5,257 matches
-
pe Darcey? repetă ea. Nu am iubit-o niciodată pe Darcey, zise Aidan. Am... ținut la ea. Am fost interesat de ea. Dar n-am iubit-o niciodată. — Cum poți să spui asta? Eram doar un puști pe vremea aia. Habar n-aveam ce-i aia dragoste. —Ești pregătit să te însori cu mine? întrebă Nieve. —Sunt pregătit de ani de zile. De ce nu ne-am căsătorit mai înainte? —N-ai vrut tu. — Ești sigur că eu nu am vrut? Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nu-și petreacă fiecare vacanță de vară aici? Courtney și Mischa erau și ele impresionate de frumusețea zonei, precum și de faptul că pe câmp puteai vedea vaci și oi adevărate. — Dar ce credeai că o să vezi pe câmp? întrebă Nieve. —Habar n-am, zise Courtney. Dar n-am mai văzut niciodată o oaie adevărată. Aidan râse răutăcios auzind-o, iar americanca îl pișcă prietenos. Cum aș fi putut? Trăiesc în Silicon Valley. Acolo creștem doar chipuri de calculatoare pe lângă casa omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Darcey. Oricum, acum nu mai contează. În clipa de față trebuie să o găsim. Crezi că a încercat să iasă din țară? Să se ducă altundeva? Îi lipsesc toate lucrurile - cărțile de credit, pașaportul, banii. Darcey clătină din cap. —Sincer, habar n-am. Îmi pare rău că, deși mi-ai cerut ajutorul, nu prea știu ce să fac, oftă ea. Văd că nu sunt atât de dinamică și de eficientă pe cât încerc să mă conving că sunt. —Așa ești? întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
fi aflat oamenii despre conturile secrete. — Odată și-odată tot s-ar fi știut, zise Murphy. Ideea e că dacă nu s-ar fi aflat, până la urmă Mike s-ar fi achitat de datorii și nimeni n-ar fi avut habar de asta. Nieve oftă. —La asta mă gândeam și eu. Și la faptul că într-un fel e vina mea, pentru că tot timpul o băteam la cap pe Paola să lucreze în plus ca să compenseze pentru urgențele băiatului ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Ironia...voalată: E cocoș! Doar ca...durată! NOAPTEA TOATE PISICILE SUNT...NEGRE! E superbă! Dar cam...mică! Dac-o pierd prin pat? Mi-e frică! Constat după: La esență, Nu e nici-o... diferență! IONEL, IONELULE! Te iubesc! Dar n-am habar, De cât timp ne facem curte?! Avea-n brațe-un...felinar, Și-un enorm cucui pe frunte! CE MANEA? Port în suflet noapte grea! Să beau și să-mi cânți aș vrea! Una cultă zi-mi! De-a mea! Zise
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
și la o aruncătură de băț de casa părinților miresei. Tatăl, Herr Lehmann, era mecanic de locomotivă la Gara Lehrter, și conducea „D-Zug“, trenul expres, până la Hamburg și Înapoi, de patru ori pe săptămână. Mireasa, Dagmarr, era secretara mea, și habar n-aveam cum urma să mă descurc fără ea. Nu că m-ar fi interesat să știu asta: mă gândisem adesea să mă Însor eu Însumi cu Dagmarr. Era drăguță și se pricepea de minune să mă organizeze și, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
sport și insigna de pilot; deasupra acestor două decorații era omniprezenta insignă „Sperietoarea“ - insigna de partid; iar la brațul stâng purta banderola cu svastică. — Mi-a spus mie Dagmarr că ești pilot la Lufthansa, detașat temporar la Ministerul Aviației, dar habar n-aveam că un... Ce ziceai că e, Dagmarr? — Pilot sportiv. — Da, așa. Pilot sportiv. Ei, habar n-aveam că voi purtați uniformă. Bineînțeles că nu era nevoie să fii detectiv ca să-ți dai seama că „pilot sportiv“ e unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
la brațul stâng purta banderola cu svastică. — Mi-a spus mie Dagmarr că ești pilot la Lufthansa, detașat temporar la Ministerul Aviației, dar habar n-aveam că un... Ce ziceai că e, Dagmarr? — Pilot sportiv. — Da, așa. Pilot sportiv. Ei, habar n-aveam că voi purtați uniformă. Bineînțeles că nu era nevoie să fii detectiv ca să-ți dai seama că „pilot sportiv“ e unul din acele eufemisme elegante folosite de Reich, care În acest caz avea legătură cu antrenamentul secret al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
În care trosnea Încetișor un buștean și o colecție de arme montate pe pereți. Erau o mulțime de cărți, genul pe care le cumperi la kilogram: mulți poeți, filosofi și juriști germani despre care pot să afirm că am oarecare habar, dar numai ca nume de străzi, cafenele și baruri. Am dat o raită prin Încăpere, spunând Întâi: — Dacă nu mă Întorc În cinci minute, trimiteți după mine o echipă de căutare. Schemm oftă și se așeză pe una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
În Lichterfelde-Ost. Numai că, Înainte ca imobilul să fie cuprins de flăcări, au fost Împușcați, fiecare de mai multe ori, iar seiful lor a fost jefuit. — Aveți idee ce se afla În seif? — Le-am spus tipilor de la Kripo că habar n-am ce conținea. Am citit printre rânduri și am remarcat: — Ceea ce nu era chiar adevărul-adevărat, nu-i așa? Habar n-am de cea mai mare parte a conținutului seifului. Se afla, Însă, acolo un obiect despre care știam, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
iar seiful lor a fost jefuit. — Aveți idee ce se afla În seif? — Le-am spus tipilor de la Kripo că habar n-am ce conținea. Am citit printre rânduri și am remarcat: — Ceea ce nu era chiar adevărul-adevărat, nu-i așa? Habar n-am de cea mai mare parte a conținutului seifului. Se afla, Însă, acolo un obiect despre care știam, dar despre care nu i-am informat. — De ce ați făcut asta, Herr Six? Pentru că aș prefera ca ei să nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
propriului Reichstag. Să te joci de-a Van der Lubbe și să incendiezi locul faptei nu prea e genul de treabă pe care ar face-o un profesionist, cum nici crima nu este. Erau multe găuri În aceast raționament, desigur: habar nu aveam dacă era vorba de un profesionist și, mai mult decât atât, din experiența mea, foarte rar o treabă executată de un profesionist implica și crimă. Voiam doar să mă aud și pe mine vorbind, ca variație. — Cine ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
e ceea ce te interesează cu adevărat? — Va fi de ajuns pentru Început. Ea scoase un mic suspin de nerăbdare: — Prea bine, o să jucăm jocul tău, dar numai până mă plictisesc de el. Ridică Întrebător din sprâncene spre mine și, deși habar n-aveam despre ce vorbește, am ridicat din umeri și am zis: — De acord. Este adevărat, nu se Înțelegeau, dar nu am nici cea mai vagă idee de ce. Când Paul și Grete s-au cunoscut, Hermann nu a fost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
răcească de-a binelea Între ei doi. Grete a Început să bea. Iar căsătoria lor părea mai mult de fațadă, atât cât să se evite gura lumii - știi, cum Paul lucra la Minister... — Știi ce anume lucra el acolo? Nu, habar n-am. — Călca strâmb? — Dacă avea și alte femei? râse ea. Paul era un tip arătos, dar un pic cam lipsit de strălucire. Era dedicat muncii sale, nu altei femei. Sau dacă avea vreuna, era foarte discret. — Dar ea? Rudel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Avea câteva inele la mână, unul dintre ele cu un rubin mare. — Mulțumesc c-ați venit. Îmi pare foarte rău că a trebuit să așteptați. Probleme de stat, Înțelegeți... I-am spus că era În regulă, deși adevărul e că habar nu aveam ce să spun. De aproape, am fost izbit de cât de fină Îi era pielea, ca de bebeluș, și m-am Întrebat dacă era dată cu pudră. Ne-am așezat jos. Preț de câteva minute a continuat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Încerce să-i vândă o pictură furată. Un nud de Rubens, mai exact. Ce v-a făcut să credeți că merita să Încercați să-l contactați pe agentul meu și cum ați reușit să dați de el la această adresă, habar nu am. Dar mă impresionați, Herr Gunther. — Vă mulțumesc foarte mult, Herr Prim-Ministru. Cine știe, mi-am spus În sinea mea, cu un pic de antrenament, aș fi putut să vorbesc exact ca Rienacker. — Dosarul tău de ofițer de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
l-am auzit plângând Încetișor, doar pentru el Însuși. — Hei, acolo sus! Am tresărit când am auzit vocea de sub mine. Nu că aș fi fost adormit, doar că nu-l mai supravegheam pe Mutschmann la fel de atent cum ar fi trebuit. Habar nu aveam de cât timp neprețuit era conștient. M-am dat jos cu grijă și am Îngenuncheat lângă patul lui. Încă mă durea când stăteam În fund. El rânji groaznic și mă apucă de mână: — Mi-am adus aminte, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mănăstirile de la Sfântul Munte și apoi luându-l la curtea lui de la Iași. „Nu mă pot pune împotriva sorții!” hotârî diacul Radu. „Ș-apoi, dacă mă sprijină și hatmanul, izbânda-i sigură” se gândi el mai înțelept. Domnitorul n avea habar de ce se petrecea în încăperile curții domnești, fiind tulburat de ticluirile vicleanului Nicodim, care-l împingea spre un război cu boierii pământeni. Și se mai gândea și la odrasla clucerului Iordache, slugerul Ilie, care începuse cu stângul noua slujbă, certându
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
iluzie, care ignoră structura neiertătoare a lumii. Puțini aveau să cunoască, prin suferință, prin neîmplinire, prin refuzul orgolios al capcanei pubiene, adevărata existență, chinul lucidității. Ceilalți vor trăi, se vor iubi, vor face copii și vor crăpa fără să aibă habar că în afară de fericirea lor imbecilă mai există pe lume și alte lucruri. îmi acceptam damnarea cu ură, rușine și sarcasm. Respiram, aproape leșinat de suferință, aerul rece și întunecat. Mă durea capul, îmi simțeam sexul umed între pulpe. De ce trebuia
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a șocat, mă întrerupe el, o oarecare expresie din întrebarea retorică a drăcușorului? mirat, eu, Nu! ce anume? Robit formelor cvasiperfecte ale naturii umane, sau cam așa ceva, Revăd fraza asta ultimă din caietul lui, Da! așa ai spus! Ei bine, habar n-am acum în ce împrejurare am scris aceste cuvinte și ca urmare a căror evenimente, data asta, cât era?! 20 februarie, mă întorc eu la caiet ca să-i dau răspunsul, un 20 februarie? Nu-mi spune nimic, dar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o cafea, Fântâna celor patru fluvii, apa coborând în șiroaie vesele, Nilul, Dunărea, Gangele, nu-mi amintesc cel de-al patrulea fluviu, îl întreb pe vecinul meu de masă, nu știe nici el, îi întreabă pe ceilalți din grupul său, habar n-au de cele patru fluvii, îl întreb pe cel ce-mi aduce cafeaua, dar pe el nu-l interesează fluviile, așteaptă doar respectuos plata, cred că trebuie să scrie pe undeva, își dă cu părerea un tânăr pletos de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-i rostești numele cu buzele tale spurcate! Ai auzit vreodată de iubire?! Știi tu ce înseamnă ca ființa pe care o iubești să vină pentru tine nu de la mii de kilometri depărtare, ci să traverseze secole numai ca să te întâlnească?! Habar n-ai! Da, întinde-te gol-goluț în iarbă, imaginează-ți că lângă tine se află trupul fierbinte al Anei, care călătorește de câteva secole ca să, Nu te mai ascult, acum o am pe Ana lângă mine, trupul ei și buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ciocanul, barosul, intelectualii ceva mai la urmă, cu cartea, nelipsita eprubetă în mâinile unui chimist în halat, într-un cuvânt tot poporul, cu mic cu mare, la hora bucuriei, asta trebuia să pictăm pe pereții laterali, dar niște arhitecți care habar n-aveau de arhitectură au dotat holul cu un fel de cupolă pe pandantivi, ce mai, cupola lui Michelangelo, totul trebuia făcut foarte repede, fiindcă se apropia vizita de lucru și casa de cultură urma să fie inaugurată, lucram zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ți-ai pus flotantul? de când locuiești aici? amendă! asta n-ar fi nici o problemă, dar n-aș vrea să aibă de suferit familia Voinea, pe noi nu ne interesează unde locuiești și cum locuiești, la ce crezi că servește flotantul? Habar n-am, pe vremea Lui, mai înțelegeam, dar acum, Noi trebuie să știm tot timpul unde te putem găsi, flotantul reprezintă coordonatele tale, de ce nu-mi puneți un cip în creier? Dumnezeule, în curând se face dimineață, dimineața condamnării mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
trecut? Cred că inconștient, când începi să povestești ceva pui totul la imperfect, timpul potrivit pentru, Continuați! Era o fată de vreo cincisprezece, șaisprezece ani, asta e? mi se vâră sub nas o fotografie prost făcută a Lenei, față, profil, habar n-are poliția de artă, abia o recunosc, Da, în fotografiile lui Thomas se vedea că cenușăreasa asta va ajunge, Continuați! O fotografia pur și simplu, ca pe orice model, o plătea, așa se întâmplă de obicei în lumea artistică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]