5,452 matches
-
lor și egiptenii au considerat că au o limbă sacră, așa cum și sumerienii credau și ei că zeii lor le-au dăruit limba pentru a putea să se înțeleagă între ei. Araba a împrumutat multe cuvinte altor limbi ale lumii islamice, având un rol comparabil cu cel al latinei pentru limbile europene. În Evul Mediu, araba a funcționat de asemenea ca un vehicul major pentru cultură, în special științe, matematică și filozofie, având drept rezultat faptul ca multe limbi europene au
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
ebraică, ce reprezintă unul dintre cele 99 de nume cunoscute ale lui Dumnezeu (toate surele coranice mai puțin a IX-a încep cu o invocație ce cuprinde și acest cuvânt); "nabī" (profet), împrumutat din ebraică; "salăt" (rugăciune, rugăciunea de tip islamic), împrumutat din aramaică; "sirăt" (cale, calea cea dreaptă amintită chiar în prima sură din Coran, al-Fătiha), care a intrat în aramaică din greacă unde fusese împrumutat din latină, "strata"; "firdaws" (paradis, rai) și "ibrīq" (ibric), împrumutate din persană etc. În
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
și "ibrīq" (ibric), împrumutate din persană etc. În perioada califatului abbasid, când au fost traduse numeroase cărți din culturile greacă, persană, indiană și siriacă, numeroase cuvinte au fost împrumutate din aceste limbi, de exemplu: "ğizya" (impozit funciar impus de califatul islamic) și "bī'a" (biserică, loc de adunare), împrumutate din siriacă; "faylasūf" (filosof), "qistăs" (balanță), "qămūs" (dicționar), "kīmyă"' (chimie, alchimie), "qalam" (condei, creion), "dirham" (drahmă), almanac (climă), din "almenichiakon" (calendar), "alambic" (distilator), din ambiks (cupă), împrumutate din greacă etc. - Cuvintele străine
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
tradițional, musulmanii consideră limba arabă coranică ca fiind perfectă ca și Coranul însuși. De aceea ei susțin că este imposibil de tradus într-o așa manieră încât să i se redea sensul exact. Până de curând, unele școli de gândire islamică considerau că nu ar trebui să fie tradus deloc. Totuși, însuși profetul Muhammad a îndemnat la traducerea Coranului pentru răspândirea învățăturilor sale la popoarele vorbitoare de alte limbi.În acest sens, însoțitorul său persan Salmăn Păk (Salman cel Pur) a
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
asemenea, de către arabii creștini, evreii mizrahi, și de către comunități religioase mai mici cum ar fi ceea a mandeenilor irakieni. Majoritatea musulmanilor din lume nu vorbesc araba, dar cunosc o serie de expresii fixe, cum ar fi cele folosite în rugăciunea islamică, fără să le înțeleagă neapărat sensul. Totuși, învățarea arabei reprezintă o parte importantă din aria curriculară a oricărei persoane care dorește să se specializeze în științele religioase islamice. Alfabetul arab este derivat dintr-o formă cursivă a alfabetului nabatean, derivat
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
o serie de expresii fixe, cum ar fi cele folosite în rugăciunea islamică, fără să le înțeleagă neapărat sensul. Totuși, învățarea arabei reprezintă o parte importantă din aria curriculară a oricărei persoane care dorește să se specializeze în științele religioase islamice. Alfabetul arab este derivat dintr-o formă cursivă a alfabetului nabatean, derivat la rândul său din cel aramaic (din care, prin intermediar fenician, s-au dezvoltat, printre altele, și alfabetele grec, latin, chirilic). Acest alfabet, folosit în secolele al IV
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
pătruns în Hiğaz, inclusiv la tribul Qurayš - tribul profetului Muhammad - unde a fost introdus de către Harb bin ’Umayyah. Alfabetul arab s-a dezvoltat, cu precădere, începând cu secolul al VII-lea, odată cu fixarea în scris a textului sacru al religiei islamice, [[Coran,kipcakari athama al hai dik Într-o primă fază, textul [[Coran]]ului a fost notat într-un ductus [[consoană|consonantic]], defectiv, în care același semn grafic reprezenta mai multe [[consoană|consoane]], iar [[vocală|vocalele]] scurte nu erau marcate. De
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
cu Levant (cunoscut în arabă ca "al-Sham"), deși statul modern cuprinde teritorii ale mai multor regate regate și imperii vechi, inclusiv civilizația eblană a mileniului 3 î. Hr. Capitala sa, Damasc, este printre cele mai vechi orașe locuite continuu. În epoca islamică, Damascul a fost sediul Califatului Omeiad și capitala provincială a Sultanatului Mameluc din Egipt. Statul sirian modern a fost înființat după Primul Război Mondial ca mandat francez și reprezenta cel mai mare stat arab ce s-a ivit din fostul
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
precedat de tatăl său Hafez al-Assad, care a fost în funcție din 1970 până în 2000. În afară de Națiunile Unite, Siria mai este membră a unei organizații internaționale numită Mișcarea de Nealiniere; în prezent este suspendată din Liga Arabă și Organizația Cooperării Islamice și s-a autosuspendat din Uniunea Mediteraneană. Din martie 2011, o parte dintre sirieni, cu ajutor consistent din afara Siriei, este implicată într-o răzvrătire împotriva lui Assad și guvernului Partidului Ba'ath, aceasta fiind parte primăverii arabe, o represiune ce
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Apropiat, precum și alte teritorii, au căzut în mâinile vastului Imperiu Neo-Asirian (911 î. Hr. - 605 î. Hr.). Asirienii au introdus aramaica imperial ca lingua franca a imperiului. Această limbă a rămas dominantă în Siria și în întreg Orientul Apropiat până la cucerirea arabă islamică din secolele 7-8 d. Hr. Tot până la cucerire, imperiul a fost mijloc de răspîndire a creștinismului. Asirienii și-au numit coloniile din Siria și Liban, . Dominația asiriană s-a terminat după ce asirienii au slăbit foarte mult în urma unei serii de
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Imperiul Roman. În cele din urmă, controlul Siriei a trecut la bizantini, în urma scindării Imperiului Roman. Populația în mare măsură vorbitoare de aramaică din Siria în timpul apogeului imperiului bizantin, probabil că n-a predominat până în secolul 19. Anterior cuceririi arabe islamice din secolul 7 d. Hr., masa populației erau aramei, dar Siria era de asemenea casa claselor conducătoare grecești și romane, asirienii rămânând în nord-est, fenicienii de-a lungul coastelor, iar evreii și armenii fiind de asemenea existenți în orașe mari
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Dinastia Omeiadă a fost răsturnată în 750 de dinastia Abbasidă, care a mutat capitala imperiului la Baghdad. Araba - devenită oficială sub Omeiazi - a devenit limbă dominantă, înlocuind greaca și aramaica, dominante în epoca bizantină. În 887, , dinastie ce conducea Egiptul islamic, au anexat Siria ce aparținea Abasizilor, și au fost mai târziu înlocuiți cu dinastia egipteană a , iar mai târziu cu , dinastie ce își au originea în Aleppo, fondată de Sayf al-Dawla. Părți ale Siriei au fost deținute de stăpâni francezi
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
intelectualii care o conduceau. În schimb, reformele au fost limitate la anumite reforme ale pieței. Pe 5 octombrie 2003, Israelul a bombardat un loc de lângă Damasc și a pretins că aceasta a fost un antrenament al teroriștilor membri ai Jihadului Islamic. În martie 2004, kurzii și arabii sirieni s-au ciocnit în orașul nord-estic al-Qamishli. Semne de tulburări au fost văzute în orașele Qameshli și Hassakeh. În 2005, a luat sfârșit ocupația Siriei în Liban. Pe 6 septembrie 2007, Israelul și-
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Ba'ath din Siria și liderul coaliției de guvernământ Frontul Național Progresist. În afara coaliției sunt 14 partide politice kurde ilegale. Ramurile judiciare ale Siriei sunt Curtea Constituțională a Siriei, Consiliul Judiciar Superior, Curtea de Casare și Curțile Securității Statului. Jurisprudența islamică este o sursă principală de legislație, iar sistemul judiciar din Siria are elemente ale drepturilor otoman, francez și islamic. Siria are trei niveluri de curți: curțile de primă instanță, curțile de apelului și curtea constituțională, cel mai mare tribunal. Curțile
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
ilegale. Ramurile judiciare ale Siriei sunt Curtea Constituțională a Siriei, Consiliul Judiciar Superior, Curtea de Casare și Curțile Securității Statului. Jurisprudența islamică este o sursă principală de legislație, iar sistemul judiciar din Siria are elemente ale drepturilor otoman, francez și islamic. Siria are trei niveluri de curți: curțile de primă instanță, curțile de apelului și curtea constituțională, cel mai mare tribunal. Curțile religioase tratează chestiuni ce țin de dreptul familial și personal. Curtea Supremă de Securitate (SSSC) a fost abolită de
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
fost abolită de președintele Bashar al-Assad prin decretul legislativ nr. 53 din 21 aprilie 2011. Legea 59 a Statutului Personal din 1953 (amendată de Legea 34 din 1975) este codificată în șaria. Articolul 3(2) al din 1973 declară jurisprudența islamică ca sursă principală a legislației. Codul Statutului Personal este aplicat pentru musulmani de curțile șaria. Ca rezultat al războiului civil aflat în desfășurare, au fost formate guverne alternative, precum Guvernul Interimar Sirian, Partidul Uniunii Democratice și regiuni guvernate de dreptul
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Egipt, Libia, Statele Unite, Belgia, Spania și statele Golfului. Din Liga Arabă, Siria continuă să întrețină relații diplomatice cu Algeria, Egipt, Iraq, Liban, Sudan și Yemen. Violența Siriei împotriva civililor a dus la suspendarea acesteia din Liga Arabă și Organizația Cooperării Islamice în 2012. Siria continuă să întrețină relații bune cu aliații săi tradiționali, Iran și Rusia, care sunt printre puținele țări ce susțin guvernul sirian în conflictul cu opoziția. Siria consideră provincia Hatay din Turcia este parte a teritoriului său. Israel
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
بَربَر). Cuvântul Imazighen (în tifinağ : Imaziγen) este pluralul cuvântului Amaziğ, care după învățații medievali Ibn Hazm și Ibn Khaldun ar însemna «părinte», «conducător», «om liber». Pe lângă limba arabă pe care și-au însușit-o odată cu religia islamică ei vorbesc și limbile berbere. Limbile berbere formează, împreună cu limba egipteană veche (azi limbă liturgică a bisericii copte) o ramură aparte din familia de limbi afro-asiatice, ramură numită odinioară "hamitică". În antichitate au fost cunoscuți sub numele de nubieni, libieni
Berberi () [Corola-website/Science/298315_a_299644]
-
eclesiastice și laice, ctitorii imperiale și ale unor demnitari erau împodobite cu piese de artă concepute și ele după moda antică-"ad iustar antiquorum operum", spre a relua expresia cronicarului vremii Eginhard,-sau înrâurite de modele ale Răsăritului bizantin și islamic cu care imperiul francilor se afla în contacte permanente, de o potrivă în arta fildeșului și în cea a metalelor prețioase. În același timp, în arta picturii murale, a mozaicului, a manuscrisului, era vie tradiția modelelor paleocreștine. De asemenea erau
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
O altă clasificare, mai mult politico-culturală decât etnică, îi împarte pe aromâni în două facțiuni: cea tradițional filo-otomană, ulterior filoromână, și cea filoelenică. Filo-otomanii, majoritari până în 1912, erau denumiți peiorativ de ceilalți Turcomani (cei dintre ei care trecuseră la religia islamică, și a căror limbă a evoluat diferit de dialectele aromâne, fiind ziși Turciți, ulterior Megleniți după masivul Meglen unde s-au așezat), în timp ce filogrecii, deveniți majoritari după 1913, au fost denumiți peiorativ de cei filo-otomani grecomani respectiv cațaoni, cațani sau
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
în perioada campaniei electorale. Arnaldo Otegi, lider al partidului politic Batasuna, scos în afara legii pentru legăturile sale cu ETA "respinge în totalitate" acest "masacru" și orice legătură a sa cu atentatul. A sugerat ca ipoteză că vinovați ar fi teroriști islamici ca Al-Qaida, probabil ca răspuns la sprijinul spaniol dat invaziei Irakului. Prima reacție a guvernului a fost să respingă această interpretare, considerând că este vorba de inducerea în eroare a investigației. În seara/noaptea lui 11 martie, conform Ministrului de
Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid () [Corola-website/Science/297142_a_298471]
-
pe pământul irakian la începutul lui 2004. La orele 14 în ziua de 12 martie, Ministrul de Interne a dat o serie de detalii referitoare la detonare și tipul de exploziv implicat, care pare să sublinieze bănuielile asupra unui grup islamic. Cu o zi înainte, două persoane au distribuit broșuri în regiunea bască, în care se vorbea de atacarea Rețelei Naționale de Căi Ferate Spaniole, RENFE. Săptămâna anterioară, un grup terorist numit AZF a negociat cu Ministrul de Interne francez, după ce
Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid () [Corola-website/Science/297142_a_298471]
-
25 de ani de stabilitate relativă sub socialismul unipartid al lui Boumédiènne și a succesorilor acestuia. În 1990, Algeria a avut parte de un violent război civil după ce armata a încercat să nu permită unui partid politic islamist, Frontul Salvării Islamice să preia puterea ca urmare a primelor alegeri multipartide din țară. Mai mult de o sută de mii de persoane au fost ucise, majoritatea în masacre ale civililor provocate de grupuri de gherilă sau de Grupul Islamic Înarmat. Vezi și
Algeria () [Corola-website/Science/297148_a_298477]
-
islamist, Frontul Salvării Islamice să preia puterea ca urmare a primelor alegeri multipartide din țară. Mai mult de o sută de mii de persoane au fost ucise, majoritatea în masacre ale civililor provocate de grupuri de gherilă sau de Grupul Islamic Înarmat. Vezi și: Șeful statului este președintele republicii care este ales pentru un termen de cinci ani cu posibilitatea de prelungire pentru încă un mandat. Algeria are vot universal. Președintele este șeful Consiliului de Miniștri și al Înaltului Consiliu de
Algeria () [Corola-website/Science/297148_a_298477]
-
spori schimbul de mărfuri. Aproape 90% dintre algerieni trăiesc în nord, zona de coastă deși sunt aproape un milion și jumătate de persoane care trăiesc în deșertul din sud, majoritatea în oaze. Populația mixtă arabă și berberă este în majoritate islamică(99%); alte religii sunt restricționate la grupuri extrem de mici, majoritatea ale străinilor. Limba oficială este limba arabă, vorbită de nativi în dialectul ("Darja") de aproximativ 80% din populație; cealaltă parte de 20% vorbește limba berberă, limbă națională oficială. Limba franceză
Algeria () [Corola-website/Science/297148_a_298477]