4,083 matches
-
lei • Româna de bazăvol. 1(manual de învățarea a limbii române pt. studenții străini), Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 264 pag., 183.000 lei • Româna de bazăvol. 2 Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 304 pag., 144.000 lei • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson, 330 pag., 228.000 lei • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 131.000 lei • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu, 320 pag., 222.000 lei • Sociologie generală, Mircea Agabrian, 340 pag., 210.000 lei 322.000 lei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Dragoș Neamu, Alexandru Andrășanu, Luigi Gageos, dar și Vladimir Simon, Smaranda Popa, Raluca Pop și Bianca Floarea ("22 plus",15.VII.2008) (33) Tot la PE se oferă burse Robert Schuman pentru economie primară, drept sau științe politice, dar și jurnalism, pe o perioadă de cinci luni și al căror deadline este 1 februarie 2008 ("Cotidianul", 19.XII.2007). 5.2.2.5. Se poate observa, din profuziunea de ocurențe prezentate, că dar și conectează intrapropozițional, constituenți nonpropoziționali; utilizarea interpropozițională e
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în articolele ziariștilor relatările descriptive și narative, fără nici un fel de analiză și interpretare. Același lucru se întâmplă destul de consistent și în articolele despre președintele Băsescu. În acest fel, analiza a pus în lumină un mod facil de a face jurnalism, fără apel la instrumente analitice și interpretări plauzibile, lucru care pare a fi o caracteristică pentru o bună parte a articolelor ce apar în presa românească. Politizarea grevei profesorilor Scalarea multidimensională generează o hartă perceptuală care are o acuratețe mai
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
meșteșugărești care, astăzi, poate părea anacronică. Dar nu este. E un exemplu de profesionalism și de patriotism responsabil care lipsește multora dintre cei care se exprimă în spațiul public în zilele noastre și pentru care lecția eminesciană trebuie încă asimilată. Jurnalismul moral. O altă lecție de cumplită actualitate este cea a păstrării demnității, a bunei cuviințe și a moralității atunci când exerciți fascinanta și periculoasa meserie de ziarist. Fostul prim redactor al oficiosului conservator Timpul a arătat, cu 130 de ani în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sistem din 1989, când amândoi credeam că România se va însănătoși rapid și că vom putea face, liberi, ceea ce ne fusese refuzat până atunci. Spre deosebire de mine, el a ales să rămână nesmintit slujitor al presei și al celor care iubeau jurnalismul. A fost, alături de vechi prieteni din generațiile jurnaliștilor care fac parte din larga familie intelectuală a Opiniei studențești, animator, coordonator și patron de ziar. A format tinere generații de jurnaliști, și a negociat, în calitate de angajator, cu asociațiile sindicale ale angajaților
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
critică dobândită atunci au fost modelatoare pentru cariera mea ulterioară. Asasinarea lui Ceaușescu m-a prins alături de vechi dialoghiști din diverse generații, reuniți sub coordonarea eficientă, amicală și subtilă a lui Andrei Corbea (mentorul meu, alături de Ștefan Afloroaie, într-ale jurnalismului cultural), în tipografia unde renăștea un Dialog fabulos pe care oamenii ni-l smulgeau din brațe la ieșirea din sediul din Sf. Lazăr (combinat poligrafic distrus iresponsabil și vândut bucată cu bucată în anii '90). Deși am crezut în misiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Jelacic. Să privesc oamenii, să-i ascult ce vorbeau. Și nu-mi credeam urechilor: conversația, grijile, prioritățile. Ascultându-i, mă Întrebam: oare nu-și dau seama? Ce importanță are că și-a lovit mașina, că-și face o carieră În jurnalism, că nu vede literele la televizor? Înțelegi ce vreau să zic? - Perfect. - Asta pățesc și acum. Dumneata nu? Urc Într-un tren, intru Într-un bar, merg pe stradă, Îi văd În jurul meu. De unde ies? mă Întreb. Sunt eu un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de buletine de știri ai posturilor de radio și în alte mijloace de comunicare; politicienii și cei care se ocupă de relațiile cu publicul, amintiți în capitolul 2, au mulți rivali. Se spune că William Randolph Hearst a fost inventatorul "jurnalismului galben" la sfîrșitul secolului al XIX-lea, însă tradiția pe care a stabilit-o datează de mai multă vreme. Totuși, minciunile spuse în mass-media nu diferă, după părerea mea, în mod semnificativ de acelea pe care le-am studiat deja
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Iași, 2009) și Concepte și modele în știința politică (coautor, Editura Cantes, Iași, 2001), Sub semnul paradoxului (Editura Institutul European, Iași, 2010) precum și numeroase studii și articole pe teme de teorie politică în volume colective și reviste de specialitate. În jurnalism a debutat ca redactorșef al revistei Opinia studențească (1998), fiind în prezent co-realizator al emisiunii "Polemici cordiale" de la Radio Iași. Daniel Șandru, Torie politică și ideologie (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
antropologia este ea însăși o disciplină de răscruce. Majoritatea termenilor utilizați de către antropologi sunt folosiți, de asemenea, de către toată lumea. Ei nu sunt niciodată "exclusiv savanți" sau "integral tehnici", ci au adeseori o conotație ideologică. Trebuie să remarcăm, de altfel, că jurnalismul folosește cu plăcere o antropologie parodică, întrebuințând fără rigoare noțiuni exotice în mod ironic pentru a desemna un statut sau o atitudine în societatea noastră: se va vorbi despre "șeicul de la Collège de France", despre "casta absolvenților de la Școala Națională
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
iluziile declara Octavian Paler doar la câteva luni după 22 decembrie 1989 1. Ceea ce publică acum este dezvoltarea și până la un punct sistematizarea unei mari și dureroase demistificări. Un fel de puzzle post-modern de confesiune și eseu politic, literatură și jurnalism superior, autobiografie și reflexie moralistă. Don Quijote în Est are un accent incontestabil de sinceritate și autentic. Octavian Paler crede efectiv în ce spune și acest fapt, spre meritul său, se simte. Dacă n-ar fi și iremediabil literat, predispus la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bază accesibile înțelegerii publicului american, în primul rând, dar și celui intelectual-românesc pentru care scrie. Este conceptual, rece, concis, abstract fără a fi pedant, precis și limpede, popularizator fără a fi superficial. Are ritm, volubilitate și evidentă suplețe și cadență. Jurnalismul superior este ras din zbor la cel mai înalt nivel. Informează, analizează și sintetizează în același timp. Este un amestec personal și comunicativ și totodată de perspectivă istorică și politologică, analiză conceptuală, amintiri personale, reacții subiective, judecăți precise și caleidoscopic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
viu în societatea românească. România apărea ca o provincie îndepărtată a Europei, un loc unde nu se întâmpla nimic. S-a schimbat mult această imagine? Reținem, în concluzie, că Ion Cristoiu face legătura, și cu succes incontestabil de public, între jurnalismul cotidian și reflexia politologică organizată. Este o primă recuperare a timpului pierdut și o adaptare notabilă la un alt climat ideologic și mod de analiză. După 1989, un număr de critici literari remarcabili, îndeosebi din ultima generație, au devenit și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Anca Filipovici este doctor în istorie al Universității BabeșBolyai din ClujNapoca, având ca domenii de interes științific identitățile regionale și locale, istoria culturală și socială, istoria educației. A publicat contribuții în volume colective (România postcomunistă: istorie și istoriografie, 2014 și Jurnalismul o preocupare a elitei. Studii și cercetări de istorie a presei, 2013), precum și numeroase articole în reviste de specialitate (ca, de pildă, Brukenthalia. Romanian Cultural History Review și Political Studies Forum). Anca Filipovici, Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nimic de zis: ignoranța proclamându-se infailibilă și reclamând despotismul în numele acestei infailibilități. Să ne scuze cititorul pentru această digresiune. Ea nu este probabil inutilă în momentul în care, scăpate din cărțile saint-simoniene, falansteriene și icariene, declamațiile împotriva Intermediarilor invadează jurnalismul și tribuna și amenință în mod serios libertatea muncii și a tranzacțiilor. Restricția Domnul Prohibant (nu eu sunt cel care i-a dat numele, ci domnul Charles Dupin, care de atunci... dar în fine...), domnul Prohibant își consacra timpul și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
strategii de persuasiune particulare, în funcție de finalitățile emitentului politic. Literatura de specialitate din ultimele decenii extinde sfera de semnificație a comunicării politice, înglobând aspecte precum: relația dintre mediatizare, politică și globalizare; raporturile dintre media, respectiv new media, și sistemul democratic; impactul jurnalismului politic asupra opiniei publice; potențialul mistificator al media etc. Spațiu al interdisciplinarității, analiza comunicării politice nu se poate limita la decelarea strategiilor și tehnicilor de comunicare utilizate, la așa-numitul marketing politic care transformă oamenii politici și doctrinele politice în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unor opinii radicale în privința clasei politice românești. Activitatea publicistică a lui Mihai Eminescu obligă discursul jurnalistic al epocii să-și înnoiască tiparele, tot astfel cum poezia eminesciană determină intrarea lirismului românesc pe noi coordonate. Odată cu Eminescu, se dezvoltă la noi jurnalismul profesionist, iar disputa cu C.A. Rosetti rămâne una dintre cele mai înverșunate polemici din istoria presei românești. Redactori la publicații adverse, Eminescu și Rosetti se disting în epocă prin superioritatea calitativă a discursurilor și prin argumentația solidă a materialelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ales, ca modalitate de explicitare/ reconfigurare a referențialului politic. Figura 5. Hexada limbajului politic eminescian 4.3.1. Ipostaze ale jurnalistului În ciorna unei scrisori rămasă în manuscris, adresată directorului unui ziar (probabil Iosif Vulcan), la începuturile sale pe tărâmul jurnalismului, Eminescu se prezintă spunând despre sine următoarele: Nu sunt scriitor de meserie, n-o zic asta ca să vă fac atenți asupra acestor rânduri, ci a vă da a înțelege că numai nescriind încă pân-acum prin jurnale, nu mi-am
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
determină contaminări reciproce între cele două domenii ale creației. În acest sens, materia densă a publicisticii încorporează aspecte de poetică artistică, elemente de narativitate și lirism, iar pamfletele și satirele lirice ale poetului reflectă aluviunile activității jurnalistice: "Întâlnirea epidermică a jurnalismului și a poeziei maschează structura lor profundă comună, adresarea directă din înălțimea tribunei, eventual de la altitudinea morală a unui amvon imaginar, tensiunea dialogală și aplecarea pragmatică"356. Vocația retorică, sensibilă în spațiul creației literare, își găsește manifestarea deplină în cadrul articolelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în ceea ce privește cantitatea de informație și calitatea conținuturilor comunicate, cât, mai ales, în ceea ce vizează explicitarea și resemantizarea evenimentelor de pe scena politică. Destinat prin natura profesiei jurnalistice să ofere informații publicului cititor, să reprezinte evenimentele din sfera politică, Eminescu practică un jurnalism interpretativ, recurgând la un limbaj de explicitare, de "traducere" a actelor politice și, implicit, de evaluare critică a acestora. Densitatea de informații, de date privind referențialul politic al epocii, se coroborează în textura articolelor cu ample excursuri interpretative, cu analize
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de elaborare a materialelor. Definirea politicii editoriale are ca premisă conștientizarea rolului pe care îl îndeplinește presa în educarea opiniei publice și, implicit, în atingerea idealurilor naționale. Cu timpul, caracterul strict informativ al primelor gazete este depășit prin cultivarea unui jurnalism de atitudine, definit prin exprimarea opiniilor gazetarilor față de realitățile prezentate, prin atenția din ce în ce mai mare acordată persuadării opiniei publice. 6.2. Analize cantitative, semantice și pragmatice Analiza contrastivă a limbajului politic, cultivat de presa din cea de-a doua jumătate a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
documentată, și ale lui Raicu Ionescu-Rion. SCRIERI: Sofia Nădejde, București, 1972; Mesajul militant al presei române, București, 1979; Aici e Pământul!, București, 1984; În Alma Mater și în viață, Cluj-Napoca, 1990; O istorie a presei românești, pref. Dan Berindei, București, 2000; Jurnalism contemporan, București, 2002; Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, București, 2003. Ediții, antologii: Sofia Nădejde, Din chinurile vieții, introd. edit., București, 1968, Scrieri, introd. edit., Iași, 1978; Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, introd. edit., București, 1972; Valori lexicale și stilistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
Constantinescu, „Aici e Pământul!”, RL, 1985, 18; Cristea, Teleorman, 747; Iordan Datcu, Marea bibliografie Eminescu, ALA, 2000, 502; Maria Moldoveanu, Sinteza idealului creator (interviu cu Victor Vișinescu), „Biblioteca”, 2001, 11-12; Petraș, Panorama, 641; Marian Petcu, „O istorie a presei românești”, „Jurnalism & comunicare”, 2002, 1; Roxana Ichim Istudor, „Jurnalism contemporan”. „Stilistica presei”, „Ultima oră”, 2003, 10 septembrie. T. A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
Cristea, Teleorman, 747; Iordan Datcu, Marea bibliografie Eminescu, ALA, 2000, 502; Maria Moldoveanu, Sinteza idealului creator (interviu cu Victor Vișinescu), „Biblioteca”, 2001, 11-12; Petraș, Panorama, 641; Marian Petcu, „O istorie a presei românești”, „Jurnalism & comunicare”, 2002, 1; Roxana Ichim Istudor, „Jurnalism contemporan”. „Stilistica presei”, „Ultima oră”, 2003, 10 septembrie. T. A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
STOICA, Sorin (27.VII.1978, Bănești, j. Prahova - 6.I.2006, Bănești, j. Prahova), prozator. Este fiul Georgetei Stoica (n. Petre) și al lui Pascu Stoica, profesori. Va absolvi Liceul Teoretic „Nicolae Grigorescu” din Câmpina (1996) și Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea din București (2000). Își continuă studiile cu un masterat în comunicare la aceeași facultate și altul în antropologie la Școala Națională de Studii Politice și Administrație. În 2002 devine preparator asociat la Catedra de antropologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]