4,163 matches
-
două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și să le revizuim
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin transmiterea sistematică a informațiilor, ci prin capacitatea de a identifica esența subiectului și a nu împovăra cu date mai puțin relevante 1, rezolvarea dilemelor și ambiguităților, explorarea implicațiilor, confirmarea achizițiilor); 2. formularea clară a obiectivelor predării (astfel încât să-i ghideze pe cursanți să-și proiecteze posibilele rezultate ale învățării, respectiv modalitățile de autoreglare și de autoevaluare, să desprindă semnificația, relevanța și utilitatea conținuturilor de vehiculat, impactul lor asupra competențelor de îmbunătățit/de dobândit); 3. oferirea unui feedback și un control
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
control adecvat - toate pentru a facilita gândirea critică, respectiv o învățare semnificativă. Rolurile didactice cu aceste conotații sunt proprii educatorului pentru adulți privit ca facilitator al învățării. Facilitarea descrie un set de demersuri pedagogice care urmăresc să asiste și să ghideze învățarea, încurajând o mai mare implicare a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
predare (didacticist/socratic facilitator); - autoevaluarea sistematică și planificată a profesorilor este destul de rară. Câteva modalități de aplicare a ei pentru profesori ar fi: introspecția neorganizată, dar ajunsă la rang de obișnuință, stabilirea unei liste personale de întrebări care să le ghideze autoevaluarea etc.; - evaluarea realizată de studenți: aproape toate situațiile de învățare ce implică studenți adulți sunt legate de o problemă sau o nevoie cu care ei se confruntă în viață. De aceea, studentul adult poate judeca cel mai bine dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
colegi și dezvoltarea profesională constituie modalități prin care profesorii pot fi ajutați să-și îmbunătățească strategiile instrucționale, beneficiind de consilierea colegilor mai experimentați. Constau în asistarea lor la cursuri de către un coleg care îi observă, oferind apoi feedback. Observatorul se ghidează după o foaie de observare pe care notează observațiile făcute, după niște criterii considerate importante, într-o perioadă determinată (Seaman și Fellenz, 1989). 3. Evaluarea situației de învățare presupune: - evaluarea mediului fizic, care cuprinde evaluarea cu privire la mărimea sălii, acustica ei
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al treilea se referă la persoanele ce sunt deschise la primele două, decizând apoi pe care să-l adopte, conform cu situația concretă. Astfel, profesorul poate deveni, pe rând, cel ce deține sursa de cunoștințe, cel care influențează sau cel ce ghidează constructiv cursanții în discuții care să conducă la atingerea obiectivelor de învățare asumate. Sistemul modular al programului Moodle are o deosebită importanță relativ la continua dezvoltare a sa ca program Open Source, atât programatorii și profesorii,cât și cursanții fiind liberi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
raportează la lume, la "evenimentul direct", la "necesitățile acute ale prezentului"7, dar și la lumea personajelor, cu alte cuvinte, la modul în care eroii, acțiunea dramatică, viziunea regizorală, scena cu tot ceea ce ea cuprinde, pot scoate spectatorul din inerție, ghidându-l spre un orizont al Adevărului și, totodată, îndepărtându-l de pericolul pierderii în mulțime, de riscul maculării idealurilor sau de perdanta rostire de verdicte. Oricât de mult s-ar sprijini pe conflict, pe relații agonice, el, teatrul, nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
proiect de pe cu totul alte premize. Intuiam că mă aflam, în sfârșit, în apropierea acelei zone, aflată la altitudini amețitoare, a creației autentice. Alexa Visarion și mai apoi, "Maestrul" cum obișnuiam să mă adresez când devenisem mai apropiați, ne-a ghidat eforturile spre o analiză amănunțită a mitului în general, a legendelor românești în particular, a contextului istoric, spre o cunoaștere cât mai profundă a stilurilor practicate în arhitectura populară sau religioasă din România. Construcția conceptului artistic trebuia să se bazeze
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Nouvel Observateur, nr. 2303-2304, 2008, p. 95). Ființa umană poate și trebuie să fie văzută concomitent din două perspective: aceea a violenței, vulnerabilității și traumei și aceea a fericirii, a factorilor protectivi și a rezilienței. Recunoașterea potențialului distructiv al violenței ghidează orientările preventive și stimulează interesul pentru abordarea pozitivă a ființei umane. Instituționalizarea acestor idei conduce la stipularea unei legislații care să protejeze ființa umană de atacuri violente și la crearea unor servicii care să susțină sănătatea și reziliența copiilor, adulților
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ajutătoare. întrucât acest travaliu de înfruntare a evenimentului traumatic este impregnat de o imensă suferință și spaimă, ar trebui ca procesul în sine să se desfășoare în condiții terapeutice special destinate, când întreaga experiență poate fi partajată și, mai ales, ghidată de un specialist. Expunerea se poate face autoasistat, deci fără apelul la un terapeut, când victima recurge la o relatare detaliată în scris (și repetată) a întregii povești. Desigur, o asemenea formulă nu este printre cele mai eficiente, dar oricum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schimbare: relansare, reorganizare, adaptare în vederea viitoarelor provocări Contraechilibru dat de stabilitate: continuitate, păstrarea legăturilor și depășirea rupturilor 2.2. Conexiuni Sprijin reciproc, colaborare, devotament Respectarea nevoilor individuale, a diferențelor, a limitelor Capacitate de a conduce: a îngriji, a proteja, a ghida copiii și membri mai vulnerabili: a) forme variate (parentalitate cooperantă, îngrijiri de grup); b) relații de cuplu/coparentalitate (parteneri egali) Caută reconectarea, reconcilierea relațiilor tulburate 2.3. Resurse sociale și economice Mobilizarea familiei extinse și a sprijinului social: modele și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
guvernamentale Într-o logică mai largă a furnizării politicilor publice, În care guvernul este doar una dintre instituțiile ce dețin un rol important. În această perspectivă, organizarea și reformarea administrației publice vor fi obiective secundare, a căror realizare va fi ghidată de raportul dintre activitatea guvernamentală și alte activități ce au ca scop furnizarea de politici publice. În acest punct, obiectivul lucrării este acela de a situa problema politicilor publice În această perspectivă mai largă. Asumpția principală pe care se fundamentează
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicilor publice ale autorităților guvernamentale să fie percepute ca fiind situate undeva În afara pieței sau chiar deasupra ei. Această percepție are la bază presupusa distincție dintre motivațiile agenților publici și cele ale antreprenorilor privați. Astfel, În timp ce primii sunt priviți ca ghidându-se după motivații altruiste, cei din urmă sunt priviți ca fiind determinați de motivații exclusiv egoiste. Însă, deși este adevărat că motivațiile altruiste, În cazul În care ar fi capitalizate la nivelul sectorului public, ne-ar asigura de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
se referă la crearea acelor organizații ce corespundeau intereselor instituțiilor internaționale, create fără să aibă o bază de susținere la nivel local și fără nici o legătură cu ceea ce Înseamnă În realitate o organizație ca parte a societății civile (o organizație ghidată de membrii săi, iar sursele de finanțare vin din cotizațiile membrilor). Aceste structuri non-guvernamentale rome erau și Încă sunt dependente de sursele de finanțare externe, făcându-le vulnerabile față de grupul care Îl reprezentau (Trehan, 2001, p. 136). Au avut romii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
s-a intrat Într-o fază de lentoare, de copiere a programelor societății majoritare, fără nici o legătură cu interesele romilor de la nivel local. De aceea, e nevoie de crearea unui nou „cadru principal de acțiune” (master frame) care s-o ghideze În viitor. Politicile publice pentru romii din România au fost adoptate, până la ora actuală, datorită presiunilor venite din afara țării. Odată cu intrarea În Uniunea Europeană, cel puțin teoretic, minoritatea romă ar trebui să fie capabilă să-și promoveze propriile priorități pe agenda
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
polonezi. Elveția declară că, în ceea ce o privește, minoritățile naționale sunt grupuri de persoane numeric inferioare restului populației țării sau a unui canton, ai căror membri sunt cetățeni elvețieni, au relații de lungă durată și trainice cu Elveția și sunt ghidați de dorința de a apăra împreună ceea ce constituie identitatea lor comună, mai ales cultura, tradițiile, religia sau limba lor. Trei state au declarat că pe teritoriul lor nu există minorități naționale (Malta, Liechtenstein și Luxemburg). Majoritatea statelor care au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lui Hristos cu practicile canibale. Antropolgii folosesc multe tehnici pentru a studia societ]țile. Strategia aplic]rii acestor tehnici este cea a observației participative. Antropologul tr]ieste în acea societate, privește, ascult], aplic] teoria și tehnicile de cercetare pentru a ghida și a amplifica gradul și acuratețea observ]rilor. Adoptând o perspectiv] cultural-relativist] și pentru a l]rgi domeniul de explorare, antropologul particip] la atâtea activit]ți câte îi sunt permise de circumstanțe, de capacit]țile sale și de acceptul membrilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rigid] în favoarea renunț]rii, presupunând un mod de viat] individual și colectiv, dharma, care s] conduc] la acest principiu. O comunitate monastic] (samgha) este modelul preferat, deși poate fi acceptat] și o viat] social] care și-ar propune s] se ghideze dup] acest principiu într-un mediu laic. Viața unui c]lug]r, în special a unui arhant, un filosof-ascet, care prin practicile sale stoice a atins o stare „aproape omniscient]”, devine standardul normativ pentru mirean, care ar trebui s] se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în modelul de conduit] perceput de Profet, acțiunile, zicalele și normele sale, numite colectiv Sunnah. Musulmanii consider] Coranul ultima dintr-o serie de revelații acordate omenirii din partea lui Dumnezeu, iar Sunnah drept proiecția istoric] a unei existente umane inspirate și ghidate de divinitate, individualizat] în persoana profetului Mohamed, considerat și ultimul din seria mesagerilor lui Dumnezeu. Regretatul Fazlu Rahman, renumit savant în gândirea islamic] la Universitatea din Chicago și gânditor musulman modern, susținea c], în faza să inițial], islamismul a demarat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu urm]rește neap]rât corectitudinea sau greșeală unei acțiuni, ci polaritatea axei pe care se situeaz] conduită, atracția intrinsec] a unui pol și respingerea celuilalt. Chiar prin garantarea adev]rului acestui principiu, cunoașterea nu va fi suficient] pentru a ghida o persoan] prin viat] f]r] o capacitate specific] care s] faciliteze distingerea acțiunilor bune de cele rele, iar aceast] capacitate, pe care Sfanțul Toma o folosește respectând tradiția, se identific] cu conscientia. Mai mult, ținând cont de relatarea să
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mulți dintre contemporanii s]i, Locke a sustinut ins] și c] cei mai mulți oameni nu pot ști în mod independent care sunt cerințele moralei; este nevoie de ameninț]ri pentru că mulțimea s] se poarte civilizat. Deși legile naturale sunt menite s] ghideze oamenii spre bun]starea individual] și a comunit]ții, deși oamenii sunt capabili s] își alc]tuiasc] propria structur] politic], filosofii secolului al XVII-lea cred inc] în necesitatea impunerii moralei asupra lor. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o facultate moral] care le permite s] își judece singuri motivele. Oamenii sunt virtuoși atunci cand acționeaz] pe baza motivelor pe care le aprob], acestea fiind numai motivele de natur] benevolent] sau sociabil]. Shaftesbury consider] c] simțul moral trebuie s] ne ghideze chiar și în recunoașterea poruncilor divine spre deosebire de cele care vin de la demoni. Morală a devenit astfel o extensie a sentimentelor umane. Secolul al XVIII-lea a fost martorul a numeroase dezbateri asupra rolului bun]voinței și al egoismului în psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care accept] c] argumentele lui Kant identific] unele principii ale datoriei care nu impun o uniformitate rigid] avanseaz] o alt] versiune a acuzației de formalism. Ei susțin c] filosoful identific] principii etice, dar c] ele sunt „prea abstracte” pentru a ghida acțiunea, deci teoria nu are finalitate practic]. Principiile datoriei formulate de Kant sunt cu sigurant] abstracte și el nu ofer] un set detaliat de instrucțiuni pentru aplicarea lor. Nu exist] un algoritm moral de genul celui propus de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a simți, ci și unele capacit]ți mintale superioare, precum conștiința de sine și rațiunea. De asemenea, sunt ființe extrem de sociale, capabile, cu excepția unor cazuri patologice, de iubire, grij], cooperare și responsabilitate moral] (care implic] capacitatea de a-și ghida acțiunile conform unor principii și idealuri morale). Poate c] aceste capacit]ți mintale și sociale pot s] ofere motive solide pentru a atribui un drept la viat] mai puternic persoanelor decât altor ființe senzitive. Un argument care susține aceast] concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le încheiem sunt contractele sexuale. Mai mult decât atât, deși este adev]rât c] întâlnirile sexuale nu sunt de obicei atât de explicite precum înțelegerile de afaceri, noțiunea de așteptare rezonabil], bazat] pe un context specific, ar trebui s] ne ghideze. Aceast] ghidare ar putea fi suplimentat] de un principiu de precauție: dac] exist] îndoial], nu supraestima ceea ce cealalt] parte a oferit și caut] o propunere mai adecvat] dac] se poate. Mai departe, în cazul acestei abordări, conceptele de „moralitate” și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]