4,097 matches
-
om; ține de speculațiune; Din punct de vedere psihologic - care sunt mecanismele psihice ale intelectului, rațiunii și speculațiunii? Nu putem realiza dacă un om gândește decât prin expresia lingvistică, care nu înseamnă numai vorbire. INTELECT (INTELIGENȚĂ) Intellectus, intelligo - a înțelege Intelect - înțelegere Referința ontica (ontos - obiect) = Domeniu de referință Intelectul se referă la obiecte sensibile, la proprietăți ale obiectelor sensibile și la relațiile între acestea. Obiectele sunt : - naturale: piatră, frunză, astrele, planetele, galaxiile (objacio - a sta în față, a se opune
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
care sunt mecanismele psihice ale intelectului, rațiunii și speculațiunii? Nu putem realiza dacă un om gândește decât prin expresia lingvistică, care nu înseamnă numai vorbire. INTELECT (INTELIGENȚĂ) Intellectus, intelligo - a înțelege Intelect - înțelegere Referința ontica (ontos - obiect) = Domeniu de referință Intelectul se referă la obiecte sensibile, la proprietăți ale obiectelor sensibile și la relațiile între acestea. Obiectele sunt : - naturale: piatră, frunză, astrele, planetele, galaxiile (objacio - a sta în față, a se opune, a sta la baza senzațiilor și percepțiilor); Nu există
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
a putea fi recepționate cu cel puțin unul din cele cinci simțuri). Proprietățile sunt legate de obiecte. Aristotel: Proprietățile sunt obiecte. Proprietățile sunt de două tipuri: permanente și accidentale. Relațiile sunt raporturi între obiecte sau între obiecte și proprietăți. În măsura în care intelectul se referă la obiecte și proprietăți, deci la aspecte senzorial-perceptive, se referă la sensibilitate. Dacă se referă la relații, se refera la gândire, căci relațiile nu sunt perceptibile. Din această cauză relațiile sunt inteligibile. Obiectul este diferit de lucru. Cel
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
sine, iar dedesubt se află "narativul" inconștientului, cel care generează întâmplările și le leagă între ele, surprinzând astfel mișcările rațiunii. Surprinsă și, în cele din urmă, obligată să le recunoască, rațiunea trufașă încearcă să se definească prin despărțire de abstractul intelect și prin viclenie dialectică. Viața lui V. G. Paleolog se desfășoară între întâmplare și inconștient; de prima, minunându-se și încercând să-i ordoneze chipurile; de celălalt, dorind să se apropie și stând continuu de veghe și pândă, precum vânătorul
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
diminuat sub influența stoicilor, care separau natura de convenție, și considerau că toți oamenii erau egali în fața zeilor, și astfel prin natura lor nu pot fi inegali unul față de celălalt. În timp, "elen" a devenit, după Isocrate, o trăsătură a intelectului și nu a naționalității. Cuceririle lui Alexandru cel Mare au consolidat influența greacă în Orient, prin extinderea culturii grecești în Asia și prin transformarea permanentă a educației și societății din acea regiune. Isocrate a declarat în discursul său "Panegyricus": "Până
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
Isocrate a declarat în discursul său "Panegyricus": "Până acum, Atena a lăsat restul omenirii în urmă în gânduri și exprimare, așa încât elevii săi au ajuns profesorii lumii, iar ea a făcut numele de Hellas distinctiv nu de naționalitate, ci de intelect, iar titlul de elen o emblemă a educației, nu a originii comune." Civilizația elenistică reprezintă evoluția civilizației grecești clasice, de această dată deschisă întregii lumi. Analog, "elen" a evoluat de la un nume național reprezentând etnia greacă la un termen cultural
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
a dovedit a fi o necesitate a vieții sociale, fiind observată o corelație între dezvoltarea creierului la primate și complexitatea societăților lor: cu cât sistemul social era mai complex, cu atât mai mare le era creierul (Dunbar). Dezvoltarea inteligenței (sau intelectului creativ care permite inventarea de unelte și transmiterea culturală a informației) are drept funcțiune primă asigurarea gestiunii problemelor de interacție în grup, în sensul creșterii coeziunii sociale. Cu cât relațiile sociale sunt mai complexe, cu atât "intelectul creativ", sau inteligența
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Dezvoltarea inteligenței (sau intelectului creativ care permite inventarea de unelte și transmiterea culturală a informației) are drept funcțiune primă asigurarea gestiunii problemelor de interacție în grup, în sensul creșterii coeziunii sociale. Cu cât relațiile sociale sunt mai complexe, cu atât "intelectul creativ", sau inteligența socială, este mai dezvoltat. La primatul uman complexitatea relațiilor sociale include necesitatea cooperării pentru cules și vânătoare, importanța investiției parentale a celor două sexe, extinderea înrudirii peste stricta filiație genetică imediată, mecanisme de recunoaștere a aliaților, mecanisme
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
care și "sufletul", sau o forță intrinsecă care le animă, cu atributul însoțitor care este intenționalitatea. Toate ființele supranaturale ale tuturor religiilor și a tuturor sistemelor metafizice vreodată imaginate de om, au în comun faptul că sunt dotate cu un intelect, principală caracteristică a ființei umane. Ele n-au corp, dar sunt prezente; nu au ochi, dar pot să ne vadă; nu au creier, dar pot gândi. Gesturile lor manifestă intenții bune sau rele în ce ne privește, ca toate gesturile
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
și-a numit filozofia idealism „absolut” în contrast cu „idealismul subiectiv” al lui Berkeley și „idealismul transcendental” al lui Kant și Fichte, care nu se bazează pe critica filozofiei dialectice și finite a istoriei, spre deosebire idealismul lui Hegel. Exercițiul rațiunii și intelectului dă posibilitatea filozofului să cunoască realitatea istorică fundamentală, constituția fenomenologică a autodeterminării, dezvoltarea dialectică a conștiinței de sine și a personalității pe tărâmul istoriei. În "Știința logicii" (1812-1814) Hegel argumentează că calitățile finite nu sunt complet „reale” deoarece ele depind
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
în revista "Cuvântul Românesc" din Canada care afirmă: ""Eficient de bună seamă, stilul acestui memorial nu cunoaște sticlirile de valori spurcate cu care îți ia ochii și îți ațâță imaginația marele Mateiu, dar eficiența lui provine din eleganta pondere a intelectului. Atmosfera se creează cu simplitate, cuvintele degajează ceea ce singura inteligență sensibilă îngăduie, simțurile păstrându-și buna cuviință."" În sfârșit, în alt articol de prezentare a romanului, Șerban Andronescu arată: ""Recunoaștem la Mihail Villara (Fărcășanu) acel gen de introspecție bine susținut
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Sailor Mercur este unul din personajele centrale ale metaseriilor Sailor Moon. Numele ei real este (水野 亜美 "Mizuno Ami") sau Amy Andersen în variantele din limba engleză, o școlăriță cu intelect de geniu, care se poate transforma în una din eroinele seriilor, Sailor Senshi. Sailor Mercur este unul din primii membri care vor fi descoperiți de Sailor Moon și care vor constitui Sailor Team, fiind "creierul" grupului. Puterile ei sunt asociate
Ami Mizuno () [Corola-website/Science/310889_a_312218]
-
a aproape două veacuri în întreaga Europa, însemnând un moment deosebit de important pentru școala actoricească. Căci actorii commediei dell’arte în ciuda unor scenarii lipsite de logica strictă, știau întotdeauna cum să improvizeze, cum să se adreseze tuturor, și nu numai intelectului cât și auzului și văzului, adică perceperii imediate, ca divertisment. Jongleuri și mimi extraordinari, căntăreți virtuoși din gura sau foarte diferite instrumente, dansatori și acrobați de excepție, actorii își stăpâneau sufletul și trupul, vocea, scoțând la iveală minunile din spectacole
Commedia dell'arte () [Corola-website/Science/309104_a_310433]
-
a performanțelor constructive fizice și mentale ale indivizilor pentru a rezolva o problemă comună, iar confruntarea vizând utilizarea prin forță a potențialului creativ al semenilor în folos propriu. Spațiul uneltelor și tehnologiilor a avut cel mai mare câștig din emularea intelectului, din căutarea și aplicarea ideilor. Odată ce omul a înțeles că rațiunea și inventivitatea îi pot furniza mijloace pentru sporirea calității vieții, tot mai multe minți au intrat în infinitul univers al căutării ideilor și au început să îl exploreze, rătăcindu
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
vieții, tot mai multe minți au intrat în infinitul univers al căutării ideilor și au început să îl exploreze, rătăcindu-se în nelimitarea lui. Nu trebuie ignorat teritoriul ideilor să spunem abstracte caracterizante de forme, relații și proprietăți inventate de intelect. Matematica este cea mai mare descoperire a minții umane, ea oferind o măsură cantitativă a formelor, relațiilor, calităților și proceselor, permițând omului să construiască modele fenomenal predictive, să își proiecteze și dimensioneze corect uneltele și să înțeleagă în profunzime cauzalitatea
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
1330 și 1334, Varlaam scrisese atât împotriva latinilor cât și a prelaților ortodocși favorabili unirii bisericilor (majoritatea mistici și de orientare areopagitică), acordând un rol fundamental gândirii raționale grecești pentru fundamentarea teoretică a creștinismului. El spune că adevărata activitate a intelectului trebuie să țină cont de realizările științei laice, deoarece numai filosofia laică furnizează intelectului criterii de cunoaștere și gândire. Pe acestea se întemeiază cunoașterea dialectică. Scripturile, în schimb, nu trebuie să fie socotite mijloc de demonstrare a existenței sau atributelor
Varlaam Calabrezul () [Corola-website/Science/305550_a_306879]
-
unirii bisericilor (majoritatea mistici și de orientare areopagitică), acordând un rol fundamental gândirii raționale grecești pentru fundamentarea teoretică a creștinismului. El spune că adevărata activitate a intelectului trebuie să țină cont de realizările științei laice, deoarece numai filosofia laică furnizează intelectului criterii de cunoaștere și gândire. Pe acestea se întemeiază cunoașterea dialectică. Scripturile, în schimb, nu trebuie să fie socotite mijloc de demonstrare a existenței sau atributelor divinității, ci numai reper sau referință. Varlaam opune astfel două metode de demonstrație: În
Varlaam Calabrezul () [Corola-website/Science/305550_a_306879]
-
singurele care puteau asigura accesul la interpretările arabe asupra filosofiei lui Aristotel. Datorită acestui lucru, devine adversarul deschis al lui Albert cel Mare și Toma din Aquino. Lucrarea sa principală, "De anima intellectiva", a fost cauza tratatului tomist despre unitatea intelectului ("De unitate intellectus contra Averroistas"). Dominicanii parizieni nu puteau fi de acord cu preluarea acestei tradiții aristotelice în integralitatea sa, încercând uneori să arate chiar că Siger și avveroiștii latini înțeleg greșit inclusiv comentariile arabe. Pericolul preluării integrale și "ad
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
integrale și "ad litteram" a acestei tradiții era acela că, împreună cu comentariile la textele lui Aristotel, gândirea creștină ar fi trebuit să țină cont de toate principiile filosofiei averroiste, inclusiv monismul universal, conform căruia Siger susținea că există un singur intelect universal comun pentru toți oamenii, separat de materie și că acesta este numai temporar unit cu fiecare minte individuală în vederea realizării procesului Universal al gândirii. Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
averroiste, inclusiv monismul universal, conform căruia Siger susținea că există un singur intelect universal comun pentru toți oamenii, separat de materie și că acesta este numai temporar unit cu fiecare minte individuală în vederea realizării procesului Universal al gândirii. Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
un singur intelect universal comun pentru toți oamenii, separat de materie și că acesta este numai temporar unit cu fiecare minte individuală în vederea realizării procesului Universal al gândirii. Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea intelectului este imposibilă, ceea ce aparține individului fiind numai imaginația. "„Intelectul
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
comun pentru toți oamenii, separat de materie și că acesta este numai temporar unit cu fiecare minte individuală în vederea realizării procesului Universal al gândirii. Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea intelectului este imposibilă, ceea ce aparține individului fiind numai imaginația. "„Intelectul intră cu noi în
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
separat de materie și că acesta este numai temporar unit cu fiecare minte individuală în vederea realizării procesului Universal al gândirii. Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea intelectului este imposibilă, ceea ce aparține individului fiind numai imaginația. "„Intelectul intră cu noi în legătură în act grație
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea intelectului este imposibilă, ceea ce aparține individului fiind numai imaginația. "„Intelectul intră cu noi în legătură în act grație faptului că intră în legătură în act cu conceptele imaginate, deoarece era în potență față de acestea. Și din acest motiv
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea intelectului este imposibilă, ceea ce aparține individului fiind numai imaginația. "„Intelectul intră cu noi în legătură în act grație faptului că intră în legătură în act cu conceptele imaginate, deoarece era în potență față de acestea. Și din acest motiv, deoarece conceptele imaginate
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]