4,293 matches
-
precum în perioada crizei icoanelor). Aceste răspunsuri la politica imperială pro-unionistă - vagă în secolul XIV, presantă în XV -, care au și cauze extra-doctrinale, au solicitat din plin tradiția locală antică; din nou, "de-socializând" filosofia timpului, în urma apelului la o metafizică de tip platonician. În filosofia și teologia vremii însă, opțiunea pentru gândirea divinului în cheia tradiției post-platoniciane a devenit mai explicită prin opoziția manifestată de partida monahală (din nou) față de Varlaam din Calabria (condamnat la Conciliul din 1341 de la Constantinopol
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ha inteso per Dio. (444, apud Di Capua 30) Teza e respinsă de Luigi Di Capua în studiul citat în bibliografia acestui volum, dar ea fusese anterior aprobată fără rezerve și dezvoltată de Krämer, H.J. Platone ed i fondamenti della metafizica. Milano: Vita e Pensiero, 1989 [1959] și de Ross, W.D. Platone e la teoria delle idee. Bologna: Il Mulino, 1989 [1951] (apud Di Capua 30-31). 32 Imaginația și lógos-ul contribuie, paralel și în mod relativ egal, la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prin urâtul negru, fantomatic. Eroul e neliniștit, caută iubiri dureroase, emoțiile crunte ale revoluției, spre a se pierde apoi pe patine în imensitatea polară. Sărmanul Dionis închide filozofia teoretică a lui Eminescu și se bazează foarte superficial pe teoria apriorismului. Metafizica poetului e panteistic spiritualistă, amestec de leibnizianism, idealism german și schopenhauerism. Universul e o sferă spirituală cu o infinitate de spițe ce sunt spețele eterne. Individul însuși are prototipul său. Este evident că mecanica Totului e gândirea și că între
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
face despre femeie o imagine irealizabilă. El ar dori-o și frumoasă și capabilă de speculația filozofică, de aceea exclamațiile soției "Uf... și filozofia asta" îl exasperează și se încearcă a-i face în patul conjugal o mică Einführung în metafizică, vorbindu-i despre eleați și heraclitieni. Soția se arată (efect mai mult al antipatiei scriitorului) nefilozoafă, geloasă, înșelătoare, lacomă, seacă și rea. Observația morală obiectivă nu-i din cele mai acute. Totuși figura lui Tănase Vasilescu Lumînăraru, omul care nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi putut să facă și n-a făcut, externatul la care n-a fost profesor, biblioteca pe care ar fi trebuit s-o frecventeze mereu și în care e mirat să întîlnească alți tineri, hârtiile de adolescent cu proiecte de metafizică neefectuate, copilăria plină de emoții nemijlocite: O! Vreme-n care nu citeam! Când mă suiam, uimit, în tren Și când în veșnicul refren Atâtea gânduri depănam! Azi, trenul pare monoton:Ne temem de întîrzieri, Cetim gazetele de ieri, - Ne facem
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ORIGINALITATEA FORMEI Când vorbim despre formă, nu trebuie să ne închipuim că avem a face cu ceva existent de sine, că ar fi o deosebire obiectivă între formă și fond, căci atunci am face o mare greșeală, am cădea în metafizică. Deosebirea între formă și fond e mai mult o deosebire logică, menită a ne ușura analiza în chestiile de estetică. Din punct de vedere obiectiv, ea nu există, căci o bucată literară, o poezie, de pildă, nu-i altceva decât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
La fel de fericit s-a simțit pesemne Noica, în Maramureș, când o femeie, poftindu-l în casă printr-o ușă nefiresc de îngustă, i-a spus că se intră pe ea "lăturiș". Noica s-a grăbit să proiecteze cuvântul pe cerul metafizicii, spunând că așa intră românii în istorie: en biais, "lăturiș" (G. Liiceanu, Ușa interzisă) Câteva adverbe în -iș sunt concurate de sintagme prepoziționale sinonime (cruciș/în cruciș, curmeziș/în curmeziș): Nu-și dă numele că nu vrea să se pună
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
date supranaturale sau cu dogme infailibile. Are în atenție religia ca fenomen social și consecințele ei la nivelul mentalităților sociale. b) Religia - realitate străveche, mitică, dominantă în primul stadiu de evoluție a istoriei. Cu timpul, ea va fi înlocuită de metafizică și de studiul pozitiv al realității sociale. Trimiterea este la celebra teorie a sociologului francez auguste comte. Astăzi, teoria lui comte se dovedește a fi de o splendidă inactualitate. c) Obsesia căutării originii faptului religios. Conform acestei idei frecvent asumate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din Prototipul său divin, pentru că «Dumnezeu este iubire»; în termeni islamici, se va spune că «Dumnezeu este unitate», iar iubirea, fiind un mod al unirii (tawhid), constituie una dintre conformitățile la Natura divină”. De exemplu, după cum arată J. Evola în Metafizica sexului, mediile arabe din africa de Nord cultivă sexualitatea ca un mijloc de a activa o putere spirituală (barakah) existentă în trupul bărbatului printr-o inițiere anterioară. Această tehnică este practicată de cei care au o înclinație temperamentală spre sexualitate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vedic”. Era practicat doar de regele victorios, care devenea Suveran Universal. Sacrificiul avea efecte asupra întregii comunități; d) ritualul sacrificării bărbatului (Purușamedha). Acesta Îl reprezenta pe Purușa-Prajăpati, Omul-cosmic, care s-a autosacrificat. În India, susține Eliade, sacrificiul uman „ilustra o metafizică de tip soteriologic”. X.8. Avortul asemenea marilor religii ale lumii contemporane, hinduismul nu acceptă avortul. De ce? Motivația este una specifică. Este vorba despre faptul că viața este sacră și, prin urmare, întinarea ei ar fi un sacrificiu. În al
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Principala lui sarcină era să copieze documente juridice. Așa a ajuns să completeze un folio mare de 344 de pagini. Pe lîngă pasiunea pentru antichitățile britanice, el a dobîndit un viu interes și pentru studiul heraldicii, matematicii, astronomiei, muzicii și metafizicii, vorbind cu zel despre Paracelsus sau Galen ori Hipocrate (după relatările lui James Thistlethwaite, care l-a asociat pe Chatterton în acest sens cu un "empiric modern"; Wilson 1869: 291), și a început să scrie pentru reviste profesioniste (Cary 1846
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
romantic poetry, pp 53-75. Chandler J, McLane MN, ed. Cambridge, New York: Cambridge University Press. Stroe MA (2004) Romantismul german și englez: Știința arhetipurilor, ipoteza interfinitudinii și numărul de aur. Iași: Institutul European. Stroe MA (2007) John Clare și canonul romantic: metafizica naturii și poetica logosului mitic. John Clare, Poeme, pp 5-104. Note, pp 300-332. Iași: Institutul European. Stroe M (2011) Pendulul istoriei, vol 1: Gînditori nord-americani. Iași: Institutul European. Stroe MA (2013) Journeying into the blackest night unto the land of
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
conferințe ținute la Ateneul Român: Bresle vechi și bresle noi de V. N. Madgearu, Elemente egiptene în basmele românești de Raul Mihai Teodorescu, Despre rolul femeii în evoluția marii proprietăți de Gh. Ghibănescu, iar Ion Duscian comentează volumul Elemente de metafizică de C. Rădulescu-Motru. Deși nu are un pronunțat caracter literar, revista găzduiește în fiecare număr versuri de Cincinat Pavelescu (Cântecele străzii), Elena Văcărescu (Lângă stână), Corneliu Moldovanu (Ovidiu la Tomis, Târziu), Ion I. Pavelescu, Leon Feraru, George Gregorian, B. Nemțeanu
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
monotone, surprinsă detaliat, cu încetinitorul, până ce contururile banalului par a se deforma după legile oniricului. Nuvelele și schițele din Ceainicul de argint demonstrează că lui T. îi reușește cu adevărat formula prozei scurte. Culegerea este structurată în trei secțiuni, Fizica, Metafizica și Alte formule. Cea dintâi include texte aflate la granița dintre reportaj și parabolă, în care sunt radiografiate cazuri bizare. Astfel, schița Ceainicul de argint este o parabolă despre onestitate, creată pe scenariul unei întâmplări normale și bizare în același
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
galbene (1997) descompunerea realului nu mai e urmată neapărat de o transfigurare simbolizantă. Versul se instalează acum în banalitatea amestecată a realului, pentru a declanșa mai degrabă o implozie a imaginarului, în regim oniric: „Trenul urcă ușor, în timp ce noi/ contestăm metafizica. În compartiment intră-un bătrân,/ scoate pălăria de paie, lasă în jur/ un cerc de umbră, desface/ un pui întreg din hârtia ca pergamentul,/ ne îndeamnă să-nfulecăm./ Un timp e tăcere. Doar când/ învelește oasele toate la loc,/ grijuliu
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
rând, parafrazându-l pe André Gide, de capacitatea de a admira, o capacitate caracterizată de dânsul drept „mărinimoasă și nobilă”. I. NEGOIȚESCU Jurnalul fericirii este o carte splendidă, amestec inextricabil de notație cotidiană, amintire, confesiune, hermeneutică [...], humor, tragedie, istorie, universalitate, metafizică, fiziologie, citate de lectură și altele. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: În genul... tinerilor, București, 1934; ed. (În genul lui Cioran, Noica, Eliade...), postfață Dan C. Mihăilescu, București, 1996; Essai sur une conception catholique du judaïsme (în colaborare cu Emanuel Neuman), București
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
și din Cehoslovacia, Albania, Grecia și Uniunea Sovietică. Se republică articolul Românii din dreapta Dunării, scris de Mihai Eminescu la 1 decembrie 1876, se introduc în sumar o variantă a Mioriței din satul Râtcova, aflat în Serbia, Reflexii despre sociologie și metafizica Olteniei de Petre Pandrea, articolele Poezia populară a românilor din Valea Timocului de N. Cartojan, Înrâuriri românești în literatura și viața bulgarilor de Al. Iordan, Influența literaturii românești asupra celei bulgare de Petre Florescu. Cu versuri sunt prezenți Pan Halippa
TIMOC (TIMOCUL). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
Dau curs întrebărilor N. Iorga (noua spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca naționalism integral), Șerban Cioculescu (vede în noua spiritualitate un individualism bazat pe eul intelectual), Ionel Jianu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Sandu Tudor. Sunt prezenți cu poezie Ion Barbu (Dioptrie
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
F. Aderca se justifică întrucât autorul participă „la aventura poeziei noastre moderne”, exprimând și ea „ezitările caracteristice oricărui început”. Eseurile lui T. lansează câteva idei interesante, fie și pentru momentul în care au fost concepute, cum ar fi cele intitulate Metafizica iubirii la Rebreanu (datând din 1969) sau cele despre dramaturgia lui V. Voiculescu ( O gimnastică a sentimentelor). Mai aproape de condiția foiletonului critic sunt comentariile din partea a doua a volumului, unde se abordează problematica și statutul criticii literare. T. este interesat
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
cât și de rigorile ritualismului brahmanic. Astfel de asceți încercau să înțeleagă și să stăpânească mecanismul transmigrărilor (samsăra) și misterioasa lui cauză, karma. Ei foloseau mijloace multiple și variate, de la asceza extremă, extazul yoghin sau analiza empirică a materiei, până la metafizica cea mai obscură, practicile orgiastice, nihilismul extravagant sau materialismul vulgar. Textele buddhiste și jainiste indică uneori numai doctrinele anumitor autori religioși, fără a le menționa și numele. Astfel, se spune că unii speculează asupra ciclurilor trecute ale vremii, afirmând eternitatea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dorea de fapt să reactiveze vechea credință a indienilor, nu să o elimine cu totul. Referindu-se la întemeietorul buddhismului, Rhys Davids spunea că Gautama s-a născut, a fost educat, a trăit și a murit ca un hindus. În metafizica și în principiile lui nu există nimic care să nu poată fi găsit într-unul din sistemele ortodoxe, iar multe din concepțiile lui etice se pot găsi într-o formă asemănătoare în cărți indiene mai vechi sau mai noi. Originalitatea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
despre suferință, originea suferinței, încetarea suferinței și drumul care duce la încetarea suferinței. „Prin predica de la Benares, Buddha a pus în mișcare roata învățăturii proprii, învățătură prin care el respingea ascetismul śramanilor, subtilitățile dialecticienilor, platitudinile materialiștilor, preocupările de cosmogonie, de metafizică chiar, urmărind doar să elaboreze o învățătură care să fie calea de izbăvire de suferință”. Discursul lui Buddha expus în Mahavagga, I, 6, reprezintă nucleul doctrinei sale, o admirabilă sinteză a propriei filosofii, prin care este respins atât hedonismul cât
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
său vitreg Nanda și cei patru veri ai săi: Ănanda, Devadatta, Anuruddha și Upăli. Dintre aceștia, primii doi erau frați, însă Ănanda va deveni discipolul favorit al lui Buddha, iar Devadatta rivalul său. Ceilalți doi veri, vor fi considerați inițiatorii metafizicii (abhidharma), respectiv a disciplinei monastice (vinaya). Buddha nu rămâne prea mult la Kapilavastu. Se reîntoarce la Răjagrha, vizitează Śrăvasti și Vaiśălī; convertirile se înmulțesc. Când află că tatăl său e grav bolnav se reîntoarce în orașul natal și îl veghează
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
asistat pentru prima dată la un serviciu religios evreiesc. împreună cu ceilalți colegi, am ajutat la ridicarea coșciugului, la dusul coroanelor. În drumul spre cimitir, s-a discutat din nou despre versurile din mașina de scris. Ipoteza că el, „poetul fără metafizică”, a avut teribila premoniție, i-a scurtcircuitat și pe ieșeni. N-am spus nimănui că mi se pare neverosimil, prea erau sugestionați. Slujba propriu-zisă a decurs repede. Învălmășite, ultimele imagini îmi par, acum cînd încerc să le notez, de nejuxtapus
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dar imediat ce termin cu el, vin!” * Am asistat la comunicarea lui Mihai despre „Drama geniului”. L-am urmărit cu destulă dificultate. Am înțeles, între altele, că polemizează cu o afirmație a lui Călinescu, după care „Luceafărul e un tratat de metafizică abstrusă”. Mă îndoiesc că, de data asta, de vină a fost doar oboseala mea. Mihai a devenit pretențios și foarte didactic. Lucrul se observă începînd de la pronunția pedantă a unor cuvinte: de pildă, „filosofie”, accentuînd și lungind siflanta. Apoi, el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]