festivalul cântecului vechi rusesc la care participă ansamblul folcloric din Dobrogea și din județul Izmail - Basarabia. Membrii comunității primesc și colaborează la publicațiile În limba rusă care apar În România dar și În alte țări. În țara care i-a primit acum câteva sute de ani, cultura rușilor lipoveni

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
neguvernamentale, din care face parte și societatea noastră, ca membru fondator. La invitația Asociației Social - Culturale ”George Coșbuc” a românilor din Transcarpatia, președinte Dr. Gh. Simonca, delegația noastră a participat la cea de-a a VI - a ediție a Festivalului Folcloric Maramureșean ” Mărțișor - 96 ”. A fost o afirmare a frumuseții și vigorii artei populare maramureșene a unei zone etnografice În care arta și autenticul aduc o mărturie a unei prezențe românești milenare. (Al. Murgu) 18 martie Se propune Consiliului municipal Iași

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
septembrie - La București, d-ul Al. Ioachimescu organizează comemorarea mareșalului Ion Antonescu. 28 septembrie Sărbătorirea Liceului din orașul Ungheni, președinte „G.L.” prof. V. Lapteanu 1 - 5 octombrie - Schimb de experiență Între grupele de elevi de la Nisporeni și Sângiorz Băi. Manifestare folclorică organizată de Filiala din localitate În frunte cu prof. N. Mute, Prof. Cocian Al. 10 octombrie - la Edineți, Trinca și Brînzeni se aduce omagiul filantripului și omului de cultură Vasile Stroiescu, originar din Trinca. Inițiativa aparține d-lui prof. Gutu

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
regăsesc și În vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de graiul bănățean. Într-un studiu publicat În 1906, Th. Filipescu face considerațiuni etnografice și antropologice pe baza unui bogat material cules În mediul karavlahilor. Expunerea cuprinde culegeri folclorice, descrierea obiceiurilor la botez, nuntă, Înmormântare, de sărbători religioase și reuniuni familiale. Autorul Înlătură aserțiunile care identifică pe Karavlahi cu țiganii și descrie profilul moral al acestora precum și felul ocupațiilor. În zona Tuzla din Bosnia unde se află cele mai multe sate

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
și unele drepturi de manifestare specifică. Enclava valahă din munții Beschizi are un muzeu al satului În aer liber situat În localitatea Roznov din Moravia de Nord. Deasemenea enclava valahă din zona Tatra Mică numită Vlașca este apreciată la festivalurile folclorice organizate În fiecare an atât În Cehia cât și În Slovacia. Românii din Asia Mică (Bithinia) Apropierea geografică Între Balcanii populat cu grupuri masive de macedoromâni și coasta de vest a Turciei a favorizat trecerea oierilor aromâni dincolo de Marea de

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
la stânele din munți, stă de vorbă cu săteni, preoți, Învățători, comercianți, ciobani și autoritățile locale. Se Întâlnește cu localnicii la biserică, intră În casele oamenilor, participă la hore, nunți culegând informații despre trecut, obiceiuri, ocupațiile casnice și adună material folcloric. Acești vlahi din Asia Mică se distingeau prin ocupația lor, păstoritul, religia ortodoxă, Îmbrăcăminte și conștiința că sunt „aromâni”. Întreaga lor comunitate era răspândită În 9 sate de câte 500-600 suflete și sunt cunoscuți cu numele de pisticoși ceea ce Înseamnă

ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]