9,375 matches
-
la poésie qui l'a mené à entreprendre un țel projet : Pour SUD, îl ne s'agit pas de se fondre dans une vague déjà suffisamment ample pour se suffire à elle-même. Nous n'entendons pas non plus ajouter notre " Gloria " au concert littéraire qui accompagnerait une mode idolatre. La publication de ce volume consacré à Lucian Blaga se situe tout simplement dans la droite ligne qui guide notre revue depuis să naissance : donner à connaître la poésie de notre temps. Et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sau aceea de azi.” Din decembrie 1983, Caraion deține o rubrică permanentă de comentarii critice, „Planete”, inaugurată cu „Fata de la Suza” de Romulus Dianu, urmată de Eduard Kuznetov, „Scrisori din Moravia”, de studii despre Apollinaire (Negreșit eu nu respect nici o glorie), Raymond Queneau, Cocteau, Breyton Breytenbach, însemnări despre revista „Ethos” (Paris) ș.a. Începând cu numărul din iunie 1986, sunt editate în cadrul „Suplimentului...” unsprezece Caiete Ion Caraion, texte încredințate de poet lui Ion Solacolu, cuprinzând versuri și 61 de eseuri scrise în
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
stolnicului Cantacuzino asupra „nașterii și stricăciunii”, a strălucirii și erorii guvernând în toate cele hărăzite oamenilor. În termeni antitetici, trecut - prezent, mărire și cădere, C. va situa și evoluția, sub spectru tragic, a românilor - descendenți autentici ai „râmlenilor” -, a căror glorie și vrednicie de odinioară ar contrasta însă cu ignoranța neamului („încungiurat de norul neștiinții”) de pe un teritoriu altădată independent și unitar. Alte câteva texte, cu folos didactic (Pravila, după rândul slovelor de la buchi sau Cartea de religia și obiceiurilor turcilor
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
de la C. de plagiat. Asemănarea ar fi avut doar cauze financiare (F. Voican, Un răspuns), ploieștenii dezvăluindu-și, de altfel, admirația pentru marele poet, chiar dacă își mărturiseau deziluziile, impresia că trăiesc în „epoca tuturor posibilităților”, a „nevrozelor bolnave” și a „gloriilor de sezon”, într-o lume „cuprinsă de beția nesăturată a simțurilor”. Modernismului și „figurilor celebre”, Șt. A. Luca, în comentariul intitulat Arta surogat, le opune nostalgia „templelor vechi ale inimii”. A.S.
CRAINICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286474_a_287803]
-
scurtă al revistei „Familia” (1994), Premiul pentru traduceri al Asociației Scriitorilor din București (1997). A colaborat la „Familia”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Trăind într-o epocă „ieșită din țâțâni”, străin de compromis și imun la ademenirea gloriei efemere, C., poet prin excelență, a ales să-și „spună” poeziile prietenilor, iar de scris, le-a scris pe ale altora, dedicându-se traducerii. Așa se face că volumele apărute începând cu anii ’70 la Editura Univers, volume ce l-
COVACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
patetismul, tensiunea mobilizatoare, lipsa de retorism a exhortațiilor își au izvorul în credința în rostul mesianic al poetului și poeziei. Participant la evenimentele timpului, C. închină revoluției, revoluționarilor, Unirii, strofe imnice, ode, adevărate manifeste politice învăpăiate de viziunea libertății, a gloriei țării. Același nobil civism, aceeași mistică a renașterii tutelează imaginea trecutului, resuscitat spre a fi propus model și îndemn prezentului. Fluide, bine ritmate, aceste poezii au avut răsunetul lor în vreme, în pofida unor minusuri ce țin de inventivitatea imagistică restrânsă
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
în colaborare cu Viorica Popescu). Repere bibliografice: Moraru, Textul, 226-229; Manea, Contur, 239-242; Iorgulescu, Prezent, 315-316; Holban, Profiluri, 406-409; Simion, Scriitori, IV, 616-628; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 188-195; Ștefan Borbély, Un roman postmodern, APF, 1993, 10-12; Tania Radu, Siberie fără glorie, LAI, 1993, 44; Ioana Pârvulescu,Un divorț amiabil / de la trupul literei la trupul femeii, RL, 1993, 35; Țeposu, Istoria, 116-117; Ioana Pârvulescu, Portret de grup cu Crăciun, RL, 1994, 48; Nicolae Bârna, Frumusețe, corporalitate, CC, 1994, 4-5; Petraș, Lit. rom
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
au legătură cu modelul matern, mama având la rândul ei anumite frici (Pickersgill, Valentine, Pincus & Foustok, 1999). Behavioriștii folosesc, de asemenea, condiționarea operantă pentru a explica modul în care fobiile pot duce la apariția unei întregi serii de comportamente evitante. Gloria, din „Cazul practic” de mai jos, poate evita frica pe care o are față de sunetul telefonului dacă îl scoate din priză. Aceste conduite pot duce la compromiterea comportamentului adaptativ (Gloria nu va mai fi sunată), iar fricile își pot dezvolta
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pot duce la apariția unei întregi serii de comportamente evitante. Gloria, din „Cazul practic” de mai jos, poate evita frica pe care o are față de sunetul telefonului dacă îl scoate din priză. Aceste conduite pot duce la compromiterea comportamentului adaptativ (Gloria nu va mai fi sunată), iar fricile își pot dezvolta o existență independentă ajungând să se generalizeze și la alți stimuli (de exemplu, sunetul telefonului auzit la televizor sau alarma unui ceas deșteptător). Caz practic Gloriei îi este foarte frică
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
la compromiterea comportamentului adaptativ (Gloria nu va mai fi sunată), iar fricile își pot dezvolta o existență independentă ajungând să se generalizeze și la alți stimuli (de exemplu, sunetul telefonului auzit la televizor sau alarma unui ceas deșteptător). Caz practic Gloriei îi este foarte frică de furtună. Într-o noapte furtunoasă, au fost niște tunete atât de puternice încât mobilele din casă parcă se zguduiau și, în același moment, a început să sune telefonul. Fiecare sunet al aparatului era însoțit de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
au fost niște tunete atât de puternice încât mobilele din casă parcă se zguduiau și, în același moment, a început să sune telefonul. Fiecare sunet al aparatului era însoțit de un nou tunet. Acum, de fiecare dată când sună telefonul, Gloria tresare de teamă ca va urma un tunet. Ea are o teamă condiționată de sunetul telefonului. Stilul educațional al părinților și teoria atașamentului Cercetările cu privire la influența atașamentului asupra dezvoltării anxietății la copii au arătat că adolescenții care au avut o
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
mugetul vitelor închise în ocol și sunetul trist, dogit al tălăngilor. Poemul sugerează, admirabil, senzația de agonie a vegetației, de târziu în lume și de prăbușire a universului într-o tristețe grea, aceea a individului care contemplă această moarte fără glorie: „Și tare-i târziu / Și n-am mai murit”. Din nou gândul merge spre agoniile fastuoase ale romanticilor și, făcând comparația de rigoare, se observă puținătatea elementelor cu care lucrează spiritul bacovian, absența ceremoniei, obstinația cultivării micilor simboluri ale derizoriului
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
remediu împotriva tocirii limbajului prin clișee și uz. De aceea, numeroase pamflete au ca țintă lumea scriitoricească, „azurul de mușama” al unei literaturi artificiale și sărace, inefabilul măsurat după „sistemul metric”, pentru marionetele succesului (Asasinarea unui mort, Păunul genial, Pentru glorie și franci). Altele osândesc mecanica dogmei și fățărnicia clerului ori procesele sociale nocive: lichelismul, paralizarea energiilor țării (Ploșnițele, Năpârca, Baroane, Omul cu ochii vineți). Desfigurarea bestială sau hidoasă a omului, traducând-o pe cea morală, paiațele anapoda, colajele eterogene, arătările
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și tenebros, altele, cu subiect istoric, au de asemenea un epic precar. În schimb, O privire preste ținutul Hațegului în Transilvania (1838), ca și câteva pagini cu tonalități de poem în proză, descripții poetice, meditații înaripate de sentimentul mândriei față de gloria trecutului, în felul celor compuse mai târziu de N. Bălcescu și Al. Russo, sunt mai rezistente la timp. Însemnările din călătoriile în Țara Românească și Moldova sau în apusul Europei au un mod al lor de a fi autentice. Puțin
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
parțial publicat (ca serial) în câteva reviste, rămas însă în sertarele prozatorului. B. reconstituia aici kominternismul cultural și politic, ce a deturnat sensul unei revoluții prin pervertirea idealurilor. Și alte proiecte - anunțatul roman „care nu se mai naște” Frica ori Gloria victis, ca și Aventura limbii române, îngropată în paginile revistei „Săptămâna” - dau o idee despre această operă inegală, de aspect multiform, care prin performanțele ei se așază în vecinătatea simfonismului matein. Scriitor-spectacol, veritabil ferment iscând într-o viață literară „militarizată
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
București, 1975-1980; Miresele, București, 1975; O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, vol. I: Poezia contemporană, București, 1975; Săptămâna nebunilor, București, 1981; Ianus, București, 1993; Nuvele, postfață Elisabeta Lăsconi, București, 2001. Traduceri: H. Cobb, Cărările gloriei, București, 1961 (în colaborare cu A. I. Deleanu); Hans Marchwitza, Peter Kumiak și urmașii, București, 1962 (în colaborare cu A. I. Deleanu); W. Faulkner, Nechemat în țărână, București, 1964 (în colaborare cu A. I. Deleanu), Cătunul, București, 1967 (în colaborare cu A. I. Deleanu
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
și Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1981). A dominat ideologic și administrativ viața scriitoricească (și culturală în general) în perioada 1948-1965, a trăit o lentă îndepărtare din câmpul cultural până prin 1978, după care și-a văzut declinul literar și prăbușirea gloriei în fața altor principii decât cele pe care le promovase o viață. B. debutează cu o traducere, Clopote de aramă, din Thomas Moore în revista liceului arădean, „Laboremus” (1926). Ulterior e prezent cu versuri în „Falanga” lui Mihail Dragomirescu (1927, sub
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
tematic, cu personaje desprinse fie din realitatea înconjurătoare și proiectate într-o lume fabuloasă, fie din istorie, de la Burebista până la Ioana d’Arc și Ecaterina Teodoroiu. O altă categorie de scrieri o constituie cărțile de călătorie: Castelele Loirei. Viața de glorie și strălucire din trecutul Franței (1947) și Prin Italia, patria artei (1976). SCRIERI: Talismanul de safir, pref. N. Iorga, București, 1931; Vieți minunate, București, 1939; Fii fericită, Doamnă, București, 1942; Castelele Loirei. Viața de glorie și strălucire din trecutul Franței
BOGDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
călătorie: Castelele Loirei. Viața de glorie și strălucire din trecutul Franței (1947) și Prin Italia, patria artei (1976). SCRIERI: Talismanul de safir, pref. N. Iorga, București, 1931; Vieți minunate, București, 1939; Fii fericită, Doamnă, București, 1942; Castelele Loirei. Viața de glorie și strălucire din trecutul Franței, București, 1947; Domnița Ruxandra, pref. Victor Eftimiu, București, 1969; ed. (Le Grand amour de la Princesse Ruxandra), București, 1977; Aurora, mireasa soarelui, București, 1969; Prin Italia, patria artei, pref. Paul Cernovodeanu, București, 1976; Mirela cu vocea
BOGDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
finanțele necesare să achiziționeze unul, iar numărul nobililor îl depășea pe cel al păturii de mijloc. Din acest motiv, pe umerii noului rege Carol al X-lea apasă o sarcină grea, aceea a reorganizării și consolidării Imperiului Baltic. Regele râvnea gloria militară, însă era și un politician abil. El credea cu tărie că Suedia ar putea rămâne la cârma imperiului numai cu ajutorul forței militare, dar în egală măsură a înțeles că succesul pe plan extern depindea numai de liniștea din interiorul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
iar Carol al XI-lea nu putea beneficia de ajutorul nobililor, mult prea ocupați cu luptele pentru extinderea propriilor moșii. Lipsit de experiență, s-a pregătit singur pentru războiul din Scania, iar victoria reputata împotriva Danemarcei l-a acoperit de glorie. Lupta a fost considerată una dintre cele mai sângeroase din istoria secolului al XVII-lea, când au murit mai bine de jumătate de combatanți, dintre care trei mii de suedezi. În restul vieții, Carol al XI-lea s-a străduit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
ce ma cuprinde. Circumstanțele frumoase și minunate care au însoțit boală regelui au întărit acest sentiment, deși, din unele puncte de vedere l-au diminuat; și nu pot să le contemplu fără un soi de plăcere, văzând câte atribute adaugă gloriei sale. Nici nu le pot reprimă fără să conștientizez dimensiunea pierderii suferite. De fapt, este imposibil să ne imaginăm o tărie sufletească mai mare într-o fragilitate trupeasca, decât cea pe care ne-a demonstrat-o Maiestatea Să. Nimeni în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
crearea unui stat național puternic și o politică externă agresivă au ajutat la fundamentarea sistemului de politica internațională. În ultimă oră de viață, Richelieu i-a spus regelui:"Am consolarea că vă las regatul în cel mai înalt grad de glorie și reputație pe care l-a avut vreodată" și l-a invocat pe Sfanțul Eustațiu să-i ceară lui Dumnezeu să-l pedepsească dacă ar fi avut vreodată"o altă intenție decât binele statului". Istoricii nu vor intra niciodată în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
regele și dacă dorea, cu un singur cuvânt, l-ar fi putut condamnă la moarte sau matură de pe scena istoriei pe Richelieu. Lăsând cu dărnicie puterea decizională în mâinile unui personaj care îl minimaliza și umilea, sacrificând sentimentele personale pentru gloria Franței, Ludovic al XIII-lea nu trebuie compătimit, ci glorificat. Însă, ne menținem punctul de vedere și îi vom contrazice pe acesti istorici. Ludovic al XIII-lea nu era gelos pe cardinal, nu se simțea minimalizat sau castrat politic. Regele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
scoată pe Ludovic al XIII-lea din conul de umbra în care intrase, datorită strălucirii tatălui și fiului său. Care este diferența dintre Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea și Regele Soare? Pe langă admirația pentru curajul și gloria lui Henric al IV-lea și Ludovic al XIV-lea, un alt subiect de discuție este galanteria cu care au reușit să întrețină un număr considerabil de amante. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, expresia"vert galant
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]