6,255 matches
-
străinilor că românii se plâng degeaba. Furia unei populații care stătea nopți întregi la coadă ca să cumpere capete și picioare de porc faimoșii adidași și calculatoarele -, tacâmuri de pui sau oase afumate, la vederea, ca într-un coșmar, a acestor grămezi de alimente intangibile, e greu de descris. Congresul dovedise oricum că PCR și conducerea sa erau absolut incapabile să soluționeze în vreun fel problema Ceaușescu. Dimpotrivă, congresul supralicitase toate temele național-comunismului și ale cultului personalității dictatorului, îl ovaționase pe dictator
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tata), de grindă atârnau jamboane și afumături - slănină, cârnați, costițe, căci tata tăia în fiecare an, de sfântul Ignat câte un porc mare de două sute de kilograme, chiupuri cu untură și untdelemn, dulcețurile, magiunul și bulionul, toate făcute de mama, grămezi mari de cartofi, ceapă, usturoi, bob, linte, fasole, așa, ca să ajungă de la o recoltă la alta și în săculețe se păstra floare de tei, pojarniță, mentă și mușețel. Bineînțeles că în fiecare toamnă, tata aducea mai multe care cu lemne
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pescuit. - Mitică, ia spune-ne cum a fost la Podu' Rupt, pe Jijia, în noaptea aceea când un crap ți-a întrerupt somnu-ți dulce. - Păi, i-am spus lu Coco să aducă vreo doi baloți de paie, care se găseau grămadă un pic mai încolo de unde ne aflam noi. Coco s-a executat, și pentru că m-am tot plictisit să tot aștept crapul și în fân era cald și bine, ce mi-am zis: acuma, că am băut și oleacă de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
duceam împărătește, ca-n sânul lui Avram, dar acest Avram al nostru nu era acela pe care-l știți, nu, era, de fapt o rudă mai îndepărtată de-a lui, și-l chema Iov, știți, acela care stătea pe o grămadă de gunoi și din când în când, ca să-și treacă de urât, își flutura zdrențele într-un mod foarte nerușinat în așa hal, că oricât s-ar fi agitat, nu câștiga nimic; și chiar dacă ar fi câștigat ceva, aceasta nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
am putut, dar sunt fată cu maniere, Jimy ți-a scris, ai citit, ce mai vrei? - Vreau... ... și am ascuns-o sub mine când au început să curgă grăunțele acelea care fac rău, oriunde s-ar nimeri. Ne-am făcut grămadă sub bar, ploua cu tiruri scurte și prelungi, oamenii aceia se pricepeau la șters secături alde mine de pe fața pământului. M-am tăvălit în brațe cu picioarele acelea lungi până-n amigdalite într-un loc unde aveam și eu unghiul meu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
reușit să ieșim și din acel impas și de bucurie, am început să chiuim de răsuna pădurea în ecouri. În fine, am ieșit din pădure și odată cu aceasta, am dat de drum cu pietriș și nisip. Acolo se zărea o grămadă uriașă de pepeni verzi și galbeni. Am cumpărat vreo șase pepeni verzi, mai mari, știam că vor fi buni la sete. Apoi, cu un ocol maestuos, am intrat pe dig. De aici aveam să mergem numai pe drumuri de dig
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
luat-o pe Zambilica pe sus și au așezat-o pe drum mai bun. Am înaintat și am intrat în altă știoalnă. Din nou au venit bucureștenii și ne-au salvat. Apoi am ieșit din pădure și am dat peste grămada aceea de pepeni verzi și galbeni. La fel ca rândul trecut, am cumpărat vreo opt harbuji și am plecat pe drumul de pietriș și nisip spre Gorgova. Cum vă spuneam mai sus, drumul înainta între două canale cu malurile piezișe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
zugrăvită biserica de Pârvu Mutu, că vrea să-l ducă și la Brâncoveni, spuse Stanca. Noroc că Bălașa scânci în leagănul ei și Manda se repezi să ia fetița, giugiulind-o cu glas tare, așa că nu se auziră chicotelile din grămada de lână scărmănată și nici cum își dregea glasul maica mare, care după o pauză reluă firul vorbei. Ascultă, tu, Stanco, aud că bărbatul tău cam chefuiește seara cu tovarășii de vânătoare sau de alte treburi. Toate femeile amuțiră. Maria
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
justiție", "popor" etc. Acești termeni, destul de puțin numeroși într-o perioadă istorică anume, nu constituie simple eventualități de lexic; realitatea lor cognitivă și colectivă apasă asupra conduitelor indivizilor și mulțimilor pînă la a-i împinge spre sacrificiu sau crimă. Acoperă grămezi de cadavre și mii de vise" (Roquette, 1994, pp. 67-68). Aceste entități simbolice sînt fondate pe predominanța sentimentului, în detrimentul argumentării raționale. "Într-o primă abordare, nexus-urile pot fi caracterizate ca noduri afective, prelogice, comune unui număr mare de indivizi dintr-
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
vrea să afle din ce este făcută o "casă". Își alege, prin studenții lui, un eșantion de case, care vor fi mai apoi decupate în bucățele mici, pe fiecare aplicîndu-se cîte o etichetă care să-i indice proveniența. Face apoi grămezi cu aceste bucăți, încercînd să facă grămezi cît mai omogene (bucăți de aceeași culoare, textură etc.)." [Se formează și etichetează ansambluri de lemn, de piatră, de cărămidă, de fier, de sticlă, de plastic.] "Dacă reclasăm apoi bucățile în funcție de proveniență, vom
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o "casă". Își alege, prin studenții lui, un eșantion de case, care vor fi mai apoi decupate în bucățele mici, pe fiecare aplicîndu-se cîte o etichetă care să-i indice proveniența. Face apoi grămezi cu aceste bucăți, încercînd să facă grămezi cît mai omogene (bucăți de aceeași culoare, textură etc.)." [Se formează și etichetează ansambluri de lemn, de piatră, de cărămidă, de fier, de sticlă, de plastic.] "Dacă reclasăm apoi bucățile în funcție de proveniență, vom putea spune că o anumită serie de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
făcută în principal din marmură, cărămizi și lemn. Acesta este modul în care Alceste operează pe texte: le decupează în bucăți de fraze, pe care apoi le clasează, toată arta constînd în a decupa cum trebuie bucățile și a face grămezi omogene. Utilitatea programului Alceste este deci aceea de a observa elementele de bază ale discursului, materia din care este făcut, fără a priori, ceea ce permite, în principiu, o bună reperare a ceea ce este pertinent să măsurăm pentru a descrie corect
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
nu exista altă alternativă decât camparea pe o vreme îngrozitoare sau unul dintre aceste vehicule detestabile; ne-am resemnat să luăm căruța. Traversarea dură mai mult de o oră; ieșim în fine dintre dârele și făgașele lăsate de căruțe; câteva grămezi de cărămizi năruite, ziduri dărâmate; spărturi prost astupate cu legături de vreascuri sau lăsate așa din 1829, o boltă în ruine reprezentând o părere de poartă: era intrarea Giurgiului! Înăuntru, grămezi de noroi; câteva străzi pavate cu dale enorme, dislocate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fine dintre dârele și făgașele lăsate de căruțe; câteva grămezi de cărămizi năruite, ziduri dărâmate; spărturi prost astupate cu legături de vreascuri sau lăsate așa din 1829, o boltă în ruine reprezentând o părere de poartă: era intrarea Giurgiului! Înăuntru, grămezi de noroi; câteva străzi pavate cu dale enorme, dislocate și desfundate; case joase cu un simplu parter; garduri de uluci din lemn mâncat de cari, sordide curți de păsări, vaste spații necultivate în jurul locuințelor, legiuni de câini vagabonzi, de porci
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
există un... proiect de drum, împodobit cu numele de șosea. Acest drum fantastic e indicat pe hărți; să nu vă încredeți în ele! Există într-adevăr un simulacru de traseu, un șir de stâlpi electrici de-a lungul lui și grămezi de pietre ce așteaptă un cilindru compresor asta-i tot66. Abia ieșit din Giurgiu, echipajul nostru se și avânta peste câmpuri, bărăganuri, coline, grabene, râpi, puhoaie și păduri. În eternele noroaie ale Valahiei, poștalionul nostru se înfundă până la butucul roții
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
arunci privirile asupra mulțimii de maghernițe amărâte unde zac atâtea familii sărace, adăpostite prost, culcate pe pământul gol și decimate de febră; când mergi pe străzile acestea întortocheate unde dai la fiecare pas peste o râpă; când te lovești de grămezi de ziduri surpate, de zăplazuri care se dărâmă și de mormane fetide din tot soiul de resturi, cloace bogate în emanații morbide: atâtea lucruri inutile și atâta sărăcie! atâta lux și atâta mizerie! cu-adevărat, sufletul e mâhnit și iluzia
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
importantă din București, a fost făcută, în timpul administrației domnului conte de Kiseleff, frumoasa promenadă a Șoselei. Aceasta e Champs-Elysées, Bois de Boulogne ale Bucureștiului; locul de întâlnire, iarnă și vară, al lumii elegante. În mijlocul trăsurilor de lux se strecoară o grămadă de birje, un fel de cabriolete (droște) ce străbat promenada și varsă puhoaie de praf peste trecătorii obscuri ce se hazardează pe jos pe aceste meleaguri aristocratice. Aleea a fost concepută în stil mare; mărginită la dreapta și la stânga de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ziua de sabat. În această zi, femeile și fiicele lor se arată în cele mai frumoase găteli ale lor; seara, tinerele fete se plimbă în grupuri numeroase; ținuta lor nu e de foarte bun gust, dar țesăturile sunt viu colorate; grămezi de cordele le flutură în păr; e o compensație adusă tristeții orașului, sâmbăta. Nu mai văzusem niciodată un așa mare număr de evrei adunați laolaltă, și a fost un motiv să-i cercetăm de aproape; există câteva fizionomii frumoase printre
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
am izbutit, după cinci ore de așteptare, să obținem un pui fiert costeliv și pește uscat. Ce noapte atroce am petrecut în acea crâșmă îngrozitoare, singurul hotel din oraș, unde bețivii, prostituatele, muzicanții ambulanți, câinii arțăgoși se aruncă claie peste grămadă peste mesele jegoase și infecte, unde se înmulțesc tot felul de insecte și de rozătoare! Cât de nerăbdători eram să ajungem la Buzău, pentru a ne arunca cât mai repede în canalul grădinii episcopale și a ne purifica de murdăriile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
din 1861-1862, cantitatea de zăpadă adunată după fiecare vijelie depășea un metru. Dezghețurile intermediare își au și ele neajunsurile lor, dar dezghețul din martie e un adevărat prăpăd. Încercați să vă imaginați suprafața imensă a Bucureștiului, noroaiele sale seculare, cloacele, grămezile sale de murdării; nu se fac nivelări și nici canale de scurgere; nicio rigolă în cartierele aflate departe de râu. Străzile se transformă atunci ele însele în râuri, în puhoaie, în lacuri noroioase și adânci, circulația este oprită; sania devine
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în acest moment un incomensurabil depozit de murdării, de resturi organice și de ruine fără nume adunate, de patru luni încoace, peste alte straturi infecte care datează de la fondarea cetății. Când primele raze ale soarelui de aprilie vor săgeta aceste grămezi impure și le vor descompune, vor ieși din ele emanații periculoase pentru sănătatea publică. Epidemiile de ciumă din Constantinopol, Smyrna și Cairo s-au născut din murdăria respingătoare a orașelor din Orient, din detestabila neglijență a musulmanilor. Din Egipt veneau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
STRIGOII La început totul părea o joacă. Farfuria care conținea micul dejun, se învârtea pe masă cu viteza elicei unui avion de la aviația utilitară. Găseam mereu casa vraiște . Lucrurile aruncate peste tot, mobila aruncată de la locul ei, răsturnată claie peste grămadă, totul era transformat într-un alandala de coșmar. Îmi puneam întrebarea cine îmi vrea răul. Hoții sau dușmanii! Nu lipsea nimic. Deci hoți nu erau. Ce se întâmpla? Erau glume de prost gust?Dușmanii nu glumesc dau foc casei. M-
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ovăzul. În Ion, de Liviu Rebreanu, unul îi dă altuia cu sapa în cap că a venit la muierea lui, pe care o iubea mai dinainte. S-a scris! În Țăranii, de Reymont, o muiere e pusă goală pe o grămadă infectă de bălegar de porci fiindcă nu avusese purtări frumoase. Ei na! Mare subiect! Premiul Nobel! Ca și scena bătrânului țăran care se duce să moară pe glia lui. Atât de previzibil! Marinarul vrea să moară pe mare, minerul în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în două ediții. Intențiile mele asaltau din toate părțile viața pe care o cunoscusem până atunci fără să reușesc să intru în miezul ei. Imagini grotești îmi veneau în minte. Văzusem odată un cal mort într-o văgăună, cu o grămadă de cățelandri schelălăind de foame și de neputință care se repezeau în el să-l sfârtece. Dar de oriunde îl apucau, nu reușeau nimic, calul rezista. Își înfigeau dinții în burtă, în pulpe, în spinare, se propteau în picioare bâțâind
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
spre deosebire de altele din rasa ei, nu-i mergea gura la rele. - Și bordeiul ăsta, zic, plătiți chirie... - Plătim. - Și tu lucrezi undeva? - Lucrez! Sunt muncitoare la o fabrică de mobilă. Săptămâna asta sunt după masă. - Ai frați, surori?... - Am o grămadă. În clipa aceea auzirăm o tuse afară. Muierea îmi șopti cu nespusă duioșie, aproape umilință: - E llie. Într-adevăr, el era. Intră și nu se miră că mă găsea acolo. Mă întrebă posomorât ce mai face Nilă. Și îmi spuse
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]