5,376 matches
-
p. 167). Iașul întreg era un târg al locurilor de popas. De la Constantin Botez și Adrian Pricop aflăm un han care se afla la reîntâlnirea bisericii Sf. Lazăr, construită în 1703 (Carvasara), un han al lui Cațichi, lângă medeanul Spiridoniei, mânăstirea Sf. Sava avea și ea hanul ei, era și Hanul lui Sava Ciohodar, Hanul Vârnav, Hanul lui Gălușcă, Hanul arhiereului Varlaam Sardeon, Hanul lui Costăș - de lângă biserica Buna-Vestire, Hanul Idieru pe ulița Podul Lung, Hanul Badaluca, pe ulița Păcurarilor, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
comparat la timpul respectiv cu lacul Albastru din Anatolia" (Tradiții ale ospitalității..., p. 56). Din această cauză Frumoasa era și loc de găzduire dar și de odihnă, în coasta lașului. Mai târziu vor exista chiar regulamente pentru primirea oaspeților la mânăstiri. Iată o prevedere înscrisă într-un astfel de regulament (ziarul „Opinia", 8 iunie 1907): „Mânăstirile fiind înființate de pioșii noștri strămoși, iar noi urmașii lor având datoria creștină de a le întreține ca pe niște monumente de pietate strămoșească, suntem
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
această cauză Frumoasa era și loc de găzduire dar și de odihnă, în coasta lașului. Mai târziu vor exista chiar regulamente pentru primirea oaspeților la mânăstiri. Iată o prevedere înscrisă într-un astfel de regulament (ziarul „Opinia", 8 iunie 1907): „Mânăstirile fiind înființate de pioșii noștri strămoși, iar noi urmașii lor având datoria creștină de a le întreține ca pe niște monumente de pietate strămoșească, suntem datori cu toții să contribuim fiecare, după puterea sa, pentru menținerea lor în bună stare. De
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ca și în ziua de astăzi, în vechime așezămintele bisericești își sporeau proprietățile nu numai prin moștenire ci și ca urmare a cumpărărilor și a daniilor făcute de credincioși mai cu seamă. De aceea, din când în când, la cererea mânăstirilor ori a bisericilor se organizau licitații pentru administrarea proprietăților. Ziarul Vocea Tutovei din 17 februarie 1902, de exemplu, relua și făcea publicitate pentru licitația care avea să aibă loc la 25 februarie în cancelaria Epitropiei bisericii Sf. Ilie din Bârlad
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
el nu aparține nici Principelui și nici orășenilor, că, încă, deocamdată, el aparține lui Dumnezeu, pentru că timpul este mai degrabă medieval decât modern, n-a făcut decât să instaleze ceasurile Iașului, primul orologiu public din Moldova, nicăieri decât în clopotnița mânăstirii Trei Ierarhi din Iași. Nici chiar în turnul Curții domnești, la îndemâna Divanului și a slujitorilor lui. Orologiul de la Teri Ierarhi, dotat cu un singur cadran, era îndreptat către ulița Podul Vechi, către negustorime, pentru că aceasta având afaceri pe la Țarigrad și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Platon, op. cit., p. 338-339). În ce privește locul ultimului ceas pus la Iași, el a fost instalat abia la 1728 de Grigore II Ghica, atunci când s-a supraînălțat turnul porții de la Curtea Domnească. Când în 1668 a izbucnit conflictul și procesul între mânăstirile Trei Ierarhi și Golia pentru feredeul cel mare de lângă Bahlui a câștigat prima cu condiția de a se îngriji de școală, feredeu și de ceasul din clopotnița cea mare, ceartă care avea a se termina în 1676 în timpul domniei lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
învețe nu „numai cele trebuincioase pravilei", ci și „cele ce sunt ale acestui sfânt cin preoțesc", adică, cum și în ce fel se cade ca fiii sufletești să „cârmuiască" pe creștini. Apoi, era hotărât ca la Mitropolie, Episcopii și la mânăstiri să fie dascăli și copii la învățătură. Era prevăzut ca „la târguri și la sate", Mitropolitul și Episcopii, în eparhiile lor, să așeze „preoți de ispravă" care să învețe copiii „întâiași dată ruga și credința", dar să-i „învețe și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cât și a particularilor", care obișnuiau să încredințeze episcopilor spre păstrare micile lor capitaluri. Aceasta deoarece contrar legilor civile și canonice, fanarioții și slujitorii lor, inclusiv legiștii făceau, ca în caz de deces, averea ierarhilor în loc să rămână Mitropoliei, Episcopiei ori mânăstirilor de unde primiseră metania, rămânea statului. În felul acesta adevărații proprietari rămâneau în ruină, sărăcie și mizerie. Moralitatea unei astfel de justiții a fost preluată și de către domnii pământeni care, prin Ministerul de Culte s-au tot înfruptat de la proprietari până în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai mare din frații Cuciuc fusese amploiat într-un minister al Moldovei, cel mai mic ofițer. Pentru aceasta se hotărî ca să li se dea o pedeapsă mai exemplară acestor paricizi. În ziua de 25 octombrie 1847, pe întinsa câmpie de lângă Mânăstirea Frumoasa, unde se țineau de obicei iarmaroacele ieșene, deasupra movilei de pământ numită Sarandei, se ridicară două furci nalte, destinate a susține pe acei ce urmau a plăti cu gâtlejul lor păcatele ce făptuiseră. În dosul fiecărei furci se săpase
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu executarea pedepselor corporale simple a biciuirilor, pe la răspântii mai cu samă, până aproape de detronarea lui Mihai Sturza Vodă, când asemenea spectacole publice se suprimară, și Gavril Buzatu, pus în pensie, fu trimis să-și sfârșească restul zilelor sale la mânăstirea Secul unde el se și călugări. Nici execuții capitale, nici călăi, de atunci țara noastră n-a mai avut, și nădăjduim că nici nu va avea vreodată, cel puțin dintre acei care să procedeze „a la Gavril Buzatu". Din relatarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
compunea, ele erau împărțite prin districte și în Capitală, menite în special pentru serviciul administrativ și polițienesc. Pentru îmbunătățirea stării morale a populației se evidențiau succesele introduse la seminarul central de la Socola și la înființatele două seminarii, de la Huși și mânăstirea Neamțului. Era evidențiată activitatea școlilor publice, predarea cursurilor în limba națională, tipărirea cărților care au dat lumină celor dornici de învățătură. Îmbunătățirile făcute în țară în perioada celor 7 ani de Domnie a lui Gr. A. Ghica erau confirmate și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-a, Ecaterina Semaca la clasa a III-a și directoare; la școala din Bârlad - Elena Costăchescu, institutoare la clasa I, Smaranda Cundo la clasa a II-a, Efrosina Bălănescu institutoare la clasa a III-a și directoare; la școala din mânăstirea AdamTesdova Filibiliu, institutoare la clasa a II-a; școala din Vaslui: Diaconu P. Luca, institutor la clasa I, Ana Nicolau, institutoare la clasa a II-a, Ecaterina Radovia, institutoare la clasa a III-a și directoare. În Monitorul nr. 237
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au fost serviți, lucrul acesta s-a întâmplat și cu așezările din Ocolul Bârladului. Astfel, este citat cazul când Constantin Vodă Racoviță, în anul 1752, dăruiește vel armașului Dediu Codreanu moșia Dealul Mare, „peste alți cinci ani, în 1757, afiorăsăște mânăstirii „Sf.Samoil" din Focșani, moșia dimprejurul Bârladului, care folosea locuitorilor târgului pentru pășunatul vitelor, pentru semănături și pentru fânațuri, lucru care a pricinuit mare îngrijorare bârlădenilor. Într-o asemenea împrejurare - spune Iacob Antonovici (Documente bârlădene, vol.2. Actele de proprietate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
8 seminarii: cele centrale de la București și Socola Iași, seminariile din Roman, Buzău, Argeș, Huși, Râmnicul-Vâlcea și Ismail. Din anuarul general rezultă că la 1853-1854 existau în Muntenia numai 4 seminarii mici, în Moldova era un număr mare - cel de la Mânăstirea Socola, iar seminarii mici existau de la 18531859 cel din Huși și în 1859 s-a mai înființat unul la Roman. Seminarul de la Huși este înființat în anul 1851 și poseda un local propriu. Programa didactică și administrativă a fost aceeași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cel de-al treilea plan al raporturilor româno-ruse este cel bisericesc. Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, viața monastică din Moldova și Țara Românească s-a aflat sub influența curentului reprezentat de călugărul Paisie Velicikovski stabilit la Mânăstirea Neamț. Călătoria cunoscutului cărturar rus Porfirie Uspenski (1804-1885) în spațiul românesc și impresiile sale din această călătorie dezvăluie o cunoaștere aprofundată a realităților ecleziastice moldo-muntene. Ierarhii români și clerul superior au văzut întotdeauna în Biserica Rusă și în instituțiile de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cheful de viață. În zilele și nopțile petrecute într-o cămăruță de cîțiva metri pătrați, ca într-o chilie, unele coșmaruri s-au transformat în vise. Mi-a revenit mereu în minte pictura lui Fra Angelico, din chilia lui de la Mînăstirea San Marco, din Florența, Annonciazzione. Bunavestire. Imagine repetitivă a liniștii și fericirii mele. Într-un spațiu auster, monocolor, dirijat de rigori și trasee fixe, Beato Angelico pictează pe pereții unei chilii, în culori vii și suave, în linii de o
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
primit educația religioasă în familie, mai ales de la mama, evocată atât de sugestiv în poezia „O, mamă”. Însetat de cunoaștere, a fost un lector asiduu al cărților vechi, inclusiv a celor bisericești. Mai mult, avea unchi și mătuși retrași la mânăstirile moldovene, care i-au îndrumat pașii spre biserică. O indicație prețioasă este însemnarea unui duhovnic pe o veche carte bisericească, descoperită de curând, care glăsuiește: „Pe ziua de Sfinții Voievozi, din anul 1886, m-a chemat la mânăstirea Neamțu, la
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
retrași la mânăstirile moldovene, care i-au îndrumat pașii spre biserică. O indicație prețioasă este însemnarea unui duhovnic pe o veche carte bisericească, descoperită de curând, care glăsuiește: „Pe ziua de Sfinții Voievozi, din anul 1886, m-a chemat la mânăstirea Neamțu, la bolniță, și l-am spovedit și l-am împărtășit pe poetul Mihai Eminescu. Iar Eminescu era limpede la minte, numai tare posac și trist și mi-a sărutat mâna și mi-a spus: Părinte, să mă îngropați la
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
și l-am împărtășit pe poetul Mihai Eminescu. Iar Eminescu era limpede la minte, numai tare posac și trist și mi-a sărutat mâna și mi-a spus: Părinte, să mă îngropați la țărmul mării și să fie într-o mânăstire de maici și să ascult în fiece seară, ca la Agafton (mănăstire de maici lângă Botoșani) cum cântă „lumină lină” (Arhim. B. V. Anania, Ipostaze lirice eminesciene, în Telegraful Român (Sibiu), 1-15 Iunie 1989, p. 1). Deci, poetului îi erau
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
la Sfântul Sinod ecumenic de la Efes din 431, acceptând faptul că s-a învrednicit să fie Născătoare de Dumnezeu. În plus, revine termenul „lumină lină”, ceea ce duce la concluzia indubitabilă că Eminescu era fascinat de vecerniile ortodoxe, ca cele de la mânăstirea Agafton, din mărturia-testament de mai sus. El își recunoaște teluricul păcătos, chiar înstrăinarea de credință, poate datorită și indianismului său pesimismului schopenhaurian, într-un vers subtil „în noaptea gândurilor mele, vină”, dar speranța-virtute teologică prin excelență îl îndreptățește să invoce
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
vechi cărți legate în piele sau pergament, străvechi volume cu incrustații, cu ferecături pe coperți, in-folii, elzevire, în legături cu gofraje, cu garnituri metalice, cu caboșoane de protecție, rozete, încuietori, cotoare și canturi cu litere aurite sau caligrafiate în scriptoriile mânăstirilor medievale. Observă de asemenea prin colțuri vreo duzină de curse de șoareci, ruginite. Cele mai multe fără brânză. Fargas, care scotocea prin bufet, se întoarse cu un pahar frumos și o sticlă de Rémy Martin, uitându-se la ea contra luminii ca să
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
la Mișcarea duhovnicească Oastea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. I.P.S. Sa dr. Antonie Plămădeală, mitropolitul Ardealului, intuiește fericit acest aspect atunci când afirmă: „(...) așa cum monahismul - ca formă specială de evlavie clericală și neclericală în același timp, căci unii rămân «frați» [de mânăstire] toată viața, și «monahii» nu au drepturi sau îndatoriri sacramentale, dacă nu sunt hirotoniți - tot așa «frații» din Oastea Domnului sunt o formă de evlavie și de trăire a vieții creștine în viața laică, acasă, nu în mânăstiri. Desigur, cu
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
frați» [de mânăstire] toată viața, și «monahii» nu au drepturi sau îndatoriri sacramentale, dacă nu sunt hirotoniți - tot așa «frații» din Oastea Domnului sunt o formă de evlavie și de trăire a vieții creștine în viața laică, acasă, nu în mânăstiri. Desigur, cu respectarea învățăturilor ortodoxe referitoare la credință, fapte bune și Har, ca mijloace și căi negreșelnice și obligatorii pentru mântuire“. Firește că nu putem reduce apariția acestei Mișcări doar la aspectul „înrudirii sufletești“. Întemeietorul ei, Părintele Iosif Trifa, așa cum
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
arată/ rîu de sînge cu oglinda retrovizoare./ Prin Europa/ biciul lui Attila/ tot mai usucă rufe" (Mărturisiri de nemărturisit). Sau această nerăbdare de-a ieși din ficțiune în acțiune: "Ceasul meu de-acum -/ nebun/ că un vers scris/ într-o mînăstire!" (Însemnare). Sau această fierbere patetic-amenintătoare a solitudinii: "Elicii strălucitoare/ atleții ipocriziei primesc aerul;/ e mare ventilație./ Stafia cuvîntului Weltanschauung/ tulbură/ din ce in ce mai agresiv/ viața de noapte;/ ce fac forțele de ordine?/ Soluția finală/ nu-ți pare nici ea/ mai puțin fragilă
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
organele eparhiale. Articolul 73 Protopopul, cu sediul în localitatea de reședință a raionului, este reprezentantul oficial al Bisericii, față de autoritățile Statului și îndeplinește sarcinile publice ce-i sînt atribuite prin legi, regulamente și alte dispoziții în această calitate. SECȚIA III Mânăstirile Articolul 74 Mănăstirea este un așezământ, în care trăiește o comunitate religioasă de călugări sau călugărițe, hotariti a-și petrece viața în înfrânare, sărăcie și ascultare necondiționată. Articolul 75 Mănăstirea depinde intru toate, direct și exclusiv de Chiriarhul respectiv, care
STATUT din 17 februarie 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]