5,266 matches
-
poporul Atlantidei... - Stăpâne, spuse Auta, dar ei nu vor mai sta mult pe pămînt! - Ți-au spus că pleacă? Atunci cu atât mai bine. Templul va rămâne al meu! zise vesel Tefnaht, însă numaidecât ochii i se încruntară și sclavul ghici că preotului îi părea acum rău de ceea ce îi scăpase din gură. Străinul cel vârstnic se sculă și, apropiindu-se de rafturi, întrebă ce se află în cutiile rotunde și înalte. Auta veni lângă el și scoase un sul de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
îmi spunea, de la ea știam... zise Nefert. Cum crezi că mi-ar fi spus tata ceva tocmai mie, dacă ar fi plănuit să te prindă! - Știa că mă iubești? - N-avea de unde să știe, dar mi s-a părut că ghicise acum în urmă. Hor îi atinse brațul: - Fata n-are nici o vină, n-o bănui! Dar să mergem cât nu e prea târziu. Cine știe ce se poate întîmpla. Drumul spre pisc pentru Auta nu era lung: ar fi ajuns curând. Pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în apropiere. Noaptea era întunecoasă, înnourată, fără lună. Totuși, ochii lor buni de oameni ai mării deslușiră niște oameni care săreau în apă de pe mal. Nu era greu de priceput. Și nici n-aveau când să mai judece dacă au ghicit bine ori s-au înșelat. Înotătorii treceau liniștiți pe lângă aceste corăbii, nebănuind nimic. Se îndreptau spre cele două care ieșiseră în larg, abia zărite. Atunci pescarii începură să arunce cu vâslele în ei. Înotătorii se afundară numaidecât, ca să iasă din
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
început nu-l recunoscuse, dădu să cadă în genunchi, dar Auta o opri. Nefert o privi întîi cu mirare ciudată. Apoi însă când ochii ei de femeie citiră în ochii celeilalte femei o taină pe care bărbații n-o puteau ghici, îi surâse și o trase de mână pe lespedea pe care ședeau. Mai-Baka se uită cu gura căscată. Auta zâmbi și îl întrebă: - De ce te uiți așa mirat? Mai-Baka întoarse capul spre el și îngăimă, parcă trezit din visare: - Cine
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
că aștept niște prieteni și apoi o să plecăm cu toții spre miazăzi și i-am arătat luntrea aceasta. M-a întrebat de ce n-are roți, nici tălpi de sanie pentru nisip, și i-am spus că merge și așa. Atunci a ghicit că e o corabie fermecată, și când am văzut așa, nu mi-a mai fost frică să-i spun că vom zbura prin aer. Și atunci mi-a răspuns că niciodată n-a mai zburat și că de-abia așteaptă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Nu așa, stăpîne! Eu nu voi putea să fug la munte fără să nu mă ajungă urgia ta și să nu mor. Și întinse mâna spre zare, unde se deslușea ceva, ca un zid. Era un orășel numit Țoar. Străinul, ghicind din mâna întinsă a lui Lot ce vrea să spună, zise că până acolo furia nu va ajunge de la început. Lot spuse mai departe: - Iată, cetatea asta e aproape ca să fug în ea, și e foarte mică. Îngăduie-mi să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
într-o bună zi cercetările științifice vor infirma sau vor confirma aceste ipoteze... Dar spune-mi dumneata acum, dacă știi, ce altă explicație i se poate găsi terasei din Baalbek? Nimeni n-a fost în stare până acum să-i ghicească utilitatea! - Poate e soclul unui monument distrus. - Să zicem. Dar cine putea să ridice pe atunci o lespede de peste două milioane de kilograme! Și macaralele contemporane se tem... Deocamdată cert e un lucru: pământul a fost gazdă a unor cosmonauți străini
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
scoarța crăpată a copacului. Cuprinsese, cât putuse ajunge cu mâna stângă tulpina, iar dreapta și-o introdusese în scorbură. Pupăza nu s-a zbătut, s-a putut juca cu ea, dar fiindu-i milă de spaima pe care i-o ghicea, îi dădu drumul. Repetă joaca asta de câteva ori, până-ntr-o zi. Erau coapte cireșele și plouase puțin. Ca de obicei, era singurul paznic al grădinii. Voind să ia din nou pupăza, se cățără pe tulpina groasă. Când reuși
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Galbenă, merse pe linia tramvaiului. În gangul dintre strada Lăpușneanu și str. I. C. Brătianu era un șantier în care creștea o policlinică. Un om îl măsură din priviri și-l opri, îl lămuri după aceea pentru ce. După cizme, îl ghicise că era basarabean, asemeni lui. Auzindu-l, îi veni inima la loc. Dacă departe de casă, printre necunoscuți, m-a găsit un conațional, înseamnă că lumea nu-i chiar așa mare, gândi. Omul, întâlnind un copil rătăcit pe acolo, îl
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
șervete, ciorapi și mâncare. Auzind de bursă, bărbatul oftă ușurat. Încercă, de mai multe, ori să-i spună ceva. Neîndrăznind până la urmă, mohorât de sfiiciunea care-l încurca, plecă la gară, după ce văzu școala și ferma. Ioan îl însoțise, ghicind că tata îl voia întors la Mateuți, dar n-o putuse spune, fiindcă sclipirea din ochii lui, pe când îi arăta sălile de clasă, îi anulase înainte de a-l începe, discursul pregătit încă din tren. În acea zi băiatul fu tulburat
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
în școala noastră, din cauza crizei economice. Pentru plata impozitelor, țăranii își vând grânele la prețuri de nimic. Puțini își mai pot trimite copiii să studieze în școlile din orașe, și asta cu mari sacrificii. Îl privea pe bărbat printre gene, ghicindu-i reacțiile. Mai demult, învățătorii și preoții erau primii care-și dădeau copiii la școlile normale, în ultima vreme însă, cariera asta nu-i mai atrage, salarizarea fiind modestă. Dar la noi încă mai vin elevi buni, pentru că le putem
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
încetișor poarta, însă o închise imediat. Un câine negru și lățos, voinic, spulberă surpriza pe care i-o pregătise mamei. Voia să se strecoare neauzit și, din spate, să-i acopere ochii cu palmele. Savurând surpriza, avea s-o întrebe: Ghici, cine-i? încântat apoi de bucuria revederii. Dar câinele se îneca lătrând furios, mușcând în gol. - Cuțu-cuțu, fii cuminte! Eu sunt de-al casei urâtule! Adevărat, tu nici nu existai când am plecat de aici. Femeia se ridicase de deasupra
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de odihna celor din coloană și-l căută. Anton era agent veterinar, casa lui avea curtea la șosea. Bătu la poartă și așteptă. Într-un târziu, fratele apăru îmbrăcat în halat, încălțat în papuci, cu un felinar în mână. Îi ghici îngrijorarea, după glasul tremurat. Firesc, era noapte și el deslușise doar silueta unui militar: - Cine-i acolo, ce doriți? - Sunt eu, Ioan. Se apropie și-i întinse mâna. Grele vremuri, nu? Vezi în ce condiții ne-a fost dat să
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
zări strălucind galonul auriu al mânecii uniformei unui ofițer, sublocotenent activ. Nici el nu știa motivul opririi. I se alătură, ajungând împreună în capul coloanei, însă acolo, surpriză, nu era nici un ofițer. Oamenii mergeau în virtutea inerției, cum se și opriseră. Ghicindu-le nedumerirea, un sergent isteț (îi remarcă mâna stângă bandajată) le arătă pe un drum lateral, un grup de 5-6 tancuri rusești care tăiaseră coloana lor. Un ofițer coborâse dintr-un tanc, smulsese căștile de pe capetele unor soldați, le aruncase
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
larg. Iar aceasta se întâmplă indiferent de măsurile oficiale care se iau împotriva lor. Astăzi, în Franța, "divination" numește "arta de a descoperi ceea ce este ascuns, prin mijloace care nu țin de o cunoaștere naturală; facultatea sau actul de a ghici, de a prevedea"3. În dicționarele limbii române, termenul este definit astfel: "Dar, putere atribuită în mod superstițios unor persoane de a desluși și de a ghici lucruri ascunse, neștiute, și mai ales viitorul"4. Alte definiții, preluate de astă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mijloace care nu țin de o cunoaștere naturală; facultatea sau actul de a ghici, de a prevedea"3. În dicționarele limbii române, termenul este definit astfel: "Dar, putere atribuită în mod superstițios unor persoane de a desluși și de a ghici lucruri ascunse, neștiute, și mai ales viitorul"4. Alte definiții, preluate de astă dată din lucrări și dicționare de specialitate, arată că termenul divinație este uzitat în special "în etnologie și în istoria religiilor, pentru a denumi totalitatea practicilor magice
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o delimitare a termenilor la nivel semantic. În limba franceză, de pildă, se face o precizare clară a trei agenți ai tehnicilor divinatorii și, implicit, a practicilor lor. Astfel, ghicitorul este cel care posedă facultatea de a divina, de a ghici sau a prevedea viitorul. Pe de altă parte, clarvăzătorul este definit drept cel care vede lucrurile de o manieră lucidă, iar profeția se referă mai mult la harul de a profetiza. Francezii mai operează o distincție între văzător și clarvăzător
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
tot parcursul demersului nostru. Confuziile care se produc mai ales între aceste noțiuni (ghicitor, clarvăzător, profet) au dobândit în timp noi explicații. Probabil că ele vin să compenseze un deficit de imagine resimțit de cei care se ocupă astăzi de ghicit într-o manieră mercantilă, tip "SRL". Majoritatea acestor subiecți preferă să-și spună astrologi, clarvăzători, prezicători și nu se sfiesc chiar să afirme că fac profeții, doar pentru a câștiga bani, un capital simbolic în ochii publicului. Or, în cele mai multe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la concluzia că cel mai bine ar fi să studiez psihologia. Am intrat la Facultatea de Psihologie. Aici am citit foarte multe lucruri legate de magie și vrăjitorie dându-mi seama că acestea mă pasionează cu adevărat. Am început să ghicesc în cărți și în cafea colegelor mele și prietenilor" (M, 37 ani, Iași). Pentru persoanele mai instruite imaginea divinației și a magiei este prezentată sub forma unui sincretism în care conviețuiesc laolaltă cunoștințe de sorginte folclorică, capacități înnăscute și o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că magicienii (adică toți cei care practică magia) folosesc în acțiunile lor cunoștințe și practici de natură secretă și se bucură de sprijinul unor puteri supranaturale"146. La fel se întâmplă și cu divinația: popular, ea numește arta de a ghici. Termenul divinație este practic necunoscut publicului larg de la noi. Aceasta este și motivația pentru care am evitat folosirea în chestionar și în ghidul de interviu a acestui termen. În limbajul curent cel care se ocupă cu divinația mai este numit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și în ghidul de interviu a acestui termen. În limbajul curent cel care se ocupă cu divinația mai este numit vrăjitor, descântător, fermecător sau ghicitor. Pentru majoritatea interlocutorilor este de la sine înțeles ca un magician sau vrăjitor să știe să ghicească. Așadar, în mentalul social divinația reprezintă o dimensiune a unuia și aceluiași fapt: magia. Unele nuanțări și rețineri apar doar atunci când este vorba de a evalua din punct de vedere moral actul magic și divinatoriu. Magia este acceptată câtă vreme
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
era o țigancă. Aprecierile făcute cu privire la acest fapt sunt dintre cele mai diverse. Ele merg de la neîncredere, refuz și denigrare pănă la interes și acceptare. Uneori răspunsurile sugerează o anume identitate între practicant și apartenența etnică: "cea care mi-a ghicit era sigur țigancă"; "cu asta se ocupă țiganii" etc. 9.1.7. Preotul Este un alt specialist al sacrului care avea un rol deosebit în practicarea divinației în anumite societăți. Preoții sau preotesele templelor, pe lângă oficierea ritualului propriu-zis, aveau și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dar", "dar moștenit", "capacitate paranormală" și mai puțin rezultatul unei căutări, al documentării sau al unui îndelung exercițiu. El survine direct, fie pe cale ereditară, fie datorită unor conjuncturi deosebite: boală ("după ce m-am însănătoșit, am văzut că știu să pot ghici"; "după ce am fost "vândută pe geam" și mi-au schimbat numele m-am însănătoșit și am avut darul vederii, al ghicitului"); moartea unui membru al familiei (B.P. Hasdeu s-a ocupat de practica și cercetarea spiritismului după moartea fiicei sale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
murit bărbatu', mi-o venit așa, puterea asta") sau se "fură" ("lângă mine stătea o babă care știa descânta și face vrăji; avea multă lume... Eu vedeam cum face și am "furat meserie""). Unele persoane își argumentează capacitatea de a ghici prin dobândirea unor capacități paranormale care le ajută să deslușească semnele, să "simtă" energiile pozitive și negative, să miște obiecte sau să-și folosească capacitățile telepatice. Nu mai spun că am mutat vreo douăzeci de centimetri ceașca de cafea, la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
studii medii și superioare, care au avut acces la o literatură de specialitate. Au citit sau auzit despre fenomenele paranormale. Pe de altă parte, informațiile de care au beneficiat îi ajută să argumenteze cât de cât științific gestul de a ghici și prezice. Acest gen de persoane au o reprezentare și o raportare diferită la actul divinatoriu. Peste 50% din numărul celor intervievați erau persoane singure: văduve, necăsătorite sau divorțate. Se poate spune că există o înclinație mai mare spre practicile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]