4,823 matches
-
în casă”, adică luminarea/lumânarea, somnul cald, molatic și lin sunt înșiruite strict în aceeași serie gramaticală. Și ce înșiruire strâmbă: ceva concret, un obiect, alături de abstracțiuni sensibile... Vreau să spun că chestiunile acestea nu țin de gramatică ori de lingvistică, nu se supun regulilor sau normelor care standardizează: este vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte de suspensie după ea - este de la sine înțeles
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
CUVÂNTÎNAINTE GABRIELA PANĂ DINDELEGAN 1. PREZENTARE GENERALĂ 1.1. Cartea Dinamica limbii române actuale - aspecte gramaticale și discursive este rodul unei munci în echipă, constituind una dintre lucrările de plan ale Sectorului de gramatică de la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Alături de contribuțiile membrilor colectivului, sunt incluse în volum și câteva studii venind din afara Sectorului de gramatică (Carmen Mîrzea Vasile și Monica Vasileanu), precum și două articole ale tinerilor Ana-Maria Mihail și Alexandru Nicolae, proaspeți absolvenți
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
ca interpretare (capitolul despre cuantificatori, despre prepozițiile partitive), fie adâncindu-se descrierea existentă acolo (adverbiale, alocutive, conectori conjuncționali). De aceea, în cazul câtorva articole, au fost necesare și clarificări teoretice. 1.3. Cartea se înscrie într-o bogată tradiție a lingvisticii românești privind studiile de dinamică a limbii române actuale, grație căreia dispunem de lucrări extrem de serioase pentru comparația cu etape anterioare de limbă, începând cu deceniul al 5-lea al secolului trecut, dintre care amintim: Iorgu Iordan, Limba română actuală
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
2002, 2003, elaborate de Catedra de limba română a Universității din București. Oricâte lucrări (mai detaliate sau mai generale) ar exista în acest domeniu, o asemenea temă de cercetare nu poate fi niciodată epuizată, mai ales în perioade de "activitate" lingvistică intensă, cum este cea actuală, la care suntem martori și "actori", în același timp. Această actualitate continuă a temei este sugerată în subtitlu prin restrictivul "aspecte (gramaticale și discursive)". Lucrarea poate fi oricând continuată cu noi și noi aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
de ani. Ancheta 2 a fost aplicată prin e-mail, în primăvara anului 2008, unui număr de 56 de subiecți, cu vârsta cuprinsă între 19 și 66 de ani. Dintre aceștia, 28 au preocupări filologice 2 (sunt cercetători ai Institutului de Lingvistică, profesori, doctoranzi și studenți ai Facultății de Litere) și 28 sunt "nespecialiști". Deși asemănătoare în ceea ce privește concepția, cele două anchete se deosebesc atât sub aspectul numărului de subiecți, cât și sub aspectul tipului de răspuns: subiecții primei anchete, obișnuiți cu practica
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
din București, 2002. As = "Formula As". AUBLLR = "Analele Universității din București", seria "Limba și literatura română", București, Tipografia Universității din București, Editura Universității din București, anul I: 1952. AUI = "Analele Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași", secțiunea III, litera e. Lingvistică, anul I: 1956. CADE = I. A. Candrea, Gh. Adamescu, Dicționarul enciclopedic ilustrat. Partea I: Dicționarul limbii române din trecut și de astăzi de I. A. Candrea. Partea II: Dicționarul istoric și geografic ilustrat de Gh. Adamescu, București, Editura "Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
nouă, tomurile VI-XIV (literele M-Z), tomul I, partea a 3-a și a 4-a, București, Editura Academiei, 1965-2006. DN = F. Marcu, C. Maneca, Dicționar de neologisme, București, Editura Academiei, 1986. DOOM1 = Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică al Universității București Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), redactor responsabil: M. Avram, București, Editura Academiei Române, 1982. DOOM2 = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
Maneca, Dicționar de neologisme, București, Editura Academiei, 1986. DOOM1 = Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică al Universității București Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), redactor responsabil: M. Avram, București, Editura Academiei Române, 1982. DOOM2 = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a revăzută și adăugită, coordonator: I. Vintilă-Rădulescu, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. DSL = A. Bidu-Vrănceanu, C. Călărașu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Mancaș, G. Pană Dindelegan, Dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
de terminologie a profesiunilor actuale, București, Editura Universității din București, 2004. DV = "Dilema veche". ELR = M. Sala (coord.), Enciclopedia limbii române, București, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, 2001; ed. a II-a, 2006. EZ = "Evenimentul zilei". FC I = Academia Română, Institutul de Lingvistică din București, Formarea cuvintelor în limba română, de F. Ciobanu, F. Hasan, [București], Editura Academiei Române, 1970. FD = "Fonetică și dialectologie", București, Editura Academiei Române, anul I: 1958. GA = Gramatica limbii române, I-II, ediția a II-a, București, Editura Academiei, 1963
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
și dialectologie", București, Editura Academiei Române, anul I: 1958. GA = Gramatica limbii române, I-II, ediția a II-a, București, Editura Academiei, 1963; al doilea tiraj: 1966. G. Liiceanu, U.I. = Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, Humanitas, 2002. GALR = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan − Al. Rosetti", V. Guțu Romalo (coord.), Gramatica limbii române, I. Cuvântul, II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005; tiraj nou, revizuit: 2008. GSp = "Gazeta Sporturilor". IVLRA = L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
Van Riemsdijk & Broekhuis, 2003. NODEX = Noul dicționar explicativ al limbii române, Chișinău, Editura Litera Internațional, 2002. OC = "Observator cultural". Omagiu Rosetti = Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, București, Editura Academiei Române, 1965. PLG = Al. Graur (red. resp.), Probleme de lingvistică generală, I-VII, București, Editura Academiei Române (din 1961, red. resp. I. Coteanu), 1959-1977. Rlib = "România liberă". Rlit = "România literară". RRL = "Revue roumaine de linguistique", București, Editura Academiei Române, anul I: 1956. SCL = "Studii și cercetări lingvistice", București, Editura Academiei Române, anul I
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
științe își aduc contribuția Alex. Ceaușianu (economie), G. Bogdan-Duică și Ion Breazu (istorie literară), D. I. Condurachi (drept), N. Orghidan (sociologie), Emil Țeposu și Emil Pop (biologie, medicină), D. D. Roșca (filosofie), Sextil Pușcariu, Sever Pop, Ștefan Pașca și Emil Petrovici (lingvistică și filologie). Cu studii de artă sau folclor sunt prezenți Ion Mușlea, Valeriu L. Bologa, Virgil Vătășianu ori se reproduc pagini aparținând lui Horia Petra-Petrescu. Critica literară este susținută de Ion Gherghel, I. Jura, C. Lacea, P. I. Teodorescu, D.
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
viață după măcelul de la Lunca din ianuarie 1941, se reproduc texte din colecțiile lui Dragoș Tochiță, Dumitru Covalciuc și Z. A. Istrati, apare și studiul Reminiscențe ale poeziei populare românești la ucrainieni și ruși de Grigore C. Bostan. Probleme de lingvistică, etimologie etc. intră în secțiunea „Graiul neamului”, numită ulterior „Filologie”: Descrierea situației lingvistice din actuala regiune Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice - până în 1992 (Ion Popescu), Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul (Gheorghe Jernovei), Limba română în Ucraina (Klaus Brohmann și
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
studierii arhivelor cantemirene din Cabinetul lui Petru I (Moscova, Sankt Petersburg), pe urmele cărora a mers și Ț., predând Bibliotecii Academiei Române documente inedite (hărți, manuscrise, desene). Cartea abordează aspectele activității lui Dimitrie Cantemir (istorie, geografie, cultură și civilizație, filosofie, religii, lingvistică, arte plastice, muzică, ezoterism, medicină și chimie, politică), fenomen unic prin amploare pentru pragul secolului al XVIII-lea european, receptat ca atare de savanții vremii. Mic dicționar de literatură română (2000) include, pe lângă autori, indiferent de meridianul unde s-au
ŢARALUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
Cloșca și Crișan”. Student la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, își ia licența în 1966. Va fi profesor de limba și literatura română, iar din februarie 1967 cercetător științific la sectorul de istorie literară de la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj al Academiei Române. În decembrie 1989 întemeiază Editura Clusium, al cărei director general este. Va deveni și vicepreședinte al Asociației Editorilor Români. În 2000 își susține doctoratul cu teza Ritm și valoare în poezia
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
cronică literară, cronică de spectacol, studii de istorie literară, stilistică, eseuri, versuri la „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Vatra”, „Transilvania”, „Flacăra”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Ateneu”, „Argeș”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Sur” (Málaga, Spania), „La Cité” (Bruxelles), „Atlas. Clujul liber”, „Cercetări de lingvistică” ș.a. A mai semnat Horia Blându, Maria Pop, Valer Tarcu. După 1990 e prezent la simpozioane și conferențiază la Bruxelles, Heidelberg, Malmö, Málaga, Viena, Oslo, Budapesta, Havana, Londra. Participă încă din primii ani de activitate la realizarea unor volume colective
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
de Istorie și Filologie din același oraș. Doctor în filologie din 1979, cu lucrarea Lucian Blaga și cultura populară românească, își desfășoară activitatea ca membru și, între 1964 și 1970, ca șef al Sectorului de istorie literară de la Centrul de Lingvistică, Istorie literară și Folclor, transformat din 1990 în Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, instituție al cărei director a fost din 1970 până în 1975. Rezultatele cercetărilor sale, contribuții de istorie literară, de folcloristică sau de literatură comparată, au apărut în
TEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
director a fost din 1970 până în 1975. Rezultatele cercetărilor sale, contribuții de istorie literară, de folcloristică sau de literatură comparată, au apărut în „Studii și cercetări științifice” (filologie), revistă în care a debutat în 1955, devenită în 1964 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista arhivelor”, „Viața românească”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”. I s-a decernat, ex aequo, Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1979). Interesat de literatura română din secolul al XIX-lea
TEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
i se face o toracoplastie. După ce se însănătoșește, câțiva ani se va întreține din munci necalificate: paznic și ghid al muzeelor din parcul bucureștean „I. V. Stalin”, muncitor mozaicar. Din 1955 va fi angajat cercetător științific principal la Institutul de Lingvistică al Academiei RPR. Dar în septembrie 1959 va fi arestat „pentru săvârșirea crimei de uneltire contra ordinii sociale” și condamnat la șapte ani de închisoare. Eliberat spre sfârșitul anului 1962, devine cercetător științific principal la Institutul de Istorie Literară și
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
numărat elaborarea de manuale și cursuri de limba germană pentru toate gradele, ca și a unor lucrări de specialitate: Istoria pedagogiei (1923), Sugestia și aplicațiile ei educative (1924), Tăria și statornicia sufletească. Pilde pentru mari și mici (1927). În domeniul lingvisticii sunt de menționat Introducere în studiul limbii mittelhochdeutsch (germana medievală) (1942), Introducere în dialectologia germană (1943), Deutsche Kulturwörter im Rumänischen (1941), Dicționar german-român (1943) ș.a. Membru al Societății Scriitorilor Români și al altor instituții culturale, a fost distins cu numeroase
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
prin prezentarea lor cu semne diacritice, menite să redea „formă în care se aud”. Comentatorii au lăudat, la apariție și mai tarziu, preocuparea lui Ț. pentru surprinderea unor particularități dialectale, ceea ce are nu numai o semnificație folcloristica, ci și una lingvistică. Un glosar amplu dovedește bună cunoaștere a graiului popular din Maramureș și a unor termeni împrumutați din maghiară și germană. Colecția a fost un imbold pentru culegerile ce au urmat, iar unele balade i-au servit lui George Coșbuc că
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
Făgăraș (1940-1948) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română (1948-1952), unde mentor i-a fost J. Byck. Funcționează ca profesoară la Școala Generală din Jilavele, județul Ialomița (1952-1955), apoi e angajată la Institutul de Lingvistică din București, ca membră a redacției revistei „Limba română” (1957-1959). Revine la Institut în 1963, în colectivul de lexicografie, pentru ca în 1978 să se transfere la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, unde activează, până în 1988, în cadrul sectorului
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
se transfere la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, unde activează, până în 1988, în cadrul sectorului de literatură română veche. A făcut parte din echipa de cercetători care a elaborat Dicționarul limbii române. Colaborează la „Analele Academiei Române”, „Cercetări de lingvistică”, „Cotidianul”, „Cumidava”, „Forum”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Ortodoxia”, „Revista cultului mozaic”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Studii teologice”, „Telegraful român”, „Tribuna României”, „Viața românească”, „Vieața nouă” ș.a., precum și la publicațiile „Dacoromania” (Freiburg
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
didactic, dedicate eseului sau nuvelei românești și operei unor scriitori precum D. Bolintineanu, C. Negruzzi, V. Alecsandri, T. Maiorescu, M. Eminescu. Studii și articole i-au apărut în „Synthesis”, „Analele Universității din Galați”, „Lucrări științifice”, „Limbă și literatură”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Limba română” (Chișinău), ca și în „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Antares”, „Cronica”, „Ex-Ponto”. Susține câteva rubrici în gazete din Brăila sau Galați: „Monumente ale literaturii universale” la „Viața nouă”, „Insomnii pentru week-end” la „Acțiunea” ș.a. Eseul. Personalitatea unui
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
sa asupra tineretului era totuși destul de redusă - în comparație cu activitatea sa culturală multilaterală, neobosită - este exactă. 343. Mihail Gheorghiade Obedenaru (1835-1885) a avut preocupări multilaterale: a fost medic primar al spitalului de copii din București, profesor universitar, s-a ocupat de lingvistică, folclor, de geografie, antropologie, de economie etc. În ultima perioadă a vieții a fost diplomat (a și murit în misiune la Atena). El a adaptat pentru Teatrul cel Mare din București Amorul doctor, farsă în două acte de Molière (jucată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]