5,324 matches
-
chiar dacă Îl distruge. Violența devine un element esențial al constituirii subiectului, centrată pe conflict și pe stăpânirea surselor de putere. Aceste concepte pot reprezenta idei În elaborarea unei cercetari. Elaborarea unui chestionar tip pentru validarea ipotezei violenței simbolice (si a frustrării comparativeă ar putea verifica existența corelațiilor dintre trei tipuri de agresivitate: simbolică, instrumentală și emotională. De asemeni o teorie a Învățării sociale a violenței leagă delincventa juvenilă de lipsa de respect de sine (self-esteemă. Identificarea unor corelații Între stima de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
propriilor sentimente de inferioritate și exprimă dorința de putere. Alți autori, cum ar fi Klein M., admit existența primară a iubirii și urii, aflate În conflict Încă de la Începutul vieții, iar W.Reich descrie agresivitatea ca pe un rezultat al frustrărilor sexuale. * Pulsiune distrugerii este una dintre coordonatele pulsiunii morții, Înrudită cu pulsiunea de agresivitate, exprimând orientarea pulsiunii morții spre exterior. Structura acestei pulsiuni este bipolară: distrugerea eterogenă și autodistrucția. * Pulsiunea de ascendență (de stîpânire, de autoritateă are drept scop dominarea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a celor cu un potențial genetic ce va permite, odată cu transmiterea lui urmașilor, reproducerea agresivității. Totuși, datele obținute În studiul agresivității la animale au, datorită continuității genetice, părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; * Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție În
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de mediu. In acest sens cea mai cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: - “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; - “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: - “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; - “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: - “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; - “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: - “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; - “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării de frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacementă către o țintă mai sigură, În sensul că este foarte puțin
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării de frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacementă către o țintă mai sigură, În sensul că este foarte puțin probabil ca ea sa se răzbune. Un exemplu Îl constituie anecdota privind omul care, fiind umilit de șef, Își mustruluiește zdravăn soția, care țipă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
care, fiind umilit de șef, Își mustruluiește zdravăn soția, care țipă puternic la copil, acesta lovește câinele, care mușcă poștașul. Teoria lui Dollard a fost supusă ulterior unei revizii. Astfel, Leonard Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate, susține că frustrarea produce supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Își mustruluiește zdravăn soția, care țipă puternic la copil, acesta lovește câinele, care mușcă poștașul. Teoria lui Dollard a fost supusă ulterior unei revizii. Astfel, Leonard Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate, susține că frustrarea produce supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132ă, ce utilizează trei criterii: * economia (gradul de deposedare al ă trebuințelor frustrante; * sinceritatea răspunsurilor; * adecvarea răspunsurilor; În cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustranteă s-au identificat reacții de apărare a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
adecvarea răspunsurilor; În cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustranteă s-au identificat reacții de apărare a Eului, reacții de persistență a trebuinței și reacții care exprimă inevitabilitatea obstacolului. a) Răspunsurile de apărare a Eului. In funcție de modul În care subiectul frustrării Își asumă “agresiunea”, pot fi grupate În : * Extrapunitive- individul Își directionează reacțiile spre ceilalți, Își exprimă furia și Învinovațește pe alții pentru “lipsa sa de noroc”. Elementele lumii exterioare devin țintele agresiunii și proiecției sale, fără a se ține cont
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Elementele lumii exterioare devin țintele agresiunii și proiecției sale, fără a se ține cont de situația obiectivă. Patologic, acest tip este ilustrat de paranoia. * Intra-punitive- implică trăirea sentimentelor de vinovăție și umilință. Persoana frustrată se consideră responsabilă, iar reacția la frustrare este Îndreptată spre sine Însăși. Acest tip de răspuns Îl poate determina pe individ să se simtă inferior și lipsit de orice fel de merite, existând posibilitatea de a se instala stări depresive, psihastenii și obsesii. Impunitive- presupun trăirea sentimentelor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
isterice. bă Reacții de persistența a trebuinței. Direcționează activitatea și gândirea subiectului spre Împlinirea trebuinței frustrate. că Reactii care exprimă inevitabilitatea obstacolului. In acest caz, răspunsurile sunt stereotipe, ca urmare a “dezarmării” individului. In ceea ce privește criteriul sincerității reacțiilor la frustrare, răspunsurile se plasează Între două extreme, la polul negativ Întâlnindu-se fabulația și simbolurile, iar la celălalt pol fiind răspunsurile sincere și directe. Adecvarea răspunsurilor este derminată de Rosenzweig În funcție de caracterul adaptativ (individul acționează pentru Împlinirea scopului În ciuda obstacoleloră sau
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
comportamental și posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități de adaptareă și Lazarus ( tendința de a reacționa direct - prin atac - și formele indirecte, defensive) și urmarind nu atât o clasificare descriptivă cât una care să permită explicarea dinamicii reacțiilor la frustrare, Tiberiu Rudică folosește drept criteriu de diferențiere gradul de prelucrare, elaborare, reflectare obiectivă și adecvată a situației frustrante. El identifică reacții predominant afective, cvazi- biologice și subiective, Îndreptate spre propria persoana sau spre exterior. Acestea sunt caracteristicile indivizilor cu un
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
mult de individ, de conduita și reactivitatea lui comportamentală; 4.2. Surse ale agresivității În cadrul familiei; 4.3. Surse ale agresivității furnizate de mediul social; 4.4. Școala ca factor de influențare a agresivității; 4.1. In prima categorie includem: Frustrarea, ce se menține ca una din cele mai frecvente surse de influențare a agresivității; * Atacul sau provocarea directă, fizică sau verbală, ce atrage, de cele mai multe ori, răspunsul agresiv al celui vizat; și nu de puține ori, șirul răzbunărilor devine practic
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
tip vendetă, care fac multe victime din persoane nevinovateă; * Durerea fizică și morală poate duce la creșterea agresivității; În urma unor cercetări efectuate, L. Berkowitz a ajuns la concluzia că stimularea agresivă poate determina Într-o masură mult mai mare decât frustrarea agresivitatea ostilă ; Căldura - foarte multe cercetări au constatat o legatură directă Între temperaturile Înalte și manifestarea agresivității; de exemplu, studiul diferitelor tulburări sociale din SUA a conchis asupra faptului că, la o temperatură mai mare de 100” F , probabilitatea de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
inteligenți, dar care au anumite dizabilități fizice care-I Împiedică să-și sprijine propria familie. Este posibil ca ei să stea acasă și să aibă grijă de copii, iar soția să meargă la slujbă. In anumite situțtii, gradul lor de frustrare conduce la pedepsirea severă a propriilor copii. 4.3. Mediul social La rândul său, mediul social conține numeroase surse de influență de natură să inducă, să stimuleze și să intretină agresivitatea În mediul școlar: situația economică, slabiciunea mecanismelor de control
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
sunt exact opuse comportamentului agresiv. Sunt deja cunoscute unele căi propuse de diverși autori, În ceea ce privește reducerea agresivității. Una dintre cele mai vechi este catharsisul, legat de așa numitul “model hidraulic” (energia agresivă acumulată ca urmare a impulsurilor instinctuale sau a frustrării, resimte nevoia descărcării). Trebuie, Însă, găsite modalități de descărcare a tensiunii emoționale de reducere a pornirii către conduita agresivă. Cele mai Întâlnite par a fi următoarele (cf P.Iluț cit În A.Neculau, 1996): a) vizionarea de materiale cu multe
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
vietii școlare, reprezentând o formă de agresivitate. Astfel, În timp ce adolescenții Își doresc un Învățământ comprehensiv și personalizat, bazat pe relații pedagogice de parteneriat, profesorii preferă stilul autoritarist, care le alimentează poziția de putere În clasă. In viața școlară, frustrarea provine din această opoziție Între așteptările profesorilor și elevilor cu privire la relația pedagogică, la care se adaugă și alte situații care se pliază pe cele patru tipuri de frustrare descrise de Berkowitz: * existența unei imposibilități sau a unei bariere fizice, de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
autoritarist, care le alimentează poziția de putere În clasă. In viața școlară, frustrarea provine din această opoziție Între așteptările profesorilor și elevilor cu privire la relația pedagogică, la care se adaugă și alte situații care se pliază pe cele patru tipuri de frustrare descrise de Berkowitz: * existența unei imposibilități sau a unei bariere fizice, de exemplu când dificultatea sarcinilor sau obiectivele prea ambițioase fac imposibil succesul școlar la anumiți adolescenți; * apariția unei perioade de latență Între debutul și sfârșitul actului, de exemplu, când
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
non-instituțională include numai conduitele de agresivitate dintre elevi, și nu are aparent nici o legatură cu contextul educativ. Dar, pe de o parte, adolescenții vin la școală marcați de modelele de conduită agresivă din familie sau din mass-media, ei au angoasele, frustrările, rivalitățile lor, pe care le rezolvă În unele cazuri prin acte agresive. La școală au asigurate condițiile propice: există victimele (copii mai slabi decât ei), există ocaziile (recreațiile, activitățile sportive, locuri nesupravegheate; cele mai multe acte agresive se produc În clase, În timpul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
atât de râvnite la adolescență). Violența instituțională poate contribui la creșterea violenței noninstituționale, cel puțin din două motive . In primul rând, așa cum arăta Debarbieux, toate violențele obiective, vizibile apar ca raspuns la cele subiective; violența instituțională potențează violența non-institutională, creând frustrări, pregătind starea psihologică de trecere la act, coborând pragul delincvenâial. De exemplu, nedreptatea sau etichetările profesorului pot avea mai multe efecte posibile: fie o reacție violentă a victimei față de profesor, fie o reacție violentă față de cei favorizați de profesor (aici
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
rural și de asemenea comparativ cu fetele În general și În special a celor provenite din mediul urban. Asfel,se poate observa ca un coeficient inalt al anxietatii genereaza conduite agresive. Anxietatea survine În urma pirderii Încrederii În sine, a acumulării frustrărilor de orice fel. Asfel se confirmă ipoteza frustrare-agresiune Înaintată de Dollard. De asemeni, s-ar parea că există o diferență Între mediul de viață al adolescenților. Băieții din mediul urban stau mai mult timp În cadrul grupului de prieteni, fiind
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
chiar dacă Îl distruge. Violența devine un element esențial al constituirii subiectului, centrată pe conflict și pe stapânirea surselor de putere. Aceste concepte pot reprezenta idei În elaborarea unei cercetări. Elaborarea unui chestionar tip pentru validarea ipotezei violenței simbolice (și a frustrării comparative) ar putea verifica existența corelațiilor dintre trei tipuri de agresivitate: simbolică, instrumentală și emotională. De asemeni o teorie a Învățării sociale a violenței leagă delincvența juvenilă de lipsa de respect de sine (self-esteemă. Ar fi interesant de aflat ce
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]