16,377 matches
-
strălucirea lui vioaie. Pălăria acoperea capul unei femei a cărei față nu se vedea. Pe unul din cele patru scaune de pe ultimul rând, ea stătea chircită cu capul plecat și răsucit, în încercarea de a se răzima pe umărul dinspre geam pentru a ameliora durerea ce-o simțea permanent la baza gâtului, dar și pentru a putea urmări cu privirea încețoșată mișcarea copacilor de pe marginea drumului. Cu o mână strângea bastonul de lemn lustruit de îndelungată folosință, bătând ușor podeaua în
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367148_a_368477]
-
țară - aflat pe fațada Casei de Cultură din Scăieni și picturile religioase de o frumusețe incredibilă de pe poarta cimitirului din Scăieni. În cadrul festivităților din zilele ce vor urma, Transatlanticul va avea bucuria instalării uneia dintre sculpturile sale, intitulată: RUPĂTORUL DE GEAM, în centrul orașului Scăieni, iar la Ploiești - în cadrul Zilelor Orașului, montarea unei alte impresionate sculpturi proprii. Suntem mândri de faptul că un om de o așa mare valoare, dar de o și mai mare modestie (caracteristică, de altfel, doar spiritelor
DUBLA LANSARE DE CARTE DE LA PLOIEŞTI, 28 MAI 2011 – CRISTIAN PETRU BĂLAN (CHICAGO, SUA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367267_a_368596]
-
petrecut pe Internet, în jocurile pe calculator, alții în... frigider, alții în telenovele și alte moduri mai creative sau mai puțin creative de a anestezia durerea singurătății. Eli Henteș, părăsită de soț, fostă actriță: Rămasă singură, știu că eram lângă geam și priveam cum ninge cu fulgi mari - priveam la fulgi și plângeam. Eram foarte bolnavă atunci când soțul meu a decis să mă părăsească pentru altă femeie. Apoi am învățat să iert și să iubesc. Iertându-i pe cel și pe
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
Toate Articolele Autorului E trupul tău un cântec ce-o noapte îl îngân, Când casă tu îmi umpli de-al dragostei parfum Ești a iubirii hartă eu veșnic căutător Ce sap ca să-ți găsesc al dragostei izvor. Coboară luna la geamul tău în noapte Din zbor ar vrea să prindă a gurii tale șoapte Și din căldură ta să ia doar o scânteie Visându-se o clipă în locul tău, femeie. Cu-obraz catifelat și buze-nrourate Ce-așteaptă zi de zi
IUBITEI... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367280_a_368609]
-
proza psihologică. „Zburătorul” creațiilor noastre populare e ilustrat în mod original. El a pus un foc nimicitor pe întreaga ființă a bietei Lena. Cuprinsă de setea arzătoare a dragostei, Lena așteaptă ca arsă iubitul care nu mai apărea. Sarea la geam părându-i-se că a auzit un strigăt, o șoaptă și înfrigurata de atâta așteptare întreabă halucinant: „Cine ești?”. Și nu era niciun strigat la geamul ei și nici măcar șoaptă nu era și îndrăgostită se topea în uitare. Plutea singuratica
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
arzătoare a dragostei, Lena așteaptă ca arsă iubitul care nu mai apărea. Sarea la geam părându-i-se că a auzit un strigăt, o șoaptă și înfrigurata de atâta așteptare întreabă halucinant: „Cine ești?”. Și nu era niciun strigat la geamul ei și nici măcar șoaptă nu era și îndrăgostită se topea în uitare. Plutea singuratica prin lumi puștii cum trece prin apă de munte păstrăvul iute că un cuțit de argint. Ca niște păstrăvi în cer, fulgere scurte și iuți luminau
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
puștii cum trece prin apă de munte păstrăvul iute că un cuțit de argint. Ca niște păstrăvi în cer, fulgere scurte și iuți luminau noaptea neagră și-o ploaie mare și grea se prăbușea pe pământ. Lena alerga iute la geam, deschidea larg fereastră și ploaia izbea geamul negru, sticlos. Undeva, peste drum, sub coroană udă a salcâmului înflorit, doi îndrăgostiți se fereau de ploaie și de lume. Lena se scurgea la pământ, ca o ploaie neagră și rece și deasupra
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
păstrăvul iute că un cuțit de argint. Ca niște păstrăvi în cer, fulgere scurte și iuți luminau noaptea neagră și-o ploaie mare și grea se prăbușea pe pământ. Lena alerga iute la geam, deschidea larg fereastră și ploaia izbea geamul negru, sticlos. Undeva, peste drum, sub coroană udă a salcâmului înflorit, doi îndrăgostiți se fereau de ploaie și de lume. Lena se scurgea la pământ, ca o ploaie neagră și rece și deasupra, stropi reci, mari și grei loveau zidul
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
în lume, și chiar la blocul meu, se aude vât de stele, ce zăngăne mereu, dar tu fără să vrei, tu un sărut îmi dai apoi mă culc cu noaptea, și-adorm pe pat de scai, vine furtuna iarăși, în geamuri se flutură, la masă se mănâncă, posmagi și ceai de zgură, atât ne-a mai rămas, atomic e războiul, mă îngrop iar în mocirlă, m-acoperă gunoiul, gunoi căzut din stele, și pulbere lunară, convoaie selenare, ce trec seară de
SIMFONIA VIEŢII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368590_a_369919]
-
care m-apasă, Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele, Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coasele Sub pașii mei zac înzăpezite iluziile, Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă, Destinul cosmic mă-mparte anticipat în două: Jumătate suspin acasă la noi în grădină, Jumătate înfrânt de dor într-o lume străină. 22.05.17 ... Citește mai mult
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
vechi care m-apasă,Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele,Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coaseleSub pașii mei zac înzăpezite iluziile,Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile.Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară,La geam așteaptă moartea inutil ereditară.Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă,Destinul cosmic mă-mparte anticipat în două:Jumătate suspin acasă la noi în grădină,Jumătate înfrânt de dor într-o lume străină.22.05.17... III. HABEMUS REX
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
urma să ne despartă, În timp, mi-a șters potecile spre Dumnezeu. De ani și mărturii se-ncărca în ramuri, Tăcut și sfânt rotunjea coroana-n soare. Trăit lângă șosea văzuse multe neamuri, Cu joc de frunze ne imita în geamuri Și-am rămas o mistică asemănare. Se-opri într-o zi un pic din adiere, În crengi-ngrijorarea începu să-i bată. Coada de topor vorbea despre tăiere, Crizată de o patologică plăcere În bucuria acrei victorii beată. Și dorul
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
ESEU TEATROLOGIC ) Un atelier de sculptură. Se văd în el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se petrece în cealălaltă dimensiune
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se petrece în cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând pe scaunul său, sau în picioare, și cioplind. Sau mișcându-se prin
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
ESEU TEATROLOGIC )Un atelier de sculptură. Se văd în el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se petrece în cealălaltă dimensiune
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se petrece în cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând pe scaunul său, sau în picioare, și cioplind. Sau mișcându-se prin
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
a ta iubite, poți să-ți arunci scara! Rămâi cu mine aici, căci vine primăvara. Vom privi din ceruri, cum florile răsar, Și cum albina zboară, culegând nectar. Tu, ești pentru mine astrul pământean, Iar eu pentru tine, steaua de la geam. Voi însoți cu dragostea-mi divină Visurile tale, din nopți cu lună plină, Iar dimineața, trezindu-te îngândurat, Vei crede, că și visul tău, a fost adevărat”. Referință Bibliografică: Călătorind spre Calea Lactee / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CĂLĂTORIND SPRE CALEA LACTEE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368623_a_369952]
-
apele Nilului, cădea o lacrimă a zeiței Isis care își plângea soțul ucis. Ne fotografiem între cele două statui, remarcabile prin liniștea feței, trupurile tinere și sănătoase. Peretele din partea dreaptă a sălii în care este instalat templul este făcut din geamuri, lăsând să pătrundă lumina soarelui din parc. Sala costumelor este închisă pentru renovare. Mă odihnesc pe o bancă. Gândesc: Orice-i poate lipsi omului, casa, familia, libertatea, sănătatea, dar nu gândul și simțirea... Toate aceste opere de artă sunt opera
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
Văzând această Maria Carla o cuprinse după umeri, protectoare. - Ce se întâmplă Anca? Întreabară ele. - Nu ghiciți cine e afară și ține casă sub observație. E chiar Marco. Cine stie de când o fi acolo. Eu tocmai l-am văzut, de la geamul din bucătărie în timp ce pregăteam ceaiul. - Tocmai vorbeam de lup... zice Maria Carla în timp ce Deșire se ridică imediat cu flăcări de ură și oroare în priviri și vrea să meargă către ieșire, insă prietena să o reținu: - Stai Deșire! Să ne
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
cu sete mare, Dorește ca-n vis să vină Însuși Făt-Frumos călare, Cu-n pahar de apă-n mână. Dar visu-i dezamăgire, Când june-n vis n-a apărut, Fetei să-i aducă știre Despre destin neprevăzut. Băieții gospodarilor, La geam pun grâu de germinat. Să vadă-n anul viitor, Cât va fi rodul de bogat. Creangă de măr pusă-n apă, La Anul Nou de-nflorește, Rod în fructe se așteaptă; Ritualul prevestește. Mai vârstnicii pun usturoi La poartă, ușă
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
cortina promoroacă pe gene s-a lăsat. doar bobul de nisip mai geme de plăcere când valul vieții rece de măluri e spălat, de unde pețitori pentru mireasa suflet ce și-a țesut cămașa din flori de lămăiță? imaginea oglindă pe geamuri un portret făcut din flori de gheață de mână de crăiță, mormane de zăpezi topesc scântei din vatră, iar fumul contopit cu cețuri de mister își lasă umbra deasă pe busturi reci de piatră, altar și rugăciune pe-un capăt
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
să mai stau sub pom de iarnă Nașterea o leg cu dorul, clipele de-atunci s-adun... Cu omăt din flori înalte și cu tot ce nu rămâne, În umbre se trezesc vise,..eu sărbătoresc în minte Prin colindul de la geamuri în ritualuri bătrâne Aducându-vă în suflet în aceste zile sfinte. Și mai mult, din altă dată, urmele voastre țes clipa Ce trecându-mi iar prin față, peste vreme,-n astă seară În potoape de-amintiri! O, văzduhu-și frânge-aripa, Ochii
VISUL NOPŢII DE CRĂCIUN de LIA RUSE în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368766_a_370095]
-
celor două nopți nedormite, dar și de prezența cucuvelei pe acoperișul meu, sinistru încremenită, piază rea și aducătoare de vești proaste. Trece o oră, trec două, iar eu eram tot singură în primărie. M‑am uitat de câteva ori pe geam și am constatat cu uimire că spre școala care se afla vizavi de primărie se îndreptau grupuri, grupuri de săteni. Nici un angajat nu și‑a făcut apariția, deși ar fi trebuit să vină la serviciu înaintea mea. Se apropia Crăciunul
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
mă vor alunga? Eram atât de convinsă că sunt un om bun, că i‑am ajutat și am suferit foame, frig și lipsuri alături de ei, încât mă simțeam încă „de‑a lor”. Mă ridic de pe scaun și mă uit pe geam. Cu uimire văd zeci de oameni care stau în stradă grupuri, grupuri și privesc în sus, spre ușa primăriei. Sunt țărani, mecanizatori de la secția de tractoare, sunt câțiva profesori de la școala de peste drum și mulți elevi mai mari, dar și
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
care ani de zile s‑a luptat să intre în P.C.R. pentru a primi vreo funcție în conducerea comunei sau măcar a școlii. În Dacia galbenă condusă de acea prietenă, Ghiță, îmbrăcat în uniformă militară, ținea arma neîncărcată, scoasă pe geamul din față a mașinii, într‑o poziție militărească. Uniforma și arma impuneau respect în acele momente de derută și confuzie totală. Mulțimea nu l‑a recunoscut și s‑a dat la o parte intimidată, iar „revoluționarii”care acum câteva ore
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]