6,066 matches
-
latina savantă, a înrîurit și înrîurește în mare măsură limbile literare europene, indiferent de originea lor. În sfîrșit, limba latină literară este folosită uneori și acum ca limbă de comunicare, iar, pentru statul eclesiastic Vatican, este limbă oficială (alături de italiană). Latina arhaică reprezintă prima fază a latinei, de pînă la formarea unui aspect literar al ei, fază din care s-au păstrat totuși unele inscripții, cele mai vechi dintre acestea fiind din secolul al VI-lea î.Hr. După aceea, în secolele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în mare măsură limbile literare europene, indiferent de originea lor. În sfîrșit, limba latină literară este folosită uneori și acum ca limbă de comunicare, iar, pentru statul eclesiastic Vatican, este limbă oficială (alături de italiană). Latina arhaică reprezintă prima fază a latinei, de pînă la formarea unui aspect literar al ei, fază din care s-au păstrat totuși unele inscripții, cele mai vechi dintre acestea fiind din secolul al VI-lea î.Hr. După aceea, în secolele al V-lea și al IV
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la formarea unui aspect literar al ei, fază din care s-au păstrat totuși unele inscripții, cele mai vechi dintre acestea fiind din secolul al VI-lea î.Hr. După aceea, în secolele al V-lea și al IV-lea î.Hr., latina a suferit transformări profunde, dobîndind trăsături care-i vor marca identitatea în mod definitiv. După ce în secolul al VII-lea î.Hr. s-a creat alfabetul latin, pornind de la cel etrusc (care, la rîndul lui, era o prelucrare a alfabetului grecesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la rîndul lui, era o prelucrare a alfabetului grecesc), treptat se inițiază o activitate literară și se formează o limbă literară, care cunoaște o perioadă arhaică, ce cuprinde secolele al III-lea și al II-lea î.Hr. În aceste condiții, latina arhaică reprezintă limba latină din faza preliterară și din prima perioadă a fazei literare (cînd s-au afirmat scriitori precum Titus Maccius Plautus și Titus Lucretius Carus). Latina literară s-a realizat pe baza graiului vorbit la Roma prin valorificarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
secolele al III-lea și al II-lea î.Hr. În aceste condiții, latina arhaică reprezintă limba latină din faza preliterară și din prima perioadă a fazei literare (cînd s-au afirmat scriitori precum Titus Maccius Plautus și Titus Lucretius Carus). Latina literară s-a realizat pe baza graiului vorbit la Roma prin valorificarea tradiției creațiilor populare, a stilului politico-oratoric din dezbaterile senatului și a modelelor din codurile de legi și din actele oficiale. Deși dezvoltarea literaturii latine beletristice s-a produs
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literaturii și limbii romanilor. Limba latină cultă (literară) a cunoscut apogeul pe parcursul a două secole: secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr., care constituie perioada ei clasică și cînd s-a creat marea proză și marea poezie latină originală. Acum, latina literară a întrerupt contactul cu latina populară, cultivarea ei făcîndu-se prin gramatici și prin retorici, iar dezvoltarea ei prin creația de excepție a unor mari talente precum M. T. Cicero, C. I. Caesar, C. S. Crispus, M. T. Varro, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cultă (literară) a cunoscut apogeul pe parcursul a două secole: secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr., care constituie perioada ei clasică și cînd s-a creat marea proză și marea poezie latină originală. Acum, latina literară a întrerupt contactul cu latina populară, cultivarea ei făcîndu-se prin gramatici și prin retorici, iar dezvoltarea ei prin creația de excepție a unor mari talente precum M. T. Cicero, C. I. Caesar, C. S. Crispus, M. T. Varro, în proză, și P. Virgilius Maro, Q
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Ovidius Naso, în poezie. În această perioadă, romanii nu mai ezită să ia ca model limba greacă de cultură, din care fac împrumuturi numeroase, printre care și unele tipuri morfologice, și să integreze propriei culturi operele grecești. În acest timp, latina și-a alcătuit bogate limbaje de specialitate pentru exprimarea noțiunilor științei și filozofiei, la baza cărora se află termenii împrumutați din greacă și calcurile după modele grecești. Perioada postclasică a latinei, din timpul imperiului (după secolul I d.Hr.) este marcată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să integreze propriei culturi operele grecești. În acest timp, latina și-a alcătuit bogate limbaje de specialitate pentru exprimarea noțiunilor științei și filozofiei, la baza cărora se află termenii împrumutați din greacă și calcurile după modele grecești. Perioada postclasică a latinei, din timpul imperiului (după secolul I d.Hr.) este marcată în mod deosebit prin adoptarea ei ca limbă liturgică, devenind, o dată cu traducerea Vulgatei, a doua limbă internațională, după greacă 36. În aceste condiții, latina literară a putut deveni, în Evul mediu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
calcurile după modele grecești. Perioada postclasică a latinei, din timpul imperiului (după secolul I d.Hr.) este marcată în mod deosebit prin adoptarea ei ca limbă liturgică, devenind, o dată cu traducerea Vulgatei, a doua limbă internațională, după greacă 36. În aceste condiții, latina literară a putut deveni, în Evul mediu, mijloc de comunicare internațională, ca limbă a științei, a filozofiei și a teologiei. La aceasta a contribuit, pe de o parte, rigurozitatea simplificatoare și unificatoare a spiritului latin dominat de dreptul roman și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latin dominat de dreptul roman și, pe de altă parte, însăși evoluția limbii latine, care a redus, concentrat, organizat și regularizat structura gramaticală, oferindu-i posibilitatea de a deveni un mijloc eficient de comunicare pe un spațiu geografic foarte extins. Latina creștină a devenit limbă de cult și, în această ipostază, vechiul idiom a fost continuat sub aspectul lui literar, dar deseori, pentru a se putea asigura înțelegerea a antrenat și elemente ale limbii latine vorbite (ambulare, manducare etc.). Ca atare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
creștină a devenit limbă de cult și, în această ipostază, vechiul idiom a fost continuat sub aspectul lui literar, dar deseori, pentru a se putea asigura înțelegerea a antrenat și elemente ale limbii latine vorbite (ambulare, manducare etc.). Ca atare, latina creștină a integrat o serie de elemente lexicale, puțin numeroase, deosebite de cele obișnuite în latina clasică. De cele mai multe ori însă, au fost atribuite semnificații noi unor cuvinte deja existente: benedicere "a vorbi de bine" a primit înțelesul "a binecuvînta
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aspectul lui literar, dar deseori, pentru a se putea asigura înțelegerea a antrenat și elemente ale limbii latine vorbite (ambulare, manducare etc.). Ca atare, latina creștină a integrat o serie de elemente lexicale, puțin numeroase, deosebite de cele obișnuite în latina clasică. De cele mai multe ori însă, au fost atribuite semnificații noi unor cuvinte deja existente: benedicere "a vorbi de bine" a primit înțelesul "a binecuvînta" (după gr. εύλογειυ), caritas "scumpire; afecțiune" a primit înțelesul "caritate; iubire de Dumnezeu și de aproapele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a primit înțelesul "referitor la trup; trupesc" (după gr. σάρκινος), devenind astfel opusul lui spiritualis, fides "încredere; credit" a primit înțelesul "credință creștină", paganus (derivat de la pagus "sat; tîrg") "sătean; civil" a primit înțelesul "necredincios, păgîn" etc. În același timp, latina creștină a preluat numeroase împrumuturi (iudeo-)greacești, greaca fiind de altfel o sursă obișnuită de îmbogățire a lexicului latin: angelus < gr. άγγελος, blasphemo < gr. βλασφήμαω, diabolus < gr. διάβολος, episcopus < gr. επίσκοπος, pascha < gr. πάσχα, sabbatum < gr. σάββατον etc.37 În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
preluat numeroase împrumuturi (iudeo-)greacești, greaca fiind de altfel o sursă obișnuită de îmbogățire a lexicului latin: angelus < gr. άγγελος, blasphemo < gr. βλασφήμαω, diabolus < gr. διάβολος, episcopus < gr. επίσκοπος, pascha < gr. πάσχα, sabbatum < gr. σάββατον etc.37 În acest mod, latina creștină a putut furniza, atît limbilor romanice, cît și altor limbi europene (germanice, slave și fino-ugrice) numeroase cuvinte care țin de stilul religos, fie că acestea proveneau din fondul propriu, fie că fuseseră receptate din greacă. Acest aspect a conferit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
creștină a putut furniza, atît limbilor romanice, cît și altor limbi europene (germanice, slave și fino-ugrice) numeroase cuvinte care țin de stilul religos, fie că acestea proveneau din fondul propriu, fie că fuseseră receptate din greacă. Acest aspect a conferit latinei o importantă latură unificatoare pentru spațiul european, în domeniul oficierii cultului, al teologiei și al filozofiei. Latina populară (sau vulgară) a reprezentat forma cea mai răspîndită a latinei și a existat întotdeauna atunci cînd aceasta a fost o limbă vorbită
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cuvinte care țin de stilul religos, fie că acestea proveneau din fondul propriu, fie că fuseseră receptate din greacă. Acest aspect a conferit latinei o importantă latură unificatoare pentru spațiul european, în domeniul oficierii cultului, al teologiei și al filozofiei. Latina populară (sau vulgară) a reprezentat forma cea mai răspîndită a latinei și a existat întotdeauna atunci cînd aceasta a fost o limbă vorbită. Cuceririle romane, realizate de-a lungul mai multor secole, au avut ca rezultat impunerea ei în provincii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fondul propriu, fie că fuseseră receptate din greacă. Acest aspect a conferit latinei o importantă latură unificatoare pentru spațiul european, în domeniul oficierii cultului, al teologiei și al filozofiei. Latina populară (sau vulgară) a reprezentat forma cea mai răspîndită a latinei și a existat întotdeauna atunci cînd aceasta a fost o limbă vorbită. Cuceririle romane, realizate de-a lungul mai multor secole, au avut ca rezultat impunerea ei în provincii, prin înlăturarea limbilor locale și prin convertirea la romanitate a vorbitorilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca rezultat impunerea ei în provincii, prin înlăturarea limbilor locale și prin convertirea la romanitate a vorbitorilor lor, dar și prin receptarea de la ele a unor elemente, îndeosebi de vocabular. Datorită superiorității culturale pe care o reprezenta în raport cu alte limbi, latina s-a impus uneori chiar în fața unor popoare necucerite, care au preluat în propriile limbi cuvinte latinești, uneori destul de numeroase, așa cum s-a întîmplat în cazul populațiilor germanice. Fiind altceva decît latina literară (clasică) și fiind numai vorbită, latina populară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
culturale pe care o reprezenta în raport cu alte limbi, latina s-a impus uneori chiar în fața unor popoare necucerite, care au preluat în propriile limbi cuvinte latinești, uneori destul de numeroase, așa cum s-a întîmplat în cazul populațiilor germanice. Fiind altceva decît latina literară (clasică) și fiind numai vorbită, latina populară nu a fost consemnată în scris și, ca atare, nu se poate cunoaște din texte, ci numai prin elementele pătrunse uneori în lucrările literare. Fără îndoială, oricîte posibilități și mijloace vor fi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbi, latina s-a impus uneori chiar în fața unor popoare necucerite, care au preluat în propriile limbi cuvinte latinești, uneori destul de numeroase, așa cum s-a întîmplat în cazul populațiilor germanice. Fiind altceva decît latina literară (clasică) și fiind numai vorbită, latina populară nu a fost consemnată în scris și, ca atare, nu se poate cunoaște din texte, ci numai prin elementele pătrunse uneori în lucrările literare. Fără îndoială, oricîte posibilități și mijloace vor fi existat pentru aducerea în provincii a limbii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin elementele pătrunse uneori în lucrările literare. Fără îndoială, oricîte posibilități și mijloace vor fi existat pentru aducerea în provincii a limbii vorbite la Roma, nu a existat situația ca măcar administratorii și coloniștii veniți să vorbească același aspect al latinei din punct de vedere dialectal. Ca atare, înainte chiar de a fi primit amprenta dată de limba (sau de limbile) provinciei în care era adoptată, latina putea veni cu particularități care nu erau ale ei în general, iar aceste particularități
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a existat situația ca măcar administratorii și coloniștii veniți să vorbească același aspect al latinei din punct de vedere dialectal. Ca atare, înainte chiar de a fi primit amprenta dată de limba (sau de limbile) provinciei în care era adoptată, latina putea veni cu particularități care nu erau ale ei în general, iar aceste particularități dezvoltate apoi și neînlăturate de modelul centrului au produs o modificare diversificată și accentuată a limbii inițiale pînă la transformarea ei în alte realități lingvistice. Totuși
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de modelul centrului au produs o modificare diversificată și accentuată a limbii inițiale pînă la transformarea ei în alte realități lingvistice. Totuși, diferențele de vorbire de la o regiune la alta a Imperiului Roman nu au afectat unitatea de esență a latinei populare, atîta timp cît această unitate era sprijinită de organizarea administrativă și militară și, de aceea, abia către sfîrșitul epocii imperiale, cînd organizarea politică și socială a pierdut din coerență, culminînd cu dispariția oficială a stăpînirii roma-ne38, elementele unificatoare ale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populare, atîta timp cît această unitate era sprijinită de organizarea administrativă și militară și, de aceea, abia către sfîrșitul epocii imperiale, cînd organizarea politică și socială a pierdut din coerență, culminînd cu dispariția oficială a stăpînirii roma-ne38, elementele unificatoare ale latinei populare și-au diminuat forța în mare măsură, iar cele diversificatoare s-au înmulțit și s-au întărit. În acest mod, deosebirile dintre variantele de latină vorbită din diferite provincii ale Imperiului au devenit tot mai mari, pînă cînd locul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]