4,479 matches
-
adus unele modificări, eșalonată pe un interval de la 0 la 5. Dată fiind complexitatea ei, pentru a fi evaluată cât mai precis, contracția musculară a fost clasificată din mai multe puncte de vedere: - al axelor și planurilor funcționale de mișcare (frontal, sagital și transversal); - al amplitudinii, exprimată în grade; - al relațiilor de similitudine cu pârghiile mecanice (gradele I, II și III); - al participării efective a mușchilor (active) sau cu contribuția din afară (pasive); - al posibilităților de finalizare funcțională. Însă această enumerare
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a exercițiilor cu partener determină formarea unor deprinderi specifice cum ar fi: a). simțul partenerului; b). raportarea propriei poziții la partener; c). formarea încrederi în partener; d). formarea unei imagini obiective despre sine; e). influențarea dozării efortului; f). posibilitatea lucrului frontal etc. a). Simțul partenerului este un termen similar cu expresii folosite în jocurile sportive ca „simțul mingii”, „simțul porții”. De fapt, această deprindere îți oferă posibilitatea de a intui mișcările adversarului în timpul luptei, de a-ți poziționa corpul astfel încât să
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
statut transgeneric. Poezia, proza și eseistica se coagulează în jurul acelorași nuclee semantice (refuzul literaturii instituționalizate, supremația poeziei ca „mod de viață”, plictiseala, nebunia, adolescența, memoria, corporalitatea, organicul în genere), care compun un program deopotrivă estetic și existențial. Temele sunt abordate frontal în Volubilis (1998), o colecție de eseuri, dialoguri și articole de presă. Dar, în virtutea unor afinități elective, ele asigură și substanța volumului despre Gellu Naum și suprarealism - Salvarea speciei (2000) -, o „ficțiune critică” realizată sub forma unui mozaic de citate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
adunături de nebuni ce vor cu orice preț să crucifice un nevinovat pentru a se juca de-a absurdul, așa, ca să se afle-n treabă. Tommaso fusese șfichiuitor, ironic, dur; ridicase tonul, dar nu-i insultase și nu-i atacase frontal pe acei judecători. Erau acolo, cot la cot, gata să-l sfâșie pentru un motiv care putea, probabil, să aibă un reazem, dar pe care ei îl umflaseră peste poate, altfel spus, făcuseră dintr-un țânțar armăsar. Există o ediție
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Decoct din trei lingurițe la 300 ml apă rece. Se fierbe 30 minute și se utilizează sub formă de gargară de mai multe ori pe zi. 9.7. RINO-SINUZITA Tot o inflamație a mucoaselor nasului, dar și a sinusurilor oaselor frontale, maxilare etc. Poate fi acută sau cronică, purulentă sau nepurulentă catarală. De obicei este o complicație a gripei, guturaiului, rujeolei sau scarlatinei. Se manifestă prin: cefalee dureri frontale, uneori tumefacția pleoapelor superioare, dureri maxilare, ale obrazului, odontalgii, obstruarea nasului cu
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
RINO-SINUZITA Tot o inflamație a mucoaselor nasului, dar și a sinusurilor oaselor frontale, maxilare etc. Poate fi acută sau cronică, purulentă sau nepurulentă catarală. De obicei este o complicație a gripei, guturaiului, rujeolei sau scarlatinei. Se manifestă prin: cefalee dureri frontale, uneori tumefacția pleoapelor superioare, dureri maxilare, ale obrazului, odontalgii, obstruarea nasului cu secreții mucoase sau purulente (din nara corespunzătoare de partea sinusului bolnav). Uneori apare febră și stare generală alterată. Flores Chamomillae (flori de mușețel). Se bea 2-3 ceaiuri pe
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
difuză. Aceste modificări histo-morfologice au fost găsite la toate nivelele SNC al animalelor bolnave de EAE. Chiar la animalele fară semne clinice evidente de boală, aceste modificări histopatologice s-au întâlnit în așa zisele „zone mute“ ale SNC ca lobul frontal și temporal. Din analiza preparatelor obținute de la câinii bolnavi de EAE și netratați, rezultă caracterul imunoalergic al procesului de encefalomielită. Focarele infiltrative perivasculare cu tendință de expansiune centrifugă, caracterul mixt hematomononuclear (foarte variabil), amintesc de leziunile întâlnite la om în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
se adaugă limfocite, perivenos proliferează astrocitele și oligodendrocitele. În plăcile vechi se constată lipsa celulelor inflamatorii, predominanța fibrelor demielinizate și glioza astrocitară. Plăcile se localizează cu predilecție în nervii optici, substanța albă periventriculară, trunchiul cerebral, cerebel, substanța albă din lobii frontali și cordoanele posterioare medulare cervicale (HUFSCHMIDT A. și LÜCKING C. N., 2002). Pe lângă demielinizare, în ultimul deceniu sunt descrise în SM și leziuni și pierderi axonale, chiar din faza de debut a bolii. Acestea sunt evidențiate histologic ca transsecțiuni axonale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și deasemenea, cu scăderea metabolismului cerebral măsurat prin tomograf computerizat cu emisie de pozitroni. Anumiți autori au sugerat că deficitele intelectuale ar putea fi în raport, fie cu prezența unor plăci latente neurologic, fie cu o perturbare a activităților regiunilor frontale, legată de localizarea preferențială a plăcilor în regiunile periventriculare, apropiindu-se astfel de conceptul de „demență subcorticală“. Alții au subliniat existența unei încetiniri a procesului de informație, care ar putea fi la originea deficiențelor observate (LITVAN și colaboratorii, 1988). a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
întâmpină dificultăți 103 importante: o alterare a performanțelor atenționale vizuale și auditive a fost totuși considerată ca o dată majoră în înțelegerea tulburărilor cognitive. O tulburare a organizării dinamice gestuale a fost deasemenea evidențiată, întărind ipoteza existenței unei disfuncții a regiunii frontale, aflată la originea tulburărilor cognitive. b. Tulburările timice și emoționale sunt mai greu de studiat, datorită, în primul rând variabilității terminologiei folosite pentru a le descrie. În lucrările studiate am găsit trei tipuri de fenomene legate de tulburările timice și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM. În studiul lui RABINS și colaboratorii, pacienți euforici prezentau totuși același grad de suferință emoțională ca și subiecții noneuforici. Acest lucru poate fi interpretat ca o discordanță între comportamentul emoțional spontan și reactivitatea emoțională care poate evoca o disconexiune frontală. b2. Depresia este descrisă ca simptom întâlnit în SM, în lucrări mai recente. Studiul ei ridică probleme metodologice deosebit de delicate, care privesc validitatea definițiilor depresiei și instrumentele folosite pentru a măsura simptomatologia depresivă la pacienții purtători de leziuni organice cerebrale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
strategii de memorare, precum utilizarea de tabele, liste, imagerie, respirație sau asociații. Pentru a prezenta valoare, aceste strategii trebuie practicate până în momentul în care utilizarea lor devine relativ automată, adică până sunt încorporate ca procese procedural învățate. Pacienții cu disfuncție frontală semnificativă pot fi incapabili să muncească activ la învățarea acestor deprinderi și pot necesita multă supraveghere în terapia lor și în sarcinile de viață de acasă. Familiile și pacienții beneficiază de o înțelegere a problemelor implicării cognitive. Speranțele și planurile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mai eficace pentru a le fixa mai bine, a pune accent pe esențial, a sprijini achiziții ulterioare, deși sunt dificultăți în abordarea prin competențe a educației școlare (rezistența la schimbare, mentalități, prejudecăți, modalități vechi de formare, dominarea aspectelor instituționale, modul frontal dominant de organizare a activității din clasă). Abordarea formării pentru, prin competențe determină o mai bună orientare a educatului către profilul, școala unde să nu aibă eșec și tocmai că devine chiar un mijloc real de diferențiere, prin respectarea formării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu sunt apreciate în sine. • Organizarea disciplinară a instruirii. • Activitățile sunt hotărâte de către educator, dominând cele de transmitere și de exersare, în baza relațiilor didactice. • Sunt suplimente acționale la conținutul cursului. • Încurajarea experiențelor de prelucrare mentală a conținutului. • Domină activitatea frontală, cu recursul și la cea independentă Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) • Utilizează proiecte de cercetare pentru a realiza înțelegerea. Educații utilizează feedbackul asupra a cum a învățat. • Educații învață să se autoverifice
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
auxiliare, fie după caracteristicile lor constructive, fie după suportul de prezentare, fie după rolul dominant în activitate (în comunicare, în învățarea prin cercetare, în raționalizarea timpului), fie prin combinare variată, ► strategie determinată de combinarea formelor de organizare a activității educaților: • frontală, • independentă individuală, • independentă prin cooperare în grup omogen sau eterogen, • prin pregătire anticipată pentru lecție, • prin rezolvare în afara clasei sau a școlii. Este evident că nu doar educatorul diversifică strategiile sale de predare sau evaluare sau de coordonare și îndrumare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Evitarea exercițiilor inco • De alternare a tipurilor, după funcții: de bază, de consolidare, introductive, operatorii, structurale, recapitulative, de creație. • De alternare a tipurilor, după scop: de actualizare, de reevaluare, completare, aplicare. • De alternare a tipurilor, după subiecți: individuale, de grup, frontale. • De alternare a tipurilor, după intervenția educatorului: dirijate, semidirijate, autodirijate, libere, combinate. • De alternare a tipurilor, după sarcină: de comunicare, de lectură, de calcul, de aplicare, de creație, de control, de autocontrol, de cercetare, de organizare. • De dezvoltare, prin problematizare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a manualului și a altor surse informaționale. • Lecția bazată pe învățarea prin cooperare. • Lecția bazată pe învățarea prin receptarea activă a expunerii, explicațiilor, demonstrațiilor. • Lecția bazată pe învățarea prin cercetare sau prin rezolvarea de situații-problemă. Lecția bazată pe îmbinarea muncii frontale cu cea independentă, individuală și în grup. • Lecția bazată pe valorificarea experiențelor anterioare pregătitoare, în mediu nonformal. • Lecția bazată pe îmbinarea explicației cu folosirea unui soft tematic prin TIC. • Lecția bazată pe studiul în cabinet, laborator, muzeu, bibliotecă, în teren
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ferate sau de la o scară de sârmele desfășurate în rânduri echidistante, care devin, prin efect perspectiv, mai dese pe măsură ce se apropie de linia de orizont. Același sentiment de ordine și rigoare ne este dat de treptele unei scări monumentale văzută frontal. Este de-ajuns să amintim un exemplu clasic de scriere cinematografică în celebra „Scară din Odessa“ a lui Eisenstein. Această „riglare“ orizontală a treptelor dă imaginii stabilitate de monolit, permite cineastului să desfășoare acțiunea dramatică, reprimarea sângeroasă a unei demonstrații
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
verticalitatea posturii sale, cât și prin faptul că este singura făptură creatoare de frumos care știe să pună în relație formele din natură. O senzație acută de verticalitate o dau stâlpii înșirați ritmic pe marginea șoselei, fie că îi privim frontal, fie că schimbăm unghiul de vedere și îi simțim cum se pierd în perspectivă, tot așa cum simțim că se micșorează șipcile gardurilor alcătuite din verticale. În general, ne impresionează verticalitatea când este elementul dominant al unei forme. Blocurile-turn se impun
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
fel, încât prin repetiția arcelor și bolților în adâncimea imaginii sugerează proporția dimensiunilor construcției în raport cu omul. O altă formă de arhitectură folosită cu succes de Mircia Dumitrescu este scara. În gravurile sale, scările urcă și coboară neliniștitor pe trasee perspective frontale sau oblice, în armonie cu căpriorii podului, orientați și ei tot perspectiv. Spațiul imaginat de el devine dramatic, răscolitor, accentuat și de silueta celui care atârnă de o grindă. În ciclul de gravuri „Mitul Minotaurului“, Marcel Chirnoagă sugerează adâncimea spațiului
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
fără teamă opinia; abordează problemele din unghiuri diferite; își aduce o contribuție proprie, originală, creatoare la problemele discutate. Învățătorul care manifestă el însuși atitudini și comportamente creative în îmbinarea strategiilor didactice, alternând metodele tradiționale cu cele moderne, mergând de la activitatea frontală, cu întreaga clasă, ca grup creativ de formare, până la lucrul diferențiat și individualizat, va fi în măsură să le formeze elevilor săi atitudini și comportamente creative. 1.5. GRUPUL CREATIV DE FORMARE. ANTRENAMENTUL CREATIV Prin grup creativ de formare înțelegem
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
în activitatea desfășurată. Strategii didactice: a) metode și strategii: conversația, exerciții creative de elaborare și generare de idei, capturarea, sensibilitatea la probleme, metoda Philips 6-6, Cvintetul b) materiale necesare: fișe de lucru, planșe, instrumente de scris c) forme de activitate: frontală, individuală, pe grupe Desfășurarea activității: I. Considerând clasa drept grup creativ de formare, se impune ca la început elevilor să le fie amintite normele grupului creativ. Aceasta va alunga teama de critică și evaluare, de neconsiderarea propriilor păreri și va
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
impune ca la început elevilor să le fie amintite normele grupului creativ. Aceasta va alunga teama de critică și evaluare, de neconsiderarea propriilor păreri și va facilita exprimarea liberă, sinceră, deschisă, creativă. (Mariana Caluschi, 2001) II. Exerciții creative 1. Activitate frontală Vă rog să găsiți răspunsuri la întrebarea: Ce este pentru noi pădurea? Nu vă gândiți la definiții din dicționar, nici la răspunsuri așa cum le-ați putea găsi în cărți. Spuneți ce credeți voi, ce simțiți, chiar dacă răspunsul este neobișnuit. Răspunsuri
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
părerilor proprii; 5. identificarea unor profesii legate de tema. Strategii didactice: a) metode și strategii: conversația, Ciorchinele (Brainstorming), Cubul, Piramida, sensibilitatea la probleme, Bulgărele de zăpadă b) materiale necesare: calculator, soft educațional, poliestiren, coli flipchart, markere c) forme de activitate: frontală, individuală, pe grupe Desfășurarea activității: I. Considerând clasa drept grup creativ de formare, se impune ca la început elevilor să le fie amintite normele grupului creativ. Aceasta va alunga teama de critică și evaluare, de neconsiderarea propriilor păreri și va
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
impune ca la început elevilor să le fie amintite normele grupului creativ. Aceasta va alunga teama de critică și evaluare, de neconsiderarea propriilor păreri și va facilita exprimarea liberă, sinceră, deschisă, creativă. (Mariana Caluschi, 2001) II. Exerciții creative 1. Activitate frontală Brainstorming (Metoda Ciorchinelui) Pe mese se află fotografii diferite ilustrând grupuri de copii, în contexte variate. Se pornește de la conceptul central - grup - dezvoltându-se apoi, cu ajutorul elevilor, categoria centrală. Nodurile rețelei semantice se vor constitui din noțiunile referitoare la grupurilor
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]