4,239 matches
-
să conviețuiască și alte etnii: finlandezi (2,3 %) și mai recent sârbi (0,6 %), iranieni (0,6 %) și alții. Suedezii sunt protestanți (86,5 %), dar funcționează și alte culte: islamic (2,3 %), catolic (1,8 %) ș.a. ERA VIKINGILOR Istoria acestor meleaguri se pierde în negura vremurilor și este în general asemănătoare cu a tuturor popoarelor din Peninsula Scandinavă. Dincolo de dovezile arheologice care demonstrează urme de locuire de circa 10.000 de ani, istoria scrisă îi menționează abia la începutul erei creștine
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
gurile fluviului Zair sau Congo și ajungând în 1485 până la 22 grade latitudine sudică. Denumirile date de portughezi unor ținuturi de pe țărmurile de vest ale Africii - Coasta Fildeșului, Coasta Aurului, Coasta Sclavilor - oglindeau grăitor natura comerțului practicat de ei pe meleagurile africane. În 1488, Bartolomeu Diaz a ajuns la extremitatea sudică a continentului, numită inițial Capul Furtunilor, iar apoi Capul Bunei Speranțe. Portughezul Pero da Covilhao a făcut o călătorie pe ruta Marea Mediterană-Marea Roșie-Africa răsăriteană-Etiopia, care a contribuit la o
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
După ce fiii săi, Liudolf, duce de Suabia, și Conrad, duce de Lorena, au înăbușit o rebeliune, Otto I, rege al germanilor, s-a stabilit în Saxonia. La sosirea sa în Magdeburg, a primit rapoarte ale invaziei maghiare. Ungurii mai invadaseră meleagurile pe parcursul desfășurării rebeliunii. Invazia maghiară a dus la izbucnirea revoltei în Franconia. Din cauza neliniștii în rândul slavilor polabieni de pe Elba inferioară, Otto a trebuit să-i retragă pe germani de la domiciliu. Bătălia s-a desfășurat la șase săptămâni de la primul
Bătălia de la Lechfeld () [Corola-website/Science/304411_a_305740]
-
denumiri precum Coștangalia sau Mangalia, dar și la Caracalpaci („șomișli”), Turcmeni („ciumiclî-tabun”), Bașchiri („ciumucili”), Tătarii nohai din nordul Caucazului („șomișli”, „șomișli-as”, „cimișlu-as”), iar Cimiș are la bază etnonimul çumeç-ili - cunoscută denumire a unui trib tătăresc care a colindat și pe meleagurile noastre. Denumirea tribului provine de la numele tamgalei/dangalei tătărerești: „çumeç-ciumeci”, însemnând căuș. Localitatea Cimișlia intră în istoria scrisă a Moldovei încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Prima mențiune este din 4 iulie 1620 (a se vedea referințele
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
asigura sprijin Romei. Pepin a continuat să consolideze granițele Franciei prin unirea întregii Galii sub puterea să, iar în 753, i-a învins pe saxoni ce erau supuși doar nominal puterii france, obligându-i să accepte pătrunderea misionarilor creștini pe meleagurile lor și să plătească anual un tribut de 300 de cai. Și-a îndreptat apoi atenția spre sud, spre fosta Septimania și spre Aquitania, aflată sub controlul musulmanilor. Pepin s-a impus cu ușurință datorită urmașilor vizigotilor stabiliți în Septimania
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
artei (din 1973), obținând ulterior titlul de Scriitor al poporului din RSSM (1984). a debutat editorial cu romanul "Codrii" (partea I - 1954, partea a II-a - 1957, în traducere rusă în 1958) - care prezintă evenimentele istorice prin care a trecut meleagul natal: viața grea a poporului moldovean în trecut, lupta sa pentru eliberare și reunificarea cu statul sovietic. Un alt roman binecunoscut este "Podurile" (1966, în traducere rusă în 1968) care narează evenimentele petrecute în viața satului moldovenesc în primele luni
Ion C. Ciobanu () [Corola-website/Science/312571_a_313900]
-
elemente păstrate atât pe culmile munților cât și în sate, obiectele de colecție adunate in "muzeul satului" din Cizer, găzduit într-o casă de lemn datată din anul 1780 (monument de arhitectură), folclorul și obiceiurile strămoșești ale românilor de pe aceste meleaguri, fac din comuna Cizer un areal de convergență turistică de necontestat. Bogația culturală și frumusețile acestor locuri se pare că au avut un rol primordial in evoluția operei sculptorului Victor Gaga a scriitorului Costel Baboș, oameni de cultură ai acestor
Comuna Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/312586_a_313915]
-
fac din comuna Cizer un areal de convergență turistică de necontestat. Bogația culturală și frumusețile acestor locuri se pare că au avut un rol primordial in evoluția operei sculptorului Victor Gaga a scriitorului Costel Baboș, oameni de cultură ai acestor meleaguri si a binecunoscutul interpret de muzica populara Vasile Coca fiu al comunei Cizer.
Comuna Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/312586_a_313915]
-
printre care se numără și „Monumentul pompierilor din Dealul Spirii” din București. Acesta, în calitate de profesor îi va avea ca elevi pe Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. La începutul secolului al XIX-lea, își face simțită prezența tradiția occidentală și pe meleagurile românești. În pictură această tradiție este confirmată prin numărul mare de portrete. La sfârșitul secolului al XVIII-lea pictorii se diferențiază de vopsitorii de tot felul, astfel ei sunt numiți „zugravii de subțire” iar ceilalți „zugravii de gros”. Pictorii de pe
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
românești. În pictură această tradiție este confirmată prin numărul mare de portrete. La sfârșitul secolului al XVIII-lea pictorii se diferențiază de vopsitorii de tot felul, astfel ei sunt numiți „zugravii de subțire” iar ceilalți „zugravii de gros”. Pictorii de pe meleagurile României provin din rândul iconarilor, al foștilor pictori de biserici sau din pictorii străini experimentați în țările de unde provin. Portretele realizate de „zugravii de subțire” sunt hieratice, prezentând naivități de desen și în general convenționalism. Spre deosebire de pictură, arta grafică este
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
unde realizează o compoziție istorică („Atacul de la Smârdan”) punând în valoare mișcarea unui personaj din câteva linii. Ca peisagist Grigorescu nu urmărește specificul etnografic ci sugestiile plastice. Peisajul realizat de acesta are o tentă lirică înfățișând seninătatea verilor toride de pe meleagurile românești luminate puternic, determinând un univers ireal. Importanța luminii în peisajele grigoresciene este deosebită subordonând componența limbajului plastic și anume forma, culoarea și spațiul. Față de motivele din nordul Franței pictate în tonuri intense, folosind pensulația energică, peisajele din România sunt
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
constituită din bărbați căsătoriți proveniți mai ales din zona nord-vestică Șchieului numită de localnici Cacova. Cacova este cuprinsă în valea dintre străzile „Podul lui Grid” și „General Moșoiu” fiind cea mai nouă parte a cartierului Șchei în urma așezării pe aceste meleaguri a românilor izgoniți din Apața și Crizbav de către Sigismund de Luxemburg în secolul al XIV-lea. Junii Roșiori constituie un grup care, prin accesoriile costumului și onomastică, amintește de Războiul de Independență din 1877-1878. Grupul Junilor Roșiori a fost fondat
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
și Scott Windeart etc. Meșterul Nicolae Popa a murit la 20 octombrie 2010, la venerabila vârstă de 91 de ani. Nicolae Popa este și un mare iubitor de creație folclorică orală, și de aceea a încercat s-o culeagă de pe meleagurile natale și s-o transmită mai departe. În acest sens a publicat în anul 1998, sub forma unei monografii versificate a satului Târpești, o prezentare a numeroase și diverse obiceiuri legate de momente semnificative din viața obștii. Lucrarea are titlul
Nicolae Popa (meșter popular) () [Corola-website/Science/311748_a_313077]
-
Principele Nicolae a răspuns că dacă poporul român îi va cere acest lucru, va fi pregătit pentru această responsabilitate. În perioada 18 - 24 februarie 2015, Principele efectuează o vizită cu caracter public în Republica Moldova, fiind prezent pentru prima dată în meleagurile de peste Prut, Familia Regală efectuând ultima vizită în octombrie 2013 . Cu această ocazie, Alteța Sa Regală vizitează orașele Orhei, Bălți, Soroca, precum și capitala țării, municipiul Chișinău. Printre instituțiile vizitate se numără Colegiul de Medicină din Orhei, precum și Mănăstirea Curchi, Universitatea de
Nicholas Medforth-Mills () [Corola-website/Science/311028_a_312357]
-
și multitudinea preocupărilor artistice și intelectuale ale autorului, orientat cu fidelitate spre tradiția clasică verificată și confirmată de experiența mai multor generații de mânuitori ai condeiului, conturând astfel chipul unui poet de largă respirație epică, în creația căruia oamenii și meleagul natal se prezintă în autentica lor haină pământească. Scriitorul reflectă în creațiile sale evenimente importante din viața satului moldovenesc din perioada dintre cele două războaie mondiale, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și din anii postbelici, cu tot
Andrei Lupan () [Corola-website/Science/311080_a_312409]
-
Academiei de Științe a Moldovei. Descendent din satul Bârnova, raionul Ocnița, născut la 9 februarie 1938 în familia lui Ion și Parascovia Opopol, simpli țărani cu 8 copii, își petrece copilăria și își face studiile de scoală în satul natal. Meleagurile baștinei le ține în permanentele vise pe parcursul anilor. După absolvirea școlii de 7 ani, în 1952, este înmatriculat la Școala de Felceri și Moașe din or. Bălți, secția Felceri Sanitari, În 1955 a fost încadrat în câmpul muncii ca felcer
Nicolae Opopol () [Corola-website/Science/311102_a_312431]
-
de lângă "". În scurt timp, au inițiat o imensă activitate de misionariat și au proclamat regiunea protectorat al Coroanei. Scopul lor era să își apere interesele în fața portughezilor și să protejeze populația locală de negustorii de sclavi, care bântuiau pe aceste meleaguri de peste 200 de ani. În anul 1864, Marea Britanie a recunoscut independența coloniilor care făceau parte din "Federația Rhodesia-Nyassaland". Pentru tânărul stat Malawi (fost Nyassaland), lacul este una dintre cele mai importante surse de venituri, precum și un permanent motiv de conflict
Lacul Nyasa () [Corola-website/Science/311921_a_313250]
-
sclavi Harris, cei doi punând la cale un plan pentru vânzarea negrilor ca sclavi. Inocenții naufragiați cred că se află pe coastele Americii de Sud, dar Bénédict constată tot mai multe nepotriviri între vietățile care ar trebui să se afle pe aceste meleaguri și cele pe care le întâlnește în realitate. În cele din urmă, misterul este revelat și, după ce trec printr-o serie de peripeții în care viața lor e pusă în pericol, supraviețuitorii reușesc să scape și să îi salveze pe
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
Cei patru au avut vocație creatoare, înțelepciune și efervescență de călăuze generoase cu orizonturi largi și talente didactice. Aceste atribute s-au manifestat în atelierul lui Mieß, fapt ce a determinat conturarea primelor elemente de exprimare ale curentului expresionist pe meleaguri transilvane. Ca promotori ai noilor idei de avangardă, artiștii care făceau parte din acest nucleu polemizau adeseori pe marginea esteticii tradiționale, formând în acest mod și un nou crez teoretic. Cu toate că atmosfera în care trăia era una novatoare, Friedrich Mieß
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
cu „""”, Octavian Smigelschi cu „""”, și Béla Iványi Grünwald cu „""” În perioada cât a vizitat Italia, 1890 - 1891, și mai ales cât a stat la studii la Cervara di Roma, între anii 1894 - 1896, Friedrich Mieß a descoperit peisajul și lumina meleagurilor italiene, elemente care se vor regăsi în toată creația sa. Din acești ani este consemnată pictura de interior „"Bucătărie italiană"”, care amintește de operele maeștrilor flamanzi ai secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Cu toate că, lucrarea are probleme serioase
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
organizare minelor statului din toate provinciile romane. Acest altar votiv reprezintă încă o dovadă pentru faptul că mineritul aurifer s-a practicat în Dacia neîntrerupt de la cucerirea provinciei până în sec. III d. Hr. Cât privește începuturile vieții monahale pe aceste meleaguri ,sunt atestate din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Sfânta Monastire Bulzu ( denumire dată de la ,bulzii, de calcar ,monumente ale naturii) situată în cătunul numit Valea Bulzului (aparținând de satul Petringeni), nu a putut fi precizată de cercetătorii
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
-i sprijin în vederea reluării vieții monahale, în primul rând pentru salvarea bisericii mănăstirii. În scurtă vreme, prin strădaina credincioșilor din Oaș și a protopopiatului din Negrești, a ierarhului însuși (care era conștient de importanța reînvierii vieții monahale ortodoxe pe aceste meleaguri) a fost obținută autorizația necesară. Lucrările de restaurare au durat din 1981 până în 1988, sub îndrumarea Departamentului Cultelor. Fresca bisericii a fost lucrată între în anii 1988 și 1989. Clopotele și o icoană a Maicii Domnului,înstrăinate în 1954, au
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
titulatura de “Principe al Țării Făgărașului” și, prin urmare, păstra o vie legătură sentimentală cu mânăstirile de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, deoarece se putea implica în contracararea prozelitismului catolic exercitat cu forță și subtilitate de misionari apuseni, pripășiți pe meleagurile românești. [Se știe că odată cu declinul Imperiului Bizantin, -declin la care au contribuit și incursiunile asupra Bizanțului din partea apusenilor - (ex: Cruciada a IV-a), sfîrșind tragic prin căderea Constantinopolului sub turci, la 1453,- Vaticanul începe să emită pretenții de hegemonie
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
Feredeu a trait un călugăr pe numele Filimon, care a fost ucis de către turci înainte să părăsească această regiune, pentru faptul că de nenumărate ori a cerut cu crucea în mână ridicată de-asupra capului cotropitorilor păgâni să părăsească aceste meleaguri. În primii ani din secolul XX, la inițiativa profesorului Nicolae Baru, au fost demarate primele demersuri în vederea preluării de către credincioși din așezările situate în jurul Siriei, a schitului și paraclisului de la Feredeu. În ziua de 12 mai 1920, Nicolae Baru, proaspăt
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
un document din acei ani, rezultă că în ziua de 11 aprilie 1937, la schitul reînființat de la Feredeu a fost instalat primul stareț cu numele de Pahomie. Aceasta menționare, duce la concluzia că viața monahala a existat aici pe aceste meleaguri de la poalele Munților Zarand, inc[ de la începutul secolului al XVIII-lea și pan[ în momentul apariției Decretului 410/1959, când, ca și multe alte mănăstiri din România, cea de la Feredeu a fost închisă. Până la acest tragic și dureros eveniment care
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]