8,051 matches
-
p. 3. 150 Leroy. Bennett, James Oliver, International Organizations Principles and Issues, ed. Prentice Hall, Londra, 1977, p. 14. 151 Barry Buzan, Richard Little, Sistemele internaționale în istoria lumii, Ed. Polirom, 2009, p. 288. 152 Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Cristian Jura, Drept Internațional public, sinteze pentru examen, Ed. All Beck, 2002, pp. 88 și urm. 153 C. Jura, op. cit., pp. 6 și urm.; J. P. Chamberlain, International Organizations, ed. Carnegie Endowment for International Peace, New York, 1955, p. 118. 154 Adrian Năstase
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
p. 14. 151 Barry Buzan, Richard Little, Sistemele internaționale în istoria lumii, Ed. Polirom, 2009, p. 288. 152 Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Cristian Jura, Drept Internațional public, sinteze pentru examen, Ed. All Beck, 2002, pp. 88 și urm. 153 C. Jura, op. cit., pp. 6 și urm.; J. P. Chamberlain, International Organizations, ed. Carnegie Endowment for International Peace, New York, 1955, p. 118. 154 Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Cristian Jura, op. cit., p. 89. 155 Raluca Miga-Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale, p. 33. 156 Raluca
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sinteze pentru examen, Ed. All Beck, 2002, pp. 88 și urm. 153 C. Jura, op. cit., pp. 6 și urm.; J. P. Chamberlain, International Organizations, ed. Carnegie Endowment for International Peace, New York, 1955, p. 118. 154 Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Cristian Jura, op. cit., p. 89. 155 Raluca Miga-Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale, p. 33. 156 Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional public, Ed. All Beck, 2005, vol. I, p. 49. 157 Andrei Popescu, Ion Diaconu, Organizații europene și euroatlantice, Ed. Universul Juridic, 2009, p. 21
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
to Civil Society, KSG Faculty Reserch Working Papers Series, Harvard University, 2007, p. 4. 164 J. Nye, op. cit., p. 5. 165 Ebrahim, Herz, op. cit., p. 16. 166 D. H. Bowett, The Law of International Institutions, Londra, 1993, p. 24; Cristian Jura, op. cit., p. 70; Raluca Miga-Beșteliu, Organizații Internaționale Interguvernamentale, p. 76. 167 Cristian Jura, op. cit., pp. 8 și urm. 168 P. Reuter, Institutions internationales, PUF, 1962, p. 55. 169 http://www. onuinfo. ro/documente fundamentale/carta natiunilor unite/ 170 Acestea pun în aplicare liniile
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
4. 164 J. Nye, op. cit., p. 5. 165 Ebrahim, Herz, op. cit., p. 16. 166 D. H. Bowett, The Law of International Institutions, Londra, 1993, p. 24; Cristian Jura, op. cit., p. 70; Raluca Miga-Beșteliu, Organizații Internaționale Interguvernamentale, p. 76. 167 Cristian Jura, op. cit., pp. 8 și urm. 168 P. Reuter, Institutions internationales, PUF, 1962, p. 55. 169 http://www. onuinfo. ro/documente fundamentale/carta natiunilor unite/ 170 Acestea pun în aplicare liniile directoare ale politicii unei organizații, au activitate periodică în general, iar în cadrul lor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
p. 23. 244 Andrei Popescu, Ion Diaconu, op. cit., p. 65. 245 Manualul consiliului Europei, BICEB, București, 2003, p. 100. 246 Ibidem, p. 96. 247 H. Klebes, op. cit., p. 69. 248 http://www. coe. ro/drepturile 1. html#unu 249 C. Jura, op. cit., p. 138. 250 H. Klebes, op. cit., p. 121. 251 Andrei Popescu, Ion Diaconu, op. cit., p. 127. 252 Andrei Popescu, Ion Diaconu, op. cit., p. 138. 253 J. S. Goldstein, J. C. Pevenhouse, op. cit., pp. 290 și urm. 254 http://www
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.do?language=RO&body=PECH 376 http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.do?language=RO&body=CULT 377 http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.do?language=RO&body=JURI 378 http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.do?language=RO&body=LIBE 379 http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.do?language=RO&body=AFCO 380 http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.do?language=RO
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
au constituit un fel de Asociație de luptă pentru Unirea Principatelor. Aici ei au întocmit programul Unirii, iar copacul a fost declarat „Castanul Unirii” căruia Vasile Alec sand ri i-a închinat versurile intitulate „Jurământ”: „Sub acest măreț castan, Noi jurăm toți în frăție Ca de azi să nu mai fie Nici valah, nici moldovean. Să fie numai români Într-un gând, într-o simțire Și să ne dăm mâini cu mâini Pentru a țării fericire.” (Din „Cronica de la Bucium” de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cei trei se erijează în apărători a lui Dumnezeu. Ei îi amintesc prăpăditului de Iov, că nenorocirile cad numai pe capul celor răi. încă nu aflaseră de legea gravitației universale! Iov, îl ia pe Dumnezeu martor al nevinovăției sale și jură că suferințele care l-au lovit, sunt absolut nemeritate. Și deodată, așa netam-nesam în capitolul al XXXII-lea, apare un nou interlocutor, Elihu, mai tânăr decât toți ceilalți. El intervine, nu pentru a spune că Iov ar fi meritat sau
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lințoalelor divin pictate, care cică au făcut parte din kitul de supraviețuire, prin înviere, al Mîntuitorului nostru Isus Hristos, (am pus aici descifrabil numele Mântuitorului oficial, sau oficializat de biserică, pentru ca să nu se confunde cu a lui Traian BăsescuTerminatorul, care a jurat să nu plece de la conducerea cestei țări, până nu ne mântuiește pe noi toți). Melodia mea, începe pe un ton blând cu totul și cu totul evlavios „Foaie verde lemn de cruce/ In Italia m-aș duce/ Papa crezul să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
văzut pe Isus când a înviat și a tulit-o englezește din mormânt, că după vreo trei zile, maică-sa împreună cu Maria Magdalena s-au întâlnit cu El și nu l-au cunoscut, deși el spunea, sau poate chiar se jura, că este El. Monumentală prostie, ca să spui că o mamă nu-și recunoaște după trei zile de absență fiul căruia i-a dat viață. Chiar și ucenicii săi, cu care ar fi împărțit și bune și rele, nu l-au
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Dar să las ziarul deoparte, e târziu, și este seară. Copiii și cei care au dat în mintea lor, se culcă. Noapte bună copii! Sfânta păruială Mare halima, mare dom'le, ce nu s-a mai văzut demult, ba unii jură cu mâna pe crucea de la Ierusalim, că nu s-a mai întâmplat niciodată, o asemenea chestie cu protagoniștii actuali. Păruială nene, păruială la cataramă cu anateme și ruperi de relații la înalt nivel, dintre reprezentanții aceleiași ramuri ale credinței ortodoxe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
toată, cu mînia-ne adaos, Nimic mai mult, îți este, Șir, pe plac, Iat-o, e-a ta. BURGUNDIA: Eu nu știu ce să zic. LEAR: Cusururile-acestea ea avînd, Fără prieteni, adoptată de-ura mea, Cu zestre-al meu blestem, străină, c-am jurat, S-o iei vrei, sau s-o lași? BURGUNDIA: Mă iartă, Șir, S-aleg nu pot în astfel de condiții. LEAR: Dar, las-o. Căci, pe cel ce m-a făcut, Ți-am spus avutu-i tot. (Către regele Franței
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Amestecată-n chibzuiri ce stau Departe de-al ei drept țel. O voiești? Ea însăși e o zestre. BURGUNDIA: Mare Lear, Da numai partea ce-însuți ai propus, Si pe Cordelia de mînă-o iau, Ducesa de Burgundia. LEAR: Nimica. Am jurat. Sînt neclintit. BURGUNDIA: Regret că într-atît pierduși un tată, Că trebuie să pierzi și-un soț. CORDELIA: Pacea cu ducele burgund: Daca respect și-averi iubirea-i sînt, Eu soața nu-i voi fi. FRANȚA: Cordelia, ce săracă, ești prea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ți-a adus-o? EDMUND: Nu mi-a fost adusă, milord, aici e viclenia; am găsit-o aruncată prin fereastră iatacului meu. GLOUCESTER: Recunoști caracterul ca fiind al fratelui tău? EDMUND: De-ar fi conținutul bun, milord, aș îndrăzni să jur că e-al lui; dar, așa cum se vede treaba, mi-ar plăcea să cred că nu. GLOUCESTER: E-al lui. EDMUND: It is hîș hand, my lord; but I hope hîș heart is not în the contents. GLOUCESTER: Has he
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
locu-ți greși, Ca să te pună-aici? KENT: Și el, și ea. Fiul și fiică ta. LEAR: Nu. KENT: Da. LEAR: Nu, spun! KENT: Eu spun da. LEAR: Nu, nu, n-ar putea. KENT: Ba da, Chiar ei. LEAR: Pe Jupiter jur, nu! KENT: Pe Juno jur că da. LEAR: N-au îndrăznit s-o facă, Și n-au putut, n-au vrut: mai rău ca un omor, Respectul să-l jignești atît de dur. Explică-mi dar cu blîndă grabă în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-aici? KENT: Și el, și ea. Fiul și fiică ta. LEAR: Nu. KENT: Da. LEAR: Nu, spun! KENT: Eu spun da. LEAR: Nu, nu, n-ar putea. KENT: Ba da, Chiar ei. LEAR: Pe Jupiter jur, nu! KENT: Pe Juno jur că da. LEAR: N-au îndrăznit s-o facă, Și n-au putut, n-au vrut: mai rău ca un omor, Respectul să-l jignești atît de dur. Explică-mi dar cu blîndă grabă în ce chip Ai meritat, sau
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
were like an old EDGAR: Pilicock stătea pe dealul Pilicock; ulu, ulu, lu, lu! BUFONUL: Noaptea asta înghețată ne va face pe toți măscărici sau nebuni. EDGAR: Păzește-te de necuratu', ascultă de părinți, ține-ți cu dreptate cuvîntul, nu jură, nu păcătui cu cea juruita altui bărbat, nu-ți găti mîndra-n haine scumpe. Lui Tom i-e frig. LEAR: Ce-ai fost de fel? EDGAR: Un slujitor, trufaș la inimă și minte; îmi încrețeam părul, purtăm mănușile la pălărie; serveam
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
EDGAR: Să judecăm cu drept. Dormi sau veghezi, vesel cioban? Oile tale-s în grîu. Un suflu numai din gura-ți gingașa, Si oile nu ți le-atinge vreun rău. Purr! mită e neagră. LEAR: Pe ea citați-o-ntîi, e Goneril. Jur aici, în fața acestei onorabile adunări, că l-a dat afară cu piciorul pe bietul rege, tatăl ei. BUFONUL: Apropie-te, jupîneasa. Numele ți-e Goneril? LEAR: Nu-l poate tăgădui. BUFONUL: Mă rog de iertare, te-am luat drept un
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tot departe e. DOCTORUL: Abia-i trezit; să-l mai lăsăm în tihna. LEAR: Unde am fost? Și unde sînt? E ziua? Tare-nșelat sînt. Aș muri de milă Să-l văd pe altul astfel. Nu știu ce să spun. Și n-aș jură că asta-i mîna mea; să văd; Simt acul că mă-nțeapă. De-aș fi sigur De starea mea. CORDELIA: Șir, uită-te la mine Si pune-ți mîna binecuvîntînd. Nu, șir, nu-ngenunchea. LEAR: Te rog, nu ma lua
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Cu bine, dar; ia să citesc răvașul. (Iese Edgar. Intra iarăși Edmund) EDMUND: Se vede inamicu; adună-ți oastea. Iată o schiță-a forței lor în număr, După-observare-atentă; însă grabă Va e cerută-acum. ALBANY: Vom fi la timp. (Iese) EDMUND: Jurai iubire ambelor surori; Una urăște pe-alta, ca muscatul Pe vipera. Pe care-oi lua? Pe ambe? Pe-una? Nici una? De niciuna-am parte, De-s amîndouă-n viață: iau vădana, Din fire-și iese, -nnebunește Goneril; Și greu o să ajung
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
care balaoacheșele îi pun în vedere: „Noi o să plecăm fă, pentru că avem nește alte afaceri, dar când vine doctoru’ spunei că l-au căutat două DOAMNE”. Poate nu-mi mai aminteam de chestia asta, despre care vecinul meu de la patru, jură că s-a întâmplat de-a adevăratelea, dacă nu aș fi observat cum fenomenul acesta de autoevaluare și autovalorizare (unii insinuează că e fenomenul de urcare a scroafei în copac!) capătă din ce în ce mai mult amploare. Și dacă măcar ar exista ca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
anumit aspect social, edictată de un parlament și adusă la îndeplinire de celelalte puteri în stat. Acum celelalte puteri în stat doar cântă aria legilor și tot ele joacă pe melodie, așa cum dorește mușchiul șefului cel mare. Totuși unii se jură că pe meleagurile Mioriței este infinit mai bine, fiindcă nicăieri nu o să găsești condiții de interpretare a legii mai al profitabile ca la noi. Dincolo, în așa numitele state civilizate și mai ales în SUA legile sunt clare, nu încape
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
rapsozii / Veacul nostru îl umplură, saltimbancii și nerozii” ... Din 1968 A m tot spus că suntem atât de mioritici, încât toate celelalte popoare își pot face fără grijă nevoile direct în capul nostru, fiindcă așa cum am ajuns acum, pot să jur că este cu mult mai rău decât pe timpul celor trei ciobănași din baladă, dintre care doi se simțeau suficient de bărbați să- i facă felul celui de al treilea, fiindcă, nu numai că avea oi mai multe, și mândre, și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
proști, care tot mișunau subversiv încolo și încoace, erau sigur teroriști și Neluțu este absolut convins de această „calitate” a lor. După ce a scuipat în sân, eroul a luat decizia istorică, să pună lăbuța pe unul dintre ei. Și se jură cum, cu mâna lui proprie, înscrisă ulterior pe persoană fizică, l-a luat de dindărăt și l-a băgat la priponeală. Dar revoluționarul Neluțu, care prin eroism personal a găbjit pe unul, a avut timp să observe, tot pe persoană
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]