5,675 matches
-
ochiul. Îndemnați de gazde, am adus și bicicletele în curte. În timpul negocierilor, ca să meargă treaba mai bine am adus patru sticle de bere, de la barul de alături. Omul, firesc apărându-și interesul, era viclen. George voia un preț rezonabil, meșterul (cam afumat) ceruse o sumă exagerată: două milioane pentru o roată, adică vreo zece milioane pentru căruță întreagă. Replica: Nu se poate! Uite nea Costică, am băut o bere împreună, ajunge, noi plecăm și gata! Matale faci căruță în două zile
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cu banii ăștia îți poți cumpăra o mașină. Mihai, dai mașina ta cu atâția bani? Cunoscându-mi vehiculul (cel vechi, din 1971) am răspuns, pe bună dreptate că: nici cinci nu mi-ar da nimeni pe ea. Vezi nea Costică ?!. Meșterul susținea sus și tare că-i multă muncă, trebuie lemn de diverse esențe, însă chiar nevasta încerca să-l atenționeze că cerea prea mulți bani. Eu, neștiind nimic despre cât ar putea valora o căruță, dar fiindcă aflasem ceva de la
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
atenționeze că cerea prea mulți bani. Eu, neștiind nimic despre cât ar putea valora o căruță, dar fiindcă aflasem ceva de la celălat rotar, mi-am dat cu părerea: auzisem că un milion și opt sute ar fi destul. Ultimul preț al meșterului: patru milioane. George, hotărât zicea că mai mult de trei nu dă, fiindcă nu-i unul dintre ăia plini de bani. Replica m-a făcut să izbucnesc în râs: "Asta văd și eu, că doar ați venit cu bicicletele - zice
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
supraveghindu-mi somnul întretăiat de gemete scurte și înăbușite. ...Valurile de căldură, asemenea unor maree aeriene, se rostogoleau peste câmpia clocotitoare a Bărăganului, împiedicându-mă să ajung la fântâna care se profila pe linia orizontului. Ca Ana cea iubitoare a Meșterului Manole, mă străduiam să depășesc toate obstacolele pentru a ajunge la sursa de apă care mă atrăgea ca un magnet puternic. În sfârșit, am ajuns. Lângă fântână, pe o piatră, stătea un bărbat frumos, în floarea vârstei, îmbrăcat într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Au luat-o "ab ovo" "de la început" și au ridicat pe o miriște țepoasă și sub soarele fierbinte al Bărăganului o frumusețe de clădiri învelite cu tablă zincată, încât îți stârneau admirația și respectul față de cei care practicau meseria nefericitului Meșter Manole. Da, nemții erau niște constructori formidabili! Toate aceste clădiri erau situate pe strada numărul 8. Casele, de o parte și de alta, erau ca două aliniamente florale care te întâmpinau cu bucurie de-a lungul unei căi parcurse cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prezentat a doua zi la lucru, însoțit de fiul său cel mai mare. Se lucra, oarecum, la releu: noi îl aprovizionam pe junele Tiron cu materia primă, iar acesta pe tatăl său. M-am uitat curios să văd cum procedează. Meșterul lua cu atenție un vârf de furcă din grămada de lângă el și o așeza cu grijă pe lețurile de pe căpriori, mergând de jos în sus. Bătea ușor-ușor paiele cu spatele furcii și urca mai sus, tot mai sus, până la coamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
durere, nici întristare și nici suspin -, doar la câteva zile după ce s-a lovit cu bagheta la picior, în timpul dirijării cu "pathos" năvalnic a unui TE DEUM de veșnică preamărire a Tatălui nostru Ceresc... Doamne ferește! (Apud von Loon) Desigur, "bagheta" meșterului Tiron era oarecum supradimensionată față de "colega" ei din mâna dirijorului, iar materia primă folosită nu erau nici sunetele și nici cuvintele poetice cu transplanturi matematice superioare, ci materia grosieră, palpabilă, pe care grecul Leucip a micșorat-o până la dimensiunea microscopică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
făcut mortar și de tencuit. Oamenii aceștia bravi au muncit două zile neîntrerupt, dar au bătut șipcile pe grinzi, au tencuit și pereții și tavanul. Mai rămânea o singură operație de făcut: văruitul. Nu aveți sobă? a întrebat mirat un meșter. Nu încă, domnule, n-am adus-o. S-a uitat prin cameră la horn și a zis: Musai să aducem soba, musai. Veniți! Domnul gestionar se obișnuise cu noi și deja ne cunoștea. Ce-i, măi, băieți, ați venit după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu fel de fel de obiecte. Iată, copii, ăsta-i exemplarul vostru. Aveți aici plita, cercurile, rola, burlanele și coturile. Tot ce vă trebuie. Iar dacă mai aveți nevoie de ceva, căutați-mă. Ați înțeles? Da, domnule gestionar. Cei patru meșteri germani au săltat soba în timp ce noi aduceam accesoriile. Ajunși acasă, oamenii aceștia, aparent reci și insensibili, dar inimoși, săritori și buni la suflet, au montat soba la hornul zidit de domnul Muea și, într-o jumătate de oră, focul ardea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aceștia, aparent reci și insensibili, dar inimoși, săritori și buni la suflet, au montat soba la hornul zidit de domnul Muea și, într-o jumătate de oră, focul ardea în sobă, răspândind căldură în casa care nu avea încă geamuri. Meșterii au plecat. Noi continuam să stăm în bordei, însă făceam foc în cameră pentru a se usca pereții care erau încă "verzi". A treia zi, meșterii au venit și ne-au văruit cu pricepere deosebită pereții și tavanul, au tras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
oră, focul ardea în sobă, răspândind căldură în casa care nu avea încă geamuri. Meșterii au plecat. Noi continuam să stăm în bordei, însă făceam foc în cameră pentru a se usca pereții care erau încă "verzi". A treia zi, meșterii au venit și ne-au văruit cu pricepere deosebită pereții și tavanul, au tras o dungă în partea superioară a pereților, iar acum la noi în cameră era curat și frumos. În conformitate cu cele deja stabilite, am luat cercevelele și le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Voi, dragii mei copii, nu-mi datorați nimic. Poate, Bunul Dumnezeu să aibă grijă și de voi și de mine. E bine așa. Hai, mergeți și montați-le la locul lor. La revedere, copii! Vă mulțumim, domnule gestionar, la revedere! Meșterii germani au montat cercevelele și se pregăteau să plece spre casele lor. Vă mulțumim tare mult, pentru ajutorul dumneavoastră domnilor, vă mulțumim din tot sunetul, zise Mircea. Aber, nein, nein... asta nu-i nimic la noi, auf Widersehen! La revedere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prin prieteni. Dacă opera mea sau, mai simplu, cărțile mele, au un fir roșu, care să le străbată? Deși nu cred că ar fi absolut necesar, răspunsul meu este da: acesta e legat de inițiere. Și este foarte vizibil în Meșterii de clopote, romanul meu, în primul volum chiar. Pe acest lucru este construită întreaga carte. Dar el e, deopotrivă, extrem de vizibil, în opera poetică. În majoritatea poemelor și cărților. Și în celelalte romane: Stradivarius, sub o anume formă chiar în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe planșă criticii, exercițiul devine subit înviorător; când răscolesc prin arhive și de afară răzbat vocile florăreselor trebuie să-mi autoflagelez temeinic simțurile pentru că să nu-mi urmez în plină stradă bicisnicul trup. Sub mii de subterfugii pe care sunt meșter în a le inventa, părăsesc totuși destul de des biblioteca borgesiană, pentru câte un flecușteț de viață trăită. I-l datorez în special lui Nestor, un pumi cu ochii cât strachina, doctorului Argus cu care mai stau la un pahar de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 120 acolo auzim țipete sfâșietoare, Întrucât ușa nu mai poate fi deschisă. Vine și directorul, vine și altă lume și ținem un adevărat consiliu. Nu ne rămâne altceva , decât, acum noaptea, să apelăm la un meșter. Dar până la urmă totul se sfârșește cu bine, fetița ieșind biruitoare, cu promisiunea că altă dată va asculta. A doua zi orașul mai important pe care-l vedem e Eureka, 16.000 locuitori. De aci șoseaua se apropie de ocean
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care știu că au fost publicate înainte de război: ...” Din Regatul Carmen Sylva, o serie de tradițiuni și legende poporale conține: Fiica lui Decebal, Insula Șerpilor, Dragomirna, Legenda lui Bucur, Mama lui Ștefan 52 cel Mare, Movila lui Burcel, În Vrancea, Meșterul Manole, Miorița, Șalga, Doncilă, Oprișan, Pietrele doamnei, Petru Cercel, Mihu Copilu, Călugărița, Moșul și Baba, Dragoste de țigan, Neaga, Căderea Vidinului, Cum a aflat Alecsandri baladele sale; această carte a fost dedicată poetului Vasile Alecsandri. Poveștile Peleșului conțin următoarele legende
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai existe traduceri din poeziile Carmen Sylvei și de alții, căci de exemplu, eu cunosc poezia Cina cea de taină în două versiuni românești, una de Coșbuc și una de A.Toma. Dramele: Ulranda, Vârful cu dor, Curaj femeiesc și Meșterul Manole; aceasta din urmă a fost reprezentată cu mult succes la Burgteatru din Viena și la Leipzig. Pentru completare mai amintesc următoarele opere literare ale reginei și poetei Carmen Sylva: În luncă, o idilă românească, traducerea în limba germană a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românească, traducerea în limba germană a romanului lui Pierre Lotti Pescarii din Islanda, în românește de C. SanduAldea; Pe Dunăre, descriere în limba germană a călătoriei familiei regale pe Dunăre în anul 1904; lucrarea mai sus amintită despre Nașterea dramei Meșterul Manole și în sfârșit, autocomemorarea cu ocazia celei de-a 60-a aniversare a Carmen Syilvei în Leipziger Illustrierte Zeitung din decembrie 1903.” ... O laudă germanii fiindcă a fost dintre ai lor, o laudă românii fiindcă a devenit a lor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la limba vorbită. În cuprins: pagini de dr. S. Reli ( Ceva despre artele frumoase religioase din trecutul românesc), dr. I. Puiul (Institutul biblic românesc în Bucovina), dr. V. Gheorghiu (Mai multă dragoste), preot Gh. Lanivschi (Reședința mitropolitană din Cernăuți și meșterul ei Iosif Hlavica), G. Tâțuc Levy Druhl și posibilitatea unei tehnici murale raționale) etc. Traian Chelariu semnează eseul „Dubla valoare a experienței în creația literară”. * Almanach jubiliar „Academia ortodoxă...” Almanach jubiliar „Academia ortodoxă...” Apare la Cernăuți în perioada 1884-1909, editat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țară). - apar Mitul reintegrării și Salazar și revoluția în Portugalia. SW: - apare „Gudinnan An³hit³ och den zoroastriska eldskulten”, Religion och Bibel I (1942). 1943 ME: - apar la București Insula lui Euthanasius, Fundația Regală pentru Literatură și Artă; Comentarii la legenda Meșterului Manole și, la Lisabona, Os Romenos, Latinos dos Oriente. 1944 ME: - consilier cultural atașat la Legația română din Lisabona. SW: - membru al delegației Crucii Roșii suedeze, cu misiune umanitară pe Frontul de Est, în Grecia și Turcia. 1945 ME: - (16
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pasaj însemnat de Wikander), indicii însă probabil prea tardive pentru a-i putea fi de folos în întreprinderea sa despre comunitățile războinice indo-iraniene, unde elementul indo-european are o miză mult mai mare. 3. Într-o notă din Comentarii la legenda Meșterului Manole, scriind că „labirintele catedralelor trebuiau urmărite ca o penitență sau ca un «drum spre centru», întocmai cum pelerinajul la Barabudur, cu ascensiunea și opririle lui ceremoniale, este un drum spre centru” (pp. 102-103), Eliade făcea trimitere la „studiul nostru
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de presă al Ungariei în Elveția, unde și rămâne în exil, locuind chiar la Ascona. Eliade a citat de timpuriu parte din lucrările lui Kerényi: Einführung in das Wesen der Mythologie, 1941 (scrisă împreună cu C.G. Jung) în Comentarii la legenda Meșterului Manole sau „Labyrinth-Studien”, Albo Vigilae XV (1941) în Tratat. „Am citit cu cel mai mare interes mai multe dintre cărțile dvs.: Einführung, Labyrinth Studien, Hermes etc., și am citat lucrările dvs. în cursurile mele de la École Pratiques des Hautes Études
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mîntuitoare ale căinței, speranței și beatitudinii. Dacă rasismul este o demență, neorasismul, contestarea unei rase deosebite, fiecare cu însușirile ei, este o nerozie, și se referă la țigani. În absența sacrificiului vom fi lipsiți de uneltele construcției, nu putem edifica (Meșterul Manole). Toți avem dreptul la fericire, dar, atenționează marele rus Dostoievski, nu întemeiată pe nenorocirea altuia. Fericirea trebuie inventată de fiecare pe cont propriu, prin mijloace originale, de unde și caracterul reprobabil al crimei, furtului, adulterului, înșelăciunii, denunțului; în toate acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
comandanții și luptătorii” nu sunt cei desemnați de obicei sub acest nume, ci... au fost preoții, scriitorii, autorul anonim care Într-o stranie colaborare cu boierul Vasile Alecsandri a scris Miorița sau cei care au compus Toma Alimoș și Balada Meșterului Manole; istoricii ardeleni În frunte cu Gh. Șincai, Petre Maior sau Samuil Micu, care Îndrăznesc o istorie a „celor ce se zic Români”, trăitori de-o parte și de alta a Carpaților, la Nord de Dunăre, propunând o grafie latină
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se potrivesc acestui „război etern, cu toată lumea”! Pentru a ilustra cu amuzament această „poziție”, eu dau uneori, În colocviile pe care le am cu unii tineri care mai au răbdarea sau curiozitatea să stea la un taifas cu un bătrân meșter, exemplul strategiilor creatorilor de modă. Majoritatea acestor „geniali creatori”, care fac parte azi din elita europeană a zonei numită haute-couture, se adaptează cererilor pieței, modei - ei Înșiși servitorii ei! -, gusturilor generațiilor, al fabricanților de materiale etc. Mare parte. Dar... sunt
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]