6,058 matches
-
conjugală a Galeranei, soția lui Carol cel Mare ("Dar ce s-o mai lungim!/ Ca sub o lege,/ de ea s-aprinse pân'și Carol rege!"), pe Angelica, "în jurul căreia se învârte toată Europa și toată Asia". Eroina, care "părea luceafărul de dimineață,/ un crin de aur, roză-nfiorată!", poartă "povara" unei duble parodii: e limpede trimiterea la universul homeric ("dar pe când Elena este numai un antecedent, care rămâne fără efect în restul povestirii, Angelica este adevăratul motor al imensului mecanism", crede
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Nicolae Iorga despre revistă în „Curentul nou ”, la 15 noiembrie 1904: „Astăzi sunt trei reviste tinere care î nfăț ișează curentul cel nou în literatură și cugetarea românească: Făt-Frumos din Bârlad stă la mijloc între Semănătorul bucure ștea n și Luceafărul din Budapesta. Aproape orice se cuprinde în una din aceste reviste ar putea să și afle locul și în celelalte două.” Cât privește spusele lui Emil Gârleanu scoase din context: „Să cântăm și să așternem pe hârtie numai ce e
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Victor Adrian Beldeanu (p.61) n-a frecventat niciodată la Bârlad un cenaclu cu numele „Stroe Belloescu”, motivul fiind acela că n-a existat decât cel cu numele „Al.Vlahuță”. Apoi, afirmația că Beldeanu ar fi debutat literar în revista „Luceafărul” în 1966 - cum s-a afirmat și în „Monografia Liceului „Gh. Roșca Codreanu”, 1971 - e contrazisă de presa de la Bârlad, unde și a făcut ucenicia. În anii 1949-1950, mai ales, Adrian Beldeanu a colaborat și a publicat frecvent versuri și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Varsă apa din căldare, / Să nu aibă aciuare...” (Comunistul). Față de cele de mai sus, notam într o carte a mea : „Oare există vreo cauză că A.B. nu-și mai amintea că a debutat la ziarul local și nu în „Luceafărul”? N am primit u n răspuns nici de la autorul Monografiei care cunoaște bine pres a de la Bârlad. Dar să revenim la „scăpările” anunțate: Al.Vasiliu Tătăruși, nu Tătărași (p.103); în zona Negrești nu se află satul Parapnița ci Parpanița
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pune în drepturile ei limba română...? M.L. Eminescu nu trebuie reabilitat de noi, i ar c ei care îi caută și îi găsesc „scăderi” trebuie să știe că oricât ar căuta în ascunzișurile neștiinței noastre, Eminescu a fost și rămâne Luceafărul dar și soarele românismului. I.N.O.: Facem modernizarea schemelor? M.L.:Dar textul meu modernizează cercetarea istorică prin ideea de simbioză traco-latină înfăptuită timp îndelungat pe un spațiu vast. Consistența etnică a acest ui s pațiu, afirmată de Herodot prin cuvintele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mama porcul! - citat din "Amintirile" lui Creangă. - Eminescu este un mare clasic, pentru că se studiază între pereții claselor. - In versurile: "Ce-ți pasă ție chip de lut / Dacoi fi eu sau altul?" poetul ne vorbește despre aspectul ființei cu care Luceafărul este în gagicăreală și ea îi spune ca nu știe daca va fi al ei sau va fi altul. - Romanul "Răscoala" este conceput de Liviu Rebreanu sferic, pentru că începe și se termină cu imaginea burții lui Rogojinaru, care seamănă cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
atât de ancorați în veac, exercită și azi o profundă și durabilă influență<footnote Gustave Bardy, „Lectures spirituelles dans les écrits des Pères”, în rev. La vie spirituelle, Juvisy, t. XLVII, nr. 200, mai 1936, p. 199-200. footnote>. Acești strălucitori luceferi ai științei și învățăturii, vrednici de o neștearsă amintire, deși s-au săvârșit din viață, trăiesc și acum prin autoritatea și credința lor, și chiar dacă nu mai sunt trupește în biserică, glasul și învățătura lor sunt la fel de puternice ca înainte
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
eminescian, cărora le-am consacrat ultimul capitol din studiul de față. Capitolul 2 Romanul eminescian. Un proiect abandonat Lovinescu nu s-a îndeletnicit cu interpretarea minuțioasă a operei eminesciene, deși a recunoscut, ori de câte ori a avut prilejul, supremația genialului autor al Luceafărului în literatura noastră ("spiritul cel mai universal", "poetul nostru cel mai rezistent" etc.71). Fără a scrie așadar un studiu de sine stătător 72, care să abordeze sistematic creația celui mai mare poet român, criticul s-a arătat interesat exclusiv
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vreme distincția tradițională dintre "formă" și "conținut" (sancționată, am văzut, și de Lovinescu) este abolită în literatura și arta modernă. După cum remarcăm, Ibrăileanu explică foarte comprehensiv motivele popularității lui Eminescu poet genial, care a știut să "traducă" filosofia complicată a Luceafărului în limbajul simplu și accesibil al romanței, lirica eminesciană dovedindu-se rezistentă în timp și datorită "mesajului" său lesne de înțeles (desigur, la un prim nivel, comun, de înțelegere), și nu doar grație muzicalității și sugestivității limbajului. Opinii asemănătoare întâlnim
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
După exorcizarea demonului burghez ce reclamă împăcarea resemnată cu sine și cu lumea din jur, în episoadele succesive ale ciclului "autobiografic", personalitatea lovinesciană își va fi căutat la un moment dat, compensativ, și un analogon simbolic, ideal, cu efigie de "luceafăr". Nu-i inutil de precizat că romanele eminesciene sunt scrise într-o perioadă tulbure, pe fondul unei crize existențiale majore, semnalate apăsat de notațiile din "agende". Motivațiile psihologice ale unui atari demers sunt însă mult mai complexe, după cum sper că
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ieșirea "din transă" a scriitorului, conștient de acum de inadecvarea dintre propriul destin (de intelectual lucid și sceptic, incapabil de "nebunie" și lipsit de genialitate) și cel al "eroului" său (poetul genial), în ciuda profilului psihic asemănător. Ca atare, în loc să scrie Luceafărul (așa urma să se intituleze ultima parte a "trilogiei" închinate lui Eminescu), Lovinescu se întoarce iarăși la Bizu, personaj în care îi place să se regăsească, scriindu-(ș)i, de data aceasta până la capăt, povestea o poveste "burgheză", despre oameni
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
săi. Aceștia acuzau "imoralitatea" scriitorului, considerat un reprezentant tipic al literaturii "bolnave", decadente 129. Într-un spirit similar judecând lucrurile, Gherea vedea în Eminescu un poet mai "subiectiv", adică mai puțin reprezentativ decât Vlahuță, de pildă, pe motiv că autorul Luceafărului ar fi fost un "individualist" care "a exprimat aproape numai iubirea sa proprie"130. Drept urmare, erotismul eminescian va fi perceput ca o trăire subiectivă, plenitudinar estetică, deși "fondul prim și intim" al poeziei lui Eminescu se vădește a fi unul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
erotică (femeia "cu inițiativă" răspunzând "unei necesități sufletești" caracteristice individului contemplativ, cufundat "în nori și-n ceruri nalte"). Nu întâmplător, confirmând parcă "sugestiile" oferite de interpretarea lovinesciană, exegeții operei eminesciene au subliniat faptul că experiența sufletească din care a crescut Luceafărul și, în genere, lirica erotică eminesciană, se regăsește în mitul lui Amor și Psyche, după cum reiese și din următorul fragment epistolar: "până a nu te cunoaște numai puțin, simțământul meu nu era cu mult deosebit de acela dintre Amor și Psyche
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fundamentul ei estetic, realismul de tip naturalist-mimetic"208. Postulând mai întâi "prioritatea percepției asupra intelectului" (s-a remarcat că Eminescu fusese influențat de exemplul lui Gautier, care utilizase mai mulți "naratori" pentru a sugera transferul de la "veghe" la "vis"), autorul Luceafărului va refuza însă "reducționismul de tip psihanalitic" (nu și "raționalistul" Lovinescu 209), sugerând cititorului că, pentru a nu cădea în eroare, e indicat să înceapă lectura "de la finalul nuvelei". Așa reușea Eminescu să descopere, crede Ilina Gregori, "un limbaj nou
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
că primul roman se termină la Iași, pe peronul gării, după memorabilul apolog al lui Creangă; acest roman se va numi Bălăuca și va cuprinde episoadele Vienei și Iașului; al doilea va conține drama triunghiulară Eminescu-Veronica-Caragiale și se va numi Luceafărul (deși mai e unul, dar acela e la figurat, pe când la mine e la propriu, deoarece din acest conflict iese cu adevărat poemul Luceafărului, la geneza căruia îmi propun să asist)"218. Ca atare, pentru Lovinescu geneza Luceafărului ar avea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cuprinde episoadele Vienei și Iașului; al doilea va conține drama triunghiulară Eminescu-Veronica-Caragiale și se va numi Luceafărul (deși mai e unul, dar acela e la figurat, pe când la mine e la propriu, deoarece din acest conflict iese cu adevărat poemul Luceafărului, la geneza căruia îmi propun să asist)"218. Ca atare, pentru Lovinescu geneza Luceafărului ar avea la bază o experiență concretă de viață ("trăită", și nu "visată"), experiență la care criticul își propusese să "asiste" doar, ca un alt "Demiurg
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
va numi Luceafărul (deși mai e unul, dar acela e la figurat, pe când la mine e la propriu, deoarece din acest conflict iese cu adevărat poemul Luceafărului, la geneza căruia îmi propun să asist)"218. Ca atare, pentru Lovinescu geneza Luceafărului ar avea la bază o experiență concretă de viață ("trăită", și nu "visată"), experiență la care criticul își propusese să "asiste" doar, ca un alt "Demiurg", fără a se (mai) implica efectiv în "poveste". M-a frapat faptul că la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sensibilitate, acea sublimare și acel rafinament al reacțiilor emoționale pe care le numim iubire" (p. 80). 121 René Girard, Minciună romantică și adevăr romanesc, traducere de Alexandru Baciu, prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1972. 122 Gherea interpretează alegoria Luceafărului ca pe o expresie camuflată a resentimentului: "Luceafărul desigur ar fi vrut să fie în locul lui Cătălin, în mândria lui ne pare că este ceva de al vulpei care, neputând ajunge la struguri, se mângâie cu ideea că-s acri
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
visului nocturn", criticul o asimilează unei experiențe cognitive profunde, de investigare a "sinelui", de "sondare, prin oniric, a omenescului însuși". Ca atare, Hyperion desemnează, de fapt, "daimonul (prototipul) Cătălinei", "ființa ei individuală cea mai abstractă și mai autentică" (p. 64). Luceafărul reprezintă, finalmente, "imaginea noastră din oglindă, ce ne contemplă în timp ce noi ne vedem în ea: un dublu idealizat și luat drept finalitate a aspirației noastre de desăvârșire", povestea Luceafărului simbolizând "dramatismul condiției umane" (p. 86). 155 Înainte de a scrie romanul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ființa ei individuală cea mai abstractă și mai autentică" (p. 64). Luceafărul reprezintă, finalmente, "imaginea noastră din oglindă, ce ne contemplă în timp ce noi ne vedem în ea: un dublu idealizat și luat drept finalitate a aspirației noastre de desăvârșire", povestea Luceafărului simbolizând "dramatismul condiției umane" (p. 86). 155 Înainte de a scrie romanul, Lovinescu pleacă în călătorie la Iași, în căutarea "inspirației". Din "agende" am cules următoarele notații: 20 iunie 1935: "întâlnirea cu Gallia Tudor îmi dă punctul de plecare a romanului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
le simțea de parcă s-ar fi derulat acum aievea. Sărise din pat și alergase la ușă trăgând zăvorul cu o mișcare febrilă, ieșind apoi în aerul nemișcat, în adormirea zăpezii cu sclipiri de platină, în raza molatecă trimisă complice de luceafărul de ziuă. Dar totul în jur era adormit, liniștit și calm până la exasperare, nu lătra nici măcar un câine și trebui să treacă un timp destul de lung până să-și dea seama că de fapt ea stătea cu picioarele goale pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
În decembrie 1981, enumără în Jurnal atacurile din presa românească: "În Săptămâna, Eugen Barbu cu "Mămica Lovinescu"și alte găselnițe de Ferentari. [...] ne amenință cu "pensionarea"! [...] În România literară, Vasile Băran îl atacă pe Tănase (și pe noi). [...], iar în Luceafărul un "colocviu" de "critici" în frunte cu Ungheanu, la fel. Presupun că noua campanie a pornit de la "bilanțurile" pe care le-am făcut (Conferința scriitorilor) și de la insistența cu care am revenit asupra rolului lui Eugen Florescu"139. Cuvântul este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
absolut necesară, întrucât menține gustul pentru cultură, pentru arta scrupuloasă. Periodic, cronicile iau aspectul unor campanii împotriva grafomaniei din România. Un asemenea exemplu este cronica din 11 octombrie 1985 când dezvăluie scopul pamfletelor publicate de grupurile din jurul revistelor "Săptămâna" și "Luceafărul": Când au ales fie să renunțe la talent (rareori îl aveau), fie la o elementară solidaritate cu mizeria și nefericirea unei întregi țări pe care, dimpotrivă, o insultă prin lauda și optimismul lor de comandă, neoproletcultiștii puteau spera două lucruri
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nu s-ar fi putut întâmpla ceea ce s-a petrecut la noi de îndată ce plagiatul a fost constatat: și anume, să se treacă la omagierea plagiatorului și la apologia plagiatului în sine"251. Este lesne de înțeles de ce revistele "Săptămâna" și "Luceafărul", prin Eugen Barbu, Artur Silvestri, Cornel Vadim Tudor (lista este redusă la cele mai importante nume) organizează permanent ofensive menite să defăimeze. Un alt timp de complementaritate privește posteritatea contemporană a cronicilor literare, posteritate ce își sprijină demonstrațiile pe judecățile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Echivalent acestor sintagme, în teoria literară se utilizează conceptul de cronotop (gr. chrónos, „timp“ și tópos, „loc“), caracterizat prin convergența reperelor temporale și a celor spațiale în imaginarul artistic: Și căi de mii de ani treceau / În tot atâtea clipe (Luceafărul de M. Eminescu). 2.8. Repere strategice ale textului: titlul, incipitul, f inalul Titlul unei opere literare este cuvântul, sintagma sau enunțul prin care autorul își denumește creația. Ocupând locul privilegiat sub care se așază opera, titlul are o forță
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]