52,214 matches
-
de dialog, un zâmbet sardonic îi lucește pe chipul poetului, alteori, luat de valul confesiunii, se scufundă în dulci melancolii, dar cel mai adesea nu face decât să lovească precipitat tastele calculatorului pentru a nu fi năpădit de ploaia de mesaje ale interlocutoarei. Inevitabil, după o vreme, sufletele corespondenților ajung să se deschidă și o devastatoare iubire se înfiripă. Câte interlocutoare, atâtea iubiri, pentru că în spațiul virtual necazurile fiziologice dispar, aspectul fizic trece pe planul doi, singurele elemente care contează sunt
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
pălească filmele de suspans ale colegilor lui de la Hollywood. Un Iisus al Patimilor transpus în tradiția doloristă și care vorbește limba de origine a creștinismului, aramaica, a stîrnit oprobiul diverselor cercuri "pacifiste" și estetice: prea mult sînge egal prea puțin mesaj. Carnea și spiritul se întîlnesc la Gibson de obicei pe eșafod, în marile încercări și pentru care trebuie să-ți meriți numele pe care vrei să-l lași nepătat posterității, precum cel de Braveheart. Noul său film apelează la același
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
Brook. De asemenea, trebuie să facem abstracție de licențele "poetice": civilizația mayașă dispăruse de cîteva sute de ani la venirea spaniolilor în frunte cu Hernándo Cortés în 1518 care-i găsește în locul lor pe azteci, dar asta nu impietează asupra mesajului filmului. Cît privește noul său film intitulat sugestiv Apocalypto, sensul pe care Gibson îl dă apocalispei nu este desigur cel biblic, ci acela de declin, prăbușire a unei civilizații, fapt ilustrat și de motto-ul filmului, aparținîndu-i lui Will Durant
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
factură eminamente culturală, de extracție ori de aluzie livrescă, fapt care mută interesul de pe capacitatea de observație a formei și de pe abilitatea de ordonare a limbajului în sine, pe tipul de lectură, pe natura atitudinii și pe încărcătura morală a mesajului. Prins, ca și El Greco, la intersecția unor realități divergente, aceea a exteriorității imaginii și a interiorității spiritului, sedus, în egală măsură, de spectacolul privirii și de fervoarea ideii ori, altfel spus, de voluptățile materiei și de imperativele unei credințe implicite
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
e tot. Nicăieri - nimic." A treia dimensiune e evadarea. Imposibilă, de neașteptat. Notele scurte, zile în zece rînduri, sînt de citat aproape în șir. Fragmente dintr-o axă, care trece prin ipoteză și înțeapă, paralizînd-o, voința. Sar la ultima frază, mesaj discret către un cititor cu simțul golului și al neputincioasei fascinații: "De altfel, nu cunosc, în strada Popa Tatu, pe nimeni cu numele acesta. L-am văzut, probabil, întîmplător, în cartea de telefon de la club și mi-am adus aminte
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]
-
este în mod natural imposibilă. Chiar în absența unei instrucții specifice și a unei practici constante, simpla educație a sensibilității, rigoarea conștiinței creației și vocația verificată a comunicării prin cod sînt argumente suficiente în sprijinul proprietății limbajului și al autenticității mesajului. Pictura lui Șerban Foarță, discretă prin dimensiuni și pregnantă prin proporții, se înscrie în mod legitim, fără ostentație, dar și fără complexe, în mecanica legitimă a istoriei artei. Din punct de vedere formal, al construcției propriu-zise, ea intră mai curînd
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
-l minimalizeze pe cel beletristic. Ca în unele muzici conceptuale ticluite de Dieter Schnebel. Aici se observă limpede cum arsenalul de probe pus în mișcare întru convertirea interpretului devine mult mai important decît convenția instituită prin tradiție. Mijloacele substituie, evident, mesajul. Ideea operei (sau despre operă) confiscă realizarea propriu-zisă. Iată descrierea sumară a radiografiei unui opus conceptual: ambiția de a făuri o muzică în baza unui concept propriu; dorința nestăvilită a autorului de a fi un întemeietor; acoperirea prin orice mijloace
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
ideea prin intermediul unui limbaj noțional), fie formal (caracterizat de enunțarea sintagmei cu sprijinul unei ecuații ori unui algoritm ce, în viziunea lui Germano Celant se pliază pe direcția "l^informel froid", axată pe o activitate mentală abstractă, de decodare a mesajului ca operațiune sintetică a unei arhitecturi sonore) sau schematic (tributar aserțiunii aristotelice conform căreia forma redă ideea operei), conceptualismul muzical inițiază în general o sumă de matrici generatoare, ce comportă disponibilitatea de a da naștere la multiple cazuri particulare concentrice
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
Constantinescu. Explicația e simplă: președintele cederist al României n-a reprezentat niciodată o primejdie reală pentru structurile mafiote din partide și administrație. Infinit mai ofensiv, Traian Băsescu a devenit din prima clipă paratrăznetul spre care s-au bulucit și purtătorii mesajelor de nemulțumire din interiorul Alianței, și spaima ajunsă la isterie a celor din așa-zisa opoziție. Prin câteva gesturi simple, dar ferme, Traian Băsescu a reușit să aducă la același numitor inamici potențiali, inamici reali și inamici de paradă. În spatele
Etichete pe borcane goale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9934_a_11259]
-
de sonorități ce se cade a fi prezervat, asumat și (re)transmis în eter. Aidoma unei sticle aruncată în plină mare, pe care este lipită eticheta: prinde cine poate. Sub acest aspect, o carte ca Reflecții despre muzică constituie un mesaj esențial, o Rună magică și, de ce nu, un dramatic S.O.S. Ca, de pildă, cel emis de Cioran, conform căruia "dacă în ordinea spiritului, am vrea să cîntărim reușitele Europei de la Renaștere și până în zilele noastre, izbînzile filosofiei nu
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
lui Ion Caraion este de mult cunoscută, încă de la fuga poetului în Occident, prompt contracarată de către "organele abilitate". Riposta acestora a vizat izolarea lui în cercurile exilaților români, cu acțiuni concertate "pe linia demascării, compromiterii și intimidării sale". Telefoane și mesaje trimise în Elveția ca să-l sperie, să-i bage mințile-n cap, și scurgeri bine controlate de documente în "Săptămîna", al cărei patron, Eugen Barbu, a extras din hârtiile autorului anume acele fragmente în care îi turna la Securitate pe
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
în 1926) în faza unei adolescențe de care se desprinde cu greu. Îndrăgostit până peste cap de o fată cu poeticul nume Lucia Salam, care visează la o carieră de balerină zguduind Parisul artistic și monden, viitorul poet pendulează între mesaje înflăcărate, de un pronunțat idealism, și epistole inflamate, rele, coborâte la tonul și stilistica vulgarității. Într-un moment de amarnică supărare, iritat la maximum de faptul că Lucia nu se arată cu totul insensibilă la aspectele fizice ale iubirii, cavalerul
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
și adîncește ce a făcut în acest teatru, la "Woyzeck", nu de mult, cu regizorul Mihai Măniuțiu. Fiecare pas al confesiunii creatorului, fie el scriitorul, regizorul, actorul, dramaturgul și așa mai departe, fiecare pas este studiat, iar mișcarea exprimă concret mesajul scriiturii, tăcerea, acțiunea interioară. Cuvintele poveștii, cu accente autobiografice, a lui Imre Kertesz sînt pregnante în versiunea lui Visky Andras. Sînt suportul coregrafiei, tipul de limbaj predominant în spectacol. Este povestea unui scriitor. A lui B. Scena însăși, panta despre
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
se simt în cele mai multe cazuri evaluați și judecați în mediul școlar, iar cei cu probleme de adaptare vor resimți și mai acut aceste aspecte. Din acest motiv, psihologul trebuie să se concentreze pe oferirea unei atitudini pozitive, deschise și non-evaluative. Mesajul principal transmis de psiholog trebuie să fie acela că evaluarea reprezintă o explorare împreună cu elevul, în scopul clarificării modului în care acesta se percepe și se simte, precum și a intențiilor sale de viitor. Total nedorite și contraproductive sunt atitudinile directive
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
și să provoce autocunoașterea. Procesul de orientarea profesională trebuie să fie dominant pozitiv și axat pe calitățile și aspirațiile individului și nu pe restricții și constrângeri externe, mizându-se mai mult pe resursele adaptative ale elevilor. Trebuie transmis și subliniat mesajul că toate formele de muncă sunt valoroase, contribuind la succesul și bunăstarea personală și a societății, importantă fiind concordanța dintre posibilitățile individului și activitatea desfășurată. În cazul în care se consideră necesară, activitatea de consiliere poate fi reluată, iar la
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
hatman și mi-au dzis... Neculce are acea convorbire dramatică împreună cu țarul tuturor Rusiilor aflat la ananghie. Păstrând proporțiile, acest dialog pripit, alarmat, semăna cu momentul critic de la 1877, când rușii, în altă dificultate, îi trimit domnitorului Carol I, un mesaj disperat să-i scoată din cumpănă. în acel moment dificil, țarul stă de vorbă cu hatmanul moldovean. Nu ar putea el să-l scoată din viesparul turcesc și să-l ducă în Transilvania cu 200 de dragoni ai săi și
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
Iordan Datcu Interzise și etichetate, sistematic, până în decembrie 1989, ca mistice, colindele au apărut parcă mai pline de vitalitate, de prospețime, cu mesajul lor creștin nediminuat, fiindcă ele, spunea C. Brăiloiu, "reprezintă, în ansamblu, o adevărată Biblie a imaginației populare, o Biblie plină însă de ecouri păgâne", cu textele lor arhaice și cu muzica lor amintind de aceea a colindelor apusene, cum spunea
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
a pânzei lui Gustave Courbet, L'origine du monde. A sa - Originea războiului - este la fel de erotică și de despuiată. Replicile pe care le dă lumii, plecând, mai târziu, de la corpul său sunt prea decorative. În ciuda clarității, a desenului și a mesajului explicit, sensul îmi scapă. Artista se lasă mutilată (chiar și sub anestezie epidurală) în numele unei activități umane golite de rost10. Hans Moravec, optimist incurabil, crede și afirmă că robotica este viitorul de aur al omenirii. Omul, creatură slabă și perisabilă
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
comentatorul de jazz Cornel Chiriac care, după șase ani de colaborare la E.L., era la rîndul său înjunghiat mortal se pare la comanda Elenei Ceaușescu. ( Pe una din cărțile poștale trimise pe adresa Europei Libere se află între paranteze un mesaj adresat securiștilor care sunt rugați să lase să treacă mica epistolă: "noi iubim muzica, iar muzica n-are nici o vină."). Monica Lovinescu, bătută doar, a avut norocul unei intervenții salvatoare, Noel Bernard, Vlad Georgescu, ca și alți directori vor plăti
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
activitatea celor de la Europa Liberă și discursul propagandei oficiale a partidului, Ceaușescu utilizînd în beneficiul lui catastrofa din 4 martie 1977, cînd, paradoxal, postul Europa Liberă va funcționa cîteva zile ca o punte de legătură între cetățenii aceleiași țări, transmițînd mesaje pentru cei dragi. Regizorul încearcă să deconstruiască mecanismul propagandei, armă esențială în timpul Războiului Rece - titlul face aluzie la această stare de fapt - ceea ce nu aduce cu sine o relativizare a rolurilor. Taberele sunt clar precizate, războiul declarat, pentru cei din
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
produs de piață, adică destinat "vânzării"? Vânzării de sine, până la urmă? Scrisul (care poate deveni și carte vandabilă) nu este întru totul produs de piață. El implică finalitatea sa ma-terială - cartea - și în același timp ființa autorului/ creatorului, ca și "mesajul" său în planul existenței. Un scriitor va ezita întotdeauna să se vândă - pe sine, prin intermediul scrisului, al cărții - atât la propriu, cât și la figurat. În acest demers - al scrisului ca produs de piață - va funcționa întotdeauna o cenzură, între-ținută
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
într-o societate care funcționează după o singură regulă: a spectacolului, măsurabilă în rating tv. Politicienii rostesc vorbe de duh pentru că știu că acestea le vor deschide porțile talk-show-urilor și, prin ele, vor avea cale liberă spre inimile alegătorilor. Conținutul mesajelor contează mai puțin, importante sunt stilul cât mai colorat, replicile ușor de reținut, de preferință purtătoare de conotații sexuale, grobianismul cu aere de rafinament, aluzia porcoasă din vârful buzelor. Fascinați de flagrantul filmat și de arestările spectaculoase, asistăm plictisiți la
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
de corespondență, dar bănuim cu toții că zbaterea se petrece doar la suprafață. Pe dinăuntru am pierdut demult aptitudinea psihologică a genului epistolar. Nu ne mai arde de așa ceva și nici nu mai găsim vreun folos în contemplarea estetică a unor mesaje cărora astăzi le pretindem un singur lucru: transmitere rapidă de informații utile. Restul ține de dantelăria vetustă a unei epoci cînd oamenii aveau timp să scrie. Acum nu mai au timp, și de aceea nici de scrisori nu le mai
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
ne repetăm că e-mailul a păstrat intactă esența schimbului epistolar. În realitate, nu l-a păstrat deloc, ci a dat naștere unei noi forme de comunicare, dar una care nu mai este epistolară. Vremea scrisorilor a murit, a sosit timpul mesajelor electronice. De lucrurile acestea nu-ți dai seama decît atunci cînd ai posibilitatea de a compara modul cum oamenii scriau epistole în urmă cu cîteva decenii și modul cum am ajuns să le scriem noi astăzi. Iar schimbul de scrisori
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
1982 al lui Alan Parker cu elocința unui "Schrei" mai ales în descrierea ororilor războiului. Marjane spune totul negru pe alb, stilul desenatoarei este sobru, aproape schematic, anticalofil, uneori contondent, ca și cum ar dori ca imaginea să nu abată atenția de la mesajul ei. Negrul și albul convin mai ales pentru redarea grupurilor de femei înfofolite după cum cere tradiția islamică, fapt care lasă ochilor un întreg capital de expresivitate și o impresie de cor antic. Răzbate uneori o reținută notă japonizantă și este
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]