4,482 matches
-
Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 723. 127 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 214. 128 Jacques Le Goff descrie în mod clar și în cuvinte memorabile economia romană: ,,Înlăuntrul acestor metereze (zidurile Imperiului Roman n.n.) el (Imperiul Roman n.n.) exploatează fără să creeze, nu aflăm nici o inovație tehnică de la epoca elenistică încolo; o economie alimentată din jaf, cu mână de lucru servilă pusă la dispoziție de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Științifică, București, 1961, p. 31. 173 Ibidem, p. 32. 174 Ibidem, p. 32. 175 Ibidem, p. 35. 176 Eseu apărut sub titlul "Creștinismul ca fundament al lumii civilizate", în Revista Dilema Veche, nr. 579/19-25 martie 2015,. 177 În cuvinte memorabile, Feuerbach enumeră puterile ființei umane de tip occidental, trăsăturile carte ne poartă în lume: ,, Dar în ce constă deci esența omului, despre care el este conștient, sau ce constituie genul, autenticul omenesc din om? Rațiunea, voința, inima. Pentru desăvârșirea omului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
indivizi descentralizați, constituie una dintre cele mai interesante și importante evoluții intelectuale ale timpului nostru". Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 15. 81 Sedlacek pune în evidență, în mod clar și în cuvinte memorabile, tipul de alegeri în fața cărora ne aflăm. Întrebarea dacă omul este bun sau rău constituie o interogație fundamentală pentru științele sociale. De la această întrebare va porni reglementarea. Dacă omul este rău din fire, atunci se impune să fie împins cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
obține trăind dureros starea de veghe. Sîrbu și-a asumat libertatea de "a trăi periculos". Existența neprihănită nu era datul naturii lui și condiționat de asta înțelege mai adânc legea morală. Și pentru Sîrbu, ca și pentru Monica Lovinescu citatele memorabile, reținute uneori din aceleași lecturi excepționale, sunt puncte de sprijin (Ravel, Solers, Borges, Soljenițîn, Koestler etc.). Monica Lovinescu nominalizează figuri de exilați și de personalități rămase în țară, ceea ce a făcut necesar un bogat și util indice de nume. Sîrbu
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
după 1989. Jurnalul este, în fond, un proces sublimat, la nivelul ideilor, al comunismului dezastruos, făcut de un intelectual profund dezamăgit, proces ce s-ar putea defini și ca antropologie politică. Un alter ego al jurnalistului, Limpi, comunică esențial și memorabil, în ordinea gândirii autorului: "Iată, ne-a surprins o iarnă stupidă, milenară. Abia am început să cântăm și noi pe două voci: în loc să vină vremuri care să ne deschidă drumul spre Bach, Beethoven - am nimerit timpurile noi, și am fost
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
explicat, greu de admis astăzi: trăiam cu sentimentul viu al emancipării de orice servituți conjuncturale". Vorbind despre Echinox, Petru Poantă vorbește de fapt despre formarea sa și a generației sale (a celorlalți echinoxiști); în pagină intră întîmplări, anecdote sau întîlniri memorabile, e povestea unor destine (eroii) și a unor cărți: "această forfotă duminicală de nume și cărți are pentru mine o încărcătură epifanică. Spațiul evocării devine asemenea unui paradis regăsit, de o luminozitate intensă și omogenă, unde eu sînt singurul nomothet
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
astăzi." * ;Ultimii zece ani din istoria Basarabiei constituie subiect de reflecție și pentru alți colaboratori ai revistei Sud-Est: Vitalie Ciobanu, Nicolae Negru, Constantin Cheianu, Leo Butnaru și Em. Galaicu-Păun. Eseul lui Vitalie Ciobanu, intitulat Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova, este memorabil prin clarviziune și dramatism. Autorul deplânge, printre altele, inconsecvența unor intelectuali ca Grigore Vieru și Leonida Lari, anticomuniști în Basarabia și comuniști în România: "Pentru ca spectacolul compromiterii intelectualilor să fie deplin, poeții noștri militanți au contribuit la deteriorarea imaginii Basarabiei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
Iar când, în rare ocazii, a venit totuși vorba despre ea, i s-au adus obiecții ideologice. Astfel, Ov.S. Crohmălniceanu, în Literatura română între cele două războaie mondiale, după ce-i recunoaște merite estetice (1973), ("imensă pânză epică", "nu puține scene memorabile", "pictură sumbră, executată cu extraordinară vigoare expresivă"), îi reproșează "delirul reacționar". Până atunci însă, la apariție, în 1943, Revoluția lui Dinu Nicodin înregistrează măcar un ecou relevabil, și anume seria de trei articole pe care i le consacră Perpessicius în
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
un bun prilej de a reflecta la paradoxurile comunității, de a ține cont de felul în care traiul alături de semenii noștri ne formează dar ne și deformează pe fiecare dintre noi ca indivizi. Kirp propune cititorului o serie de narațiuni memorabile, avînd în centru oameni obișnuiți care își duc viața în diverse locuri pe teritoriul Statelor Unite, în orașe bogate și predominant locuite de albi, sau în cartiere mărginașe, sărace și pline de negri; inși educați sau abia în stare să-și
Aproape ca acasă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16672_a_17997]
-
se declară credincioși pentru că așa vor să se creadă. - În felul acesta ei fac un foarte mare deserviciu exprimării credinței... - Enorm deserviciu! Eminescu a fost de multe ori la noi în casă - Să revenim la Zarifopol. El are cîteva formulări memorabile este, pe alt plan, foarte aproape de spiritul lui Caragiale... - Absolut. Las’ că e omul care l-a cunoscut cel mai bine pe Caragiale, pentru că a stat ani de zile lîngă el în Germania. Mai este și corespondența dintre ei care
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
și din alte țări”. Or, coloana sonoră a filmului - e de prisos s-o mai spun - nu deține nici un singur sunet muzical! (și genericul de sfîrșit curge pe o rumoare de sală de restaurant). Deține în schimb, e adevărat, replici memorabile în banalitatea lor, unele demne de un adevărat poem suprarealist: “avem bere: Bergenbier, Hopfen, Ursus, Tuborg, Stela, Amstel, Budweiser, Corona.” Sau avem apă: “Perla, Dorna, Borsec, Harghita, Poiana Negri, Izvorul, Vittel, Perrier!”... Deci Evian n-au, la Graceland, loc(al
Viitorul sună scurt by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13097_a_14422]
-
genitorilor: „Fugi amărnicie mai peste coclauri!/ Cândva, dezinvolt, culegeam doar lauri/ Ochii alor mei, cu sclipiri rebele,/ grele de-nțelesuri, mă privesc din stele”. Incertitudinea și destrămarea la scară universală, în formularea Venerei Antonescu, fac casă bună cu emoția unor memorabile autodefiniri „pe drumul amintirii-ntors”; secvențe dintr-o confesiune violentă acreditează tropii sfâșierii lăuntrice cultivați odinioară de marii sonetiști italieni: „Din coșmar în insomnie./ Argint viu. Crispare Vie./ Sub același Ceru-i Ler/ Eu/, Văpaie’n plin ether.” Dacă volumele de
Viaticum by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13108_a_14433]
-
și eu i-am greșit, a stat puțin pe gânduri și mi-a spus: „Io, știu, mamă! Parcă nici cuvintele ăstea nu mai spun cum era odată”, pentru că, văzându-mă la vârstă de-nsurat, bunicul Victor mi-a ținut o lecție memorabilă: „Bărbatu’, așa e el, până să-nsoară umblă cu mai multe femei, așa și trebuie, că dacă nu poate îi zic femeile prost, dar dacă le dovedește îi zic hoț, și mai bine să-i zică hoț decât prost! Bărbatu
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
originale create pentru Satyiricon și Roma; câteva dintre obiectele de decor din La dolce vita; instantanee de pe platourile de filmare; postere originale ale peliculelor; desene și crochiuri autografe făcute pe diferite suporturi, chiar și pe șervetele restaurantelor; definiții și expresii memorabile ale artistului, incizate pe panouri; proiecții de documentare realizate de către Istituto LUCE care oferă jaloane ale întregii activități artistice a lui Fellini, incluzând diferite premiere ale filmelor, decernări ale premiilor Palme d’Or sau Oscar etc. Periplul expozițional se încheie
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
nu se îndoiau, avocatul - scriitor se întreabă retoric în proiecții automăgulitoare: „Ce ar fi făcut marele Tolstoi dacă amanții improvizați i-ar fi cerut adresa Annei Karenina ?”. Fără a avea un sistem estetic bine articulat, Ionel Teodoreanu găsește, totuși, expresii memorabile: „Calul troian al creațiunii este omul viu” sau „Imaginația (este) antropofagă, hrănindu-se cu oameni vii pentru a da viață ficțiunilor”. O definiție metaforică a scriitorului este repetată frecvent în interviuri și e pusă și în gura unui personaj - artist
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
din agonia sa” [7]i Se întâlnește acum cu redacția revistei „Secolul XX”, cu Dan Hăulică, Șt.Aug.Doinaș ș.a. [8]iu Alex Ștefănescu. Glorie de-o zi, „România literară”, 6-23 ian., 2009l matern e totul, afirma poetul prin imagini vii, memorabile: Lemn dulce e! Lemn tare!/ Catinca AGACHE Doctor in Filologie Iași Iunie 2011 Referință Bibliografică: DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 157, Anul I, 06 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
amintiri freudiene anterior sedimentate. În numele feminismului astfel slujit, ultimul cuvînt revine în spectacol unei fetițe inocențe (adorabila Luna Bella Brudiu). Armonicele dizarmonii (sunete de tuba și violă, executate live de Florin Olaru și Tamara Manea) vin să acompanieze un autoportret memorabil și inconfundabil în piesajul teatrului românesc. Într-o recentă conferință de presă găzduită de UNITER, directorul Teatrului Național Timișoara, Ștefan Iordănescu, a anunțat că acest spectacol al trupei gălățene a fost desemnat de criticul Dumitru Chirilă, selecționerul și directorul acestei
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
tocmai prin opunere critică la direcția ce dominase până atunci spațiul cultural național. Fiindcă înainte de a fi lansat direcția să nouă, în 1872, Maiorescu întreprinsese ceea ce am putea numi curățarea terenului pe care urma să clădească, scriind, în 1868, acel memorabil text polemic salubrizant: "În contra direcției de astăzi în cultura română". După Maiorescu, si ca efect binefăcător al acțiunii acestuia, spiritul critic s-a impus că atitudine tot mai larg împărtășită, astfel că el nu mai poate caracteriza azi doar o
O revistă de directie? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/18149_a_19474]
-
poetului, pe atunci în vîrstă de 48-49 de ani - un personaj abstras, taciturn și retractil, foarte asemănător celui pe care-l va întîlni Eugen Jebeleanu cu aproape un sfert de secol mai tîrziu și despre care va scrie o pagină memorabilă în jurnalul sau (relatarea vizitei lui Eugen Jebeleanu și a soției sale acasă la Bacovia, încredințată în anii ^80 revistei noastre, a fost scoasă din pagina de cenzură și s-a putut publică abia la începutul lui 1990. Întrebăm din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
lor este normală și ea dezvăluie dialectica subtilă a unui fenomen viu, în mișcare, asemenea unui organism cu toate funcțiile deplin exprimate. Este perfect justificat, pe parcursul unui an calendaristic, să se organizeze expoziții personale și colective importante sau, uneori, chiar memorabile, după cum tot în firea lucrurilor sînt erorile și ratările inocențe, cele care țin, cu alte cuvinte, de însuși metabolismul fenomenului. Numai că marile ratări ale anului nu sînt chiar inocențe și ele exprimă, în primul rînd, o gravă confuzie de
1998, între performantă si esec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18141_a_19466]
-
singura cale de salvare a demnității artistice. Iar stilul ironicului ronin De Niro este, în ciuda proteicului sau cameleonism, acelasi. Inconfundabil. De aceea fiecare rîd de pe figură actorului aflat în al 33-lea an al carierei sale evocă tot atîtea creații memorabile, dintr-o filmografie ce-ar putea închipui - rămînînd în același teritoriu nipon - un flash asemeni unui haiku: figurant (Trois Chambres a Manhattan, 1965), protagonist (Mean Streets, 1973), oscarizat pentru rol secundar (Vito Corleone în Godfather ÎI, 1974) sau principal (Jake
Clipind în întuneric by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18171_a_19496]
-
unele, puține, bine venite, altele deloc. Se folosește singularul în locul pluralului sau invers, schimbarea topicii, eliminarea unui cuvânt sau înlocuirea lui cu altul (mă rezum doar la un singur exemplu, dar de tot râsul dacă nu ar fi de plâns: memorabila transformare a eroului, în chiar primul paragraf al "Motanului încălțat", din ditamai motanul, într-o biată pisică). Totuși, în general respectivele "traduceri" păstrează elementele de bază ale modului de a povesti al lui D.F. Mă refer la: oralitate, caracterul familiar
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
este miza veche și nouă a criticului Eugen Simion. Ultimele volume de articole (acele "fragmente critice) nu sînt cărți pe care să poți paria. Din multele articole, aproape singurele citabile rămîn cele despre jurnal. Din Scriitori români de azi, sînt memorabile paginile scrise despre jurnalul lui Radu Petrescu. De ce nu s-a apropiat criticul cu aceleași arme fine de teoretician de operele unor Fănuș Neagu sau Nicolae Breban? Se pare că, nu de puține ori, Eugen Simion face critică "impresionistă" preferențial
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
aduce o contribuție la înțelegerea complexității istoriei recente a Văii Jiului. Performarea narativelor locuitorilor prin intermediul corpurilor actorilor, cu cuvinte, mișcări, gesturi, ritmuri și un decor minimal încărca poveștile cu emoționalitate. Vibrațiile afective înscrise în povești dau putere acestora, le fac memorabile și deci mai rezistente la ștergere, la uitare. [caption id="attachment 1668" align="aligncenter" width="600"] SubPământ, 2013. Foto: Ioana Szilagy[/caption] Nevoia unei structuri care să coaguleze toate poveștile împreună cu sens nu are cum să nu ridice dificultăți, insă încadrarea
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
dorind să acorde statutul de refugiat doar unui mic segment din totalul refugiaților, considerând „distribuirea” a mii de oameni bazată pe niște cote arbitrare ca o soluție posibilă și viabilă. După cum spunea deja Aimé Césaire în 1950, cu o expresie memorabilă: „Din punct de vedere moral și spiritual, Europa nu poate fi apărată”. În lumina acestor procese, în numele organizațiilor progresiste maghiare, cerem ca: puterile militare vestice și europene, cât și aliații lor regionali să sisteze imediat orice intervenție militară și politică
Organizațiile progresiste maghiare cer politici adecvate pentru refugiați () [Corola-website/Science/296078_a_297407]