540,797 matches
-
financiar și bancar al țării. Cu astfel de lucruri nimeni nu-și poate permite să glumească sau să se facă mai popular, pentru că în joc sunt suveranitatea națională și atributul acesteia: stabilitatea economică, pe care o voi apăra, ca prim-ministru, cu toată ființa." Așa cum s-a văzut, nemulțumirile depunătorilor au fost exploatate politic de o manieră primejdioasă, fapt remarcat și de directorul ziarului ADEVĂRUL, în editorialul intitulat Flecăreală și scenarii tenebroase, după o întâlnire a premierului și a președintelui Constantinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
și țările occidentale e, acum, imens. Vorbindu-se de înfăptuirile politice pozitive dobîndite sub vremea lui Carol I, nu se spune nimic (de ce?) despre carența esențială a sistemului electiv care, pornind de la prerogativa constituțională că domnitorul (regele) numește și revocă miniștrii, alegerile, la noi, erau formale. Guvernele (numite de rege) organizau alegerile și le cîștigau invariabil. În acest fel, guvernele nu erau expresia parlamentului ci invers. Și anomalia s-a menținut și în Constituția din 1923, falsificînd grav regimul democrației românești
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
candidat la funcția de primar general. Potrivit Tiei Șerbănescu însă, care îl citează pe Traian Băsescu în Breful ei din CURENTUL, nu PD-ul, ci doamna Băsescu l-a împins pe fostul căpitan de vapor să-și depună candidatura. Soția ministrului transporturilor l-a convins pe Traian Băsescu deoarece vine din ce în ce mai furioasă de la piață și e terorizată de prețurile aberante. Cronicarul își permite să aibă anumite îndoieli față de exactitatea citatului atribuit de dl Băsescu soției sale. La piață, prețurile sînt revoltătoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
opus și de astă dată progresului. Apoi s-a înființat Spitalul Fundeni (unde a fost mutată clinica de chirurgie de la Colțea) croit după proiecte grandioase, dar mereu reduse din meschine motivații de economie. Dar, cu sprijinul prof. Voinea Marinescu, atunci ministru al Sănătății, s-a obținut o bună dotare a spitalului. A fost nevoie, în 1964, să renunțe (din cauza voinței aceluiași prof. Voinea Marinescu) la chirurgia cardiacă, după 11 ani de muncă grea și tenace. S-a dedicat, în consecință, exclusiv
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
din Bloomington a reușit imposibilul: a convins conducerea Universității Indiana să instituie burse pentru studenții americani care doresc să studieze în România. Deși președintele Constantinescu însuși s-a arătat entuziasmat de proiect, promițând să facă din el un parteneriat, deși ministrul Marga și-a dat aprobarea, lucrurile stagnează! în România, birocrația ucide până și instinctul de conservare. N-ar fi nici o problemă dacă universitățile americane ar geme de profesori români - așa cum sunt pline de profesori polonezi, cehi, maghiari sau chiar bulgari
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
la o declarație făcută la Slănic Moldova, în fața unor tineri cursanți PSD, de către primul-ministru al României conform căreia publicația bilingvă din Cluj ar fi legată de proiectele lui Sabin Gherman de înființare a unui partid regional. "Vă rugăm dle prim-ministru, scriu redactorii Provinciei, să nu considerați disocierile de mai sus drept o încercare de a ne dezice de o tematică pe care s-ar părea că dv. o considerați tabu. A discuta despre specificul Transilvaniei, despre identitatea sa regională, despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
convocate în ședință comună, hotărăsc urcarea pe tronul României a prințului Carol. Maniu, formalist, luînd act de intenția prințului, își dă formal demisia, ca încoronarea să nu fie un act pe timpul prim-ministeriatului său. Dar, la 13 iunie, redevine prim ministru. Regele nici că se gîndea să dea curs condițiilor puse de Maniu. Refuză să se recăsătorească cu Elena (o silea, pe ea, să spună că ea refuză) și, curînd, o readuce în țară pe Elena Lupescu. Maniu, revoltat (inutil, dacă
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
Dar au izbucnit, chiar odată cu urcarea sa pe tron, ravagiile crizei economice mondiale de care, la început, mai nimeni nu o considera cu seriozitate. În 18 aprilie 1931, regele formează un guvern N. Iorga, în care Const. Argetoianu era factotum (ministru de Finanțe, adinterim la Externe și Interne). Or, se știa, N. Iorga nu avea decît un neînsemnat partid, încît guvernul era unul de tehnicieni. Era, de fapt, o formulă de guvern din afara partidelor și cam împotriva lor. Poate că formula
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
Rezultatul alegerilor l-a mulțumit. Nu se putea alcătui nici un guvern Goga, pe care l-a suportat 44 de zile. Și, în 11 februarie 1938, sub masca unui guvern condus de patriarhul Miron Cristea, în care șapte foști premieri erau miniștri fără portofoliu, instaurează, în țară, dictatura regală, care abrogă Constituția din 1923, pluripartitismul, creînd o nouă Constituție, un unic partid, condus de suveran, și un parlament de fațadă. Trei ani a durat regimul dictaturii personale a regelui. Din păcate pentru
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
trăiește ultimii cinci ani din viață, pe care a descris-o, apoi, într-o scriere rămasă celebră (Istoria misiilor mele politice). Era poet (la Paris, în 1853, publicase primul său volum, Doine și lăcrimioare) și, în plus, avea demnitatea de ministru de Externe al Moldovei. Era un om cultivat, inteligent și cu reală pricepere diplomatică. Să mai adaug faptul că, deși avînd șanse reale de a ajunge domnitor, a renunțat în favoarea lui Cuza, pentru a se înfăptui dubla alegere. Și Cuza
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
priceperea și harul poetului diplomat. Era în februarie 1859 și drumul prin care trecu, pînă ajunse în capitala Franței, era acoperit de nea, timpul fiind friguros foarte, ceea ce nu-i plăcea poetului. Aici, la Paris, ceru, mai întîi, protocolar audiență ministrului de Externe, contele Walewski. Fu primit cu amabilitate "în acel sanctuar atît de important unde astăzi se înnoadă și se deznoadă firurile încîlcite ale politicei europene". Walewski îi înfățișă, fără menajamente, harta încîlcită a relațiilor politice dintre puterile europene, încît
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
nu va voi a lăsa neîndeplinit dorul de renaștere al unui popor întreg, un popor de viță latină ce se rudește cu marele popor francez". Cerea, deci, ca Franța să recunoască dubla alegere a lui Cuza. Aceasta, i-a răspuns ministrul de Externe, depinde de decizia împăratului Napoleon al treilea. A fost primit chiar a doua zi, deși împăratul, i s-a spus, e mult ocupat în viitoarea jumătate de lună. Îi înmînă împăratului scrisoarea princepelui Cuza. După ce o citi, împăratul
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
să-l înștiințeze, de îndată, de rezultatele dobîndite, pe principele Domnitor, care se bucură foarte de totul, inclusiv de ajutorul militar și promisiunile pentru facilitarea împrumutului financiar. Greul misiunii sale devenea, atunci, tratativele cu Anglia. A cerut, și aici, audiență ministrului de Externe al Marei Britanii, după ce ambasadorul Franței l-a povățuit cum să se comporte. Dar din înștiințare reieșea că va fi primit nu ca persoană oficială, nefiind încă recunoscută alegerea Domnitorului. Lucru de care îl încunoștiința, chiar de la începutul
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
al Marei Britanii, după ce ambasadorul Franței l-a povățuit cum să se comporte. Dar din înștiințare reieșea că va fi primit nu ca persoană oficială, nefiind încă recunoscută alegerea Domnitorului. Lucru de care îl încunoștiința, chiar de la începutul întrevederii, pe ministrul de Externe al perfidului Albion. Din capul locului îl vesti pe Alecsandri că actul dublei alegeri e un fapt de dispreț la adresa Convenției și că guvernul britanic nu-l poate sancționa și aproba. Alecsandri a recunoscut în declarația șefului Foreign
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
cele mai vii probe de a sa stimă și bunăvoință. El va arăta chiar în viitoarele conferințe cele mai favorabile dispoziții în chestia alegerii Prințului Cuza". Era, oricum, un succes al diplomatului Alecsandri de a obține astfel de promisiuni din partea ministrului de Externe al Angliei. Reîntors la Paris, Alecsandri a luat contact, în audiențe speciale, cu personalități diplomatice de aici, de la prințul Napoleon, la contele Kisseleff, la Lamartine, "dulcele poet al inimelor tinere, eroul poetic al revoluției de la 1848, deși ajuns
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
capitala Franței, pe fratele său Iancu Alecsandri. Iar el s-a întors, încununat de triumf, acasă. Nu același lucru a obținut lealul Costache Negri. De același lucru a avut parte doctorul Ludovic Steege în misiunea sa în capitala Austriei, unde ministrul de Externe refuză să primească scrisoarea oficială a principelui Cuza. Alecsandri a publicat, în Convorbiri literare din 1878, scrierea memorialistică despre Istoria misiilor mele politice. Dl Teodor Vârgolici, bunul meu coleg de breaslă și prieten, a reprodus-o într-o
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
în comparație cu radicalii munteni (Bălcescu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti). Dar pentru contribuția sa esențială la reforma agrară, înfăptuită ca un act al loviturii de stat, datorată îndărătnicei împotriviri a moșierimii din Corpurile legiuitoare, dizolvate de Cuza, la îndemnul primului său ministru, n-a fost iertat deloc în epocă și mai tîrziu. I s-a amintit mereu de acel act revoluționar sau numai impus pe calea forței, fiind stigmatizat drept "omul de la 2 mai". După abdicarea silită a lui Cuza Vodă (care
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
a amintit mereu de acel act revoluționar sau numai impus pe calea forței, fiind stigmatizat drept "omul de la 2 mai". După abdicarea silită a lui Cuza Vodă (care, în ultimii doi ani, nu l-a văzut pe fostul său prim-ministru cu ochi buni, considerînd, profund eronat, că M. Kogălniceanu voiește să-și aroge pentru sine întreg meritul reformei agrare), Kogălniceanu intră într-un con de umbră politic. Continuatorii spiritului înnoitor ajung foștii lui colegi munteni și aceștia nu-l prea
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
profund eronat, că M. Kogălniceanu voiește să-și aroge pentru sine întreg meritul reformei agrare), Kogălniceanu intră într-un con de umbră politic. Continuatorii spiritului înnoitor ajung foștii lui colegi munteni și aceștia nu-l prea agreau. A mai fost ministru de Externe în 1877, în care calitate a declarat, în parlament, independența țării, apoi a fost nevoit să se mulțumească numai cu mandatul de deputat sau senator, nemaiocupînd nici o demnitate publică în stat. Dar cuvîntul său, atunci cînd îl rostește
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
obișnuia pe atunci, îndeosebi la o carte de debut) făcând obiecții că scrierea lui Călin Botez "nu era de actualitate". Romanul din lumea diplomaților ar merita din plin să vadă lumina tiparului. De la Externe este forțat să plece, când noul ministru - Ana Pauker - și-a propus "să curețe tot ministerul de elementele vechi". A fost obligat să-și găsească alte surse de existență. Lucrează un timp la Ministerul Comunicațiilor. Și-a ajutat foarte mult soția, cunoscuta ceramistă Cecilia Botez - pentru prieteni
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
comunicare" ori "s-a discutat despre această problemă cu cei în cauză". Întrebarea e de ce a sacrificat Adrian Năstase imaginea unității partidului pe care îl conduce, în numele funcției sale de premier? Un prim răspuns e că pe agenda de prim-ministru Adrian Năstase a avut în ultima vreme un șir de insuccese. Anunțul Cehiei că introduce vize pentru români, manifestațiile atiguvernamentale de la Reșița, semi-eșecul cu negocierile cu FMI, care nu s-au încheiat prin redactarea scrisorii de intenție, ci prin angajamentul
Bălți și cutremure politice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15879_a_17204]
-
Fata de birău. În același an, la același îndemn, elaborează întinsele Studii asupra maghiarilor, care apar în paisprezece numere ale revistei junimiste. Devenise membru îndrăgit al Junimii și cu bursa acordată de societate (apoi cu alta acordată de Maiorescu ca ministru) și-a putut continua studiile juridice, fără a izbuti să-și obțină atestatul de absolvire, nemulțumindu-l - ca și Eminescu - pe conducătorul Junimii. După un scurt episod ieșean, se stabilește la București devenind, spre sfîrșitul lui ianuarie 1877, redactor la
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
toate semnele, la anul nu va mai exista o piață liberă a manualelor. în loc să intervină în producția paralelă de carte didactică - unde proliferează incompetența - M.E.C. își dă silința să ne întoarcă la manualul unic. îi atrag respectuos atenția doamnei Andronescu, ministrul școlii, că-și leagă numele de o contrareformă păgubitoare pentru toată lumea. Fiind plecat din țară pentru cîtăva vreme, am luat cunoștință cu oarecare întîrziere de criza survenită. Știam, am și scris despre asta, că M.E.C. a limitat la trei manualele
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
ci doar o aprobare care viza compatibilitatea manualelor cu programa. O adevărată dezbatere a lipsit, după cît se pare. Doamna Andronescu și-a impus punctul de vedere, sprijinită și de dl Năstase, care, grijuliu cu banul public, ca orice prim-ministru, n-a fost informat că manualele de liceu sînt tipărite din bani privați, pe riscul unor editori particulari. Cu unele excepții, ceea ce am citit în presă pe această temă este, din păcate, nesemnificativ. Sau chiar greșit. Sau pur și simplu
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
d-lui Severin era că succesul partidului de guvernămînt în proiectele de integrare în NATO și UE, precum și în chestiuni de reformă ar fi un succes al României. Nu știu dacă există cineva care să-l poată contrazice pe fostul ministru de Externe al României în această privință. Dl Severin pledează, în materie de NATO, pentru armistițiul propus de premierul Năstase forțelor politice. Și nu fără temei. România nu prea are multe de oferit, nici la această oră, în calitatea ei
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]