6,081 matches
-
drept ansambluri abstracte și formalizate care se realizează în configurații de grup în anumite contexte și se actualizează în raporturi sociale mai mobile și individualizante în alte circumstanțe. Studiul unei reprezentări, în afara tipului de obiect, grupul care îl produce și mizele pe care le implică, mai trebuie să se raporteze la o dinamică socială, teoretizată în jurul unor principii de identitate, opoziție și totalitate (Touraine). Am văzut deja importanța finalității identitare în astfel de fenomene. Principiul opoziției trimite la influența actorilor sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
scurte extrase, că noțiunea de reprezentare este folosită de Goffman într-un sens apropiat ritului de interacțiune, diferențiindu-se, în același timp, prin importanța acordată analizei sistemelor de semne, ce nu sînt imediat "acționate". Reprezentarea, jocurile, rolurile, personajele, decorul, scena, mizele și practicile care sînt puse în scenă în viața cotidiană sînt concepute ca forme simbolice potențial în acte. După lucrarea lui E. Goffman, La Mise en scène de la vie quotidienne. La présentation de soi, trad. fr. (vol. I), Paris, Minuit
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
34, 45, 46-47, 137-145 M Memorie, 29, 35-40, 58, 91, 93, 103, 124, 145, 187, 225, 236 Metaschemă, 208-212 Metasistem, 69-70, 72, 248-249, 288 Minoritate, 45, 54, 89-90, 91, 92, 120, 238, 244 Mit, 42-43, 74, 76, 85, 255, 258 Miză polemică, 80 Mulțime, 46-47, 61, 82, 121, 149, 235, 255 N Naturalizare, 109-112, 113, 171, 286 Nexus, 46-48, 72 Normalizare, 114, 283, 287 Nucleu/sistem central, 10, 71, 76, 78, 116, 123-135, 156, 159, 194-219, 222, 227, 286 O Obiectivare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sistemul educațional francez, reprezentînd ultima clasă de "colegiu" (gimnaziu), înaintea claselor de liceu, corespunde aproximativ clasei a opta din sistemul de învățămînt românesc (n. trad.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- REPREZENTĂRILE SOCIALE 6 1 REPREZENTĂRILE SOCIALE Cuprins Prefață la ediția în limba română Cuvînt înainte Mize teoretice și sociopolitice Definiții și cîmp de studiu Procese, funcții și organizare Abordarea conținuturilor REPREZENTĂRILE SOCIALE Identificarea structurii Legături cu practicile sociale Bibliografie Glosar Glosar Index de nume Index de termeni 312 311
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
zilele și nopțile, uitând de tot, de toaletă și masă, de funcții și îndatoriri, de rude și de prieteni. Riscă pe o carte pământuri, case, cai, echipaje, mobile, bijuterii, servitori și sclavi; și-ar juca soțiile și copiii dacă această miză ar fi acceptată. Constituțiile cele mai robuste cedează practicând această ocupație; la patruzeci de ani, un bărbat e bătrân, la cincizeci, e ramolit; acest fapt e atât de adevărat, încât în toate carierele pensionarea se face după optsprezece ani de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
între nivelurile național și european este inadecvat. În afară de asta, partidele naționale acordă puțină atenție cooperării transnaționale cu ocazia campaniilor electorale europene. În fine, nu se face nici o consultare asupra selecției candidaților și doar slabe tentative de a lega manifestele de miza campaniilor electorale. În general, caracteristica esențială a relației dintre partidele naționale și organizațiile internaționale ține de faptul că partidele insistă să-și păstreze marja de operare în domenii-cheie pentru interesele naționale și/sau partinice. Prin urmare, transferul de suveranitate dinspre
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
12 state. Partidele trebuie în același timp să reconstruiască ideologiile arhaice sau prăbușite și să transforme structurile adaptate dezbaterilor naționale, dar insuficiente pentru cele europene"47. Atîta timp cît ideologiile de partid și structurile de dezbateri continuă să fie inadecvate mizelor integrării europene, problema șomajului persistă într-o Uniune care, pe deasupra, trece la 25 de membri și va tinde să se mai extindă în viitorul apropiat. Tabelul următor, privind situația șomajului în 2003, îi confirmă importanța 48. Tabel privind rata șomajului
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
întîi, europartidele permit membrilor lor să se familiarizeze cu problemele europene. În cazul verzilor, acest lucru a fost semnificativ, dat fiind că nu prea erau înclinați să "lucreze" în cadrul structurilor instituționale europene, considerînd construcția europeană "incompatibilă" cu obiectivele lor138. Apoi, miza constă în ajungerea la o viziune comună în cadrul federațiilor europene de partide. De exemplu, tema a fost analizată din perspectiva ralierii creștin-democraților la tezele unei Europe federale și comunitare 139. În 1998, Elizabeth Bomberg observa că în "cursa pentru alegerile
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
actorilor transnaționali implicați (grupuri politice, federații europene de partide, Internaționale), (b) identitatea politică a actorilor CPT, (c) scorurile electorale la alegerile europene și (d) repartizarea aleșilor pe grup politic în Parlamentul European 144. S-a mai observat că una dintre mizele partidelor politice din centrul și estul Europei constă în beneficiile căpătate în termeni de legitimitate. În acest caz precis, Christelle Dorget definește legitimitatea prin "recunoașterea partidelor dintr-o țară de către organizațiile externe, care constituie un fel de "marcă" de referință
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
mare implicare a partidelor naționale. Pe de altă parte, PSE organizează universități de vară, care permit tinerelor elite social-democrate să intre în contact. Obiectivul este de a-i determina pe aceștia să lucreze și să ajungă împreună la compromisuri în legătură cu mizele politice europene 350. PSE distinge între unitățile sale componente și unitățile asociate acestor lucrări. Din prima categorie, PSE numără patru: partidele membre cu drepturi depline, grupul politic socialist din Parlamentul European, Comisia Permanentă de Femei a PSE și ECOSY. Din
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
sediul la Viena, și SAMAK 351. Această dinstincție formală între cele două categorii se dovedește utilă în plan politic. De exemplu, doar unitățile componente ale PSE au avut drept de vot la ultimul Congres, ținut la Bruxelles în aprilie 2004. Miza cea mai importantă și mai mediatică era, probabil, alegerea noului președinte al PSE. Spre deosebire de alegerea lui Robin Cook, de data aceasta jocul era foarte deschis între Poul Nyrup Rassmussen și Giuliano Amato. Pe 23 aprilie 2004, cei doi concurenți și-
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Democraților Liberi (SZDSZ) și Partidul Social-Democrat din Ungaria (MSZDP). IS și PSE au privilegiat inițial partidul social-democrat tradițional, MSZDP, în detrimentul foștilor comuniști reformatori din MSZP și al "liberalilor" din SZDSZ, moștenitori ai mișcării drepturilor civile 386. La vîrful diferitelor partide, miza legitimării externe este importantă. Nu este o specificitate maghiară. În țările central și est-europene, este clară folosirea etichetei social-democrate de către partidele de origine comunistă: "label-ul obținut este adesea fluturat ca o torță atunci cînd adversarii le stigmatizează originea comunistă"387
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Bulgaria, Serbia-Muntenegru, Bosnia-Herțegovina, Albania și în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Independent de etichetă, IS și PSE pot fi privite și ca instrumente contribuind la ameliorarea rezultatului scrutinului. Spre deosebire de obținerea etichetei social-democrate, care privește mai mult partidele din Est, ni se pare că această miză este comună tuturor partidelor membre. Pe de o parte, problema capătă importanță la nivelul partidelor politice din statele Europei Occidentale. De exemplu, DS italiană a găzduit Congresul PSE din 1999 la Milano, fieful lui Silvio Berlusconi. Mobilizînd cea mai mare
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
PSE din 1999 la Milano, fieful lui Silvio Berlusconi. Mobilizînd cea mai mare parte a șefilor de stat și de guvern, în majoritate social-democrați în acea epocă, aștepta un rezultat mai bun în rîndurile electoratului italian. Pe de altă parte, miza este importantă și pentru partidele estice. De exemplu, primul de pe lista Partidului Social-Democrat Lituanian la alegerile europene a formulat astfel de cereri. El dorea ca PSE și în special personalitățile sale marcante să vină să-i susțină în campania electorală
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
membrii UPSCE nu s-au putut pune de acord asupra unui manifest 395. În ajunul celui de-al doilea scrutin european, Congresul din 1984 adoptă primul său manifest 396. Rolul federației rămîne totuși slab în raport cu cel al partidelor membre. Dimpotrivă, miza este mare, fiind vorba de răspunsul la problema recesiunii economice 397. Într-un context în care social-democrații sînt la putere în puține state membre Irlanda, Italia, Grecia și Franța -, este importantă mobilizarea opiniei publice împotriva politicilor monetare, cu ocazia alegerilor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
privilegiate erau mass media și militanții partidelor naționale. De notat totuși că efortul de propagare a poziției social-democrației europene este unul slab. Mass media nu sînt folosite cu adevărat, iar militanții și mai puțin! Reiese clar din aceste propuneri că miza consta în unirea forțelor social-democrației pentru a influența cursul construcției europene. La mai puțin de un deceniu, un grup de lucru va prelua ștafeta acestei reflecții, aprofundînd oarecum propunerile lui Oscar Debunne. Propunerile structurale au dominat raportul Kok, dar autorii
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
social-democraților europeni cu integrarea europeană Mai multe obstacole interne și externe s-au ridicat în fața partidului european social-democrat. Le vom ilustra prin două exemple. Foarte probabil, una dintre problemele-cheie este legată de atitudinea partidelor social-democrate față de integrarea europeană. Una dinte mize privește problema aderării statelor lor. De la începuturile europartidului, se disting cinci perioade. Prima începe imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial. PSCE sînt relativ împărțite în opțiunea ca statele lor să continue sau nu a face parte din
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a început să exercite o altă funcție suprastructurală, care contribuie în special la legitimarea membrilor săi în arena lor națională, la democratizarea cadrului național și la susținerea membrilor în campaniile electorale. Intensitatea acestor contribuții variază, bineînțeles, în funcție de loc, timp și miză. Dar ele există, chiar dacă sînt slabe. Unele partide membre continuă să solicite asistența PSE, de pildă, în campaniile electorale europene. Funcțiile suprastructurale sînt oarecum originale, dacă le comparăm cu cele tradițional atribuite partidelor politice naționale! În ceea ce privește rolul infrastructural, observăm că
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
ca și pe planul europartidului. Pozițiile sale și transformările (eventuale) sînt percepute în cadrul partidului european. Variabilele independente naționale și europene joacă un rol esențial. Vom dezvolta această definiție pe parcursul capitolului de față. Ca și în definirea naturii europartidului (capitolul 2), miza este și aici de a nu cădea în capacana unui concept stretching. Vom expune pe larg dimensiunile și indicatorii conceptului nostru și entitățile la care el se aplică. 7.2.2. Politicile europartidelor și termenii contingenți O primă strategie în
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și Lord. Ele au o funcție de mediere a pozițiilor ideologice ale familiilor partinice, căci europartidele ar favoriza adaptarea partidelor naționale la sistemul instituțional și politic al UE. Tabel privind concepția asupra europartidelor, a raporturilor acestora cu politicile europene și a mizei analitice Autor Concepție asupra europartidului Miză analitică Hix și Lord Rețea politică Reducerea costurilor tranziției pentru partidele naționale Ladrech (2000) Rețea partinică Pozițiile ideologice ale familiilor de partide De notat că guvernele naționale și Comisia Europeană controlează agenda europeană. În
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
mediere a pozițiilor ideologice ale familiilor partinice, căci europartidele ar favoriza adaptarea partidelor naționale la sistemul instituțional și politic al UE. Tabel privind concepția asupra europartidelor, a raporturilor acestora cu politicile europene și a mizei analitice Autor Concepție asupra europartidului Miză analitică Hix și Lord Rețea politică Reducerea costurilor tranziției pentru partidele naționale Ladrech (2000) Rețea partinică Pozițiile ideologice ale familiilor de partide De notat că guvernele naționale și Comisia Europeană controlează agenda europeană. În general, reiese că federațiile europene de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
reiese că federațiile europene de partide au mai mult o atitudine reactivă 441, ceea ce nu înseamnă că nu sînt proactive. Contribuțiile lui Hix și Lord, precum și cele ale lui Ladrech pun în lumină rolul proactiv al partidelor europene. Față de aceste mize analitice și politice, Ladrech a sugerat identificarea conținutului partinic și considerarea partidelor naționale drept actori centrali. Trebuie luați în considerare, bineînțeles, și actorii partinici europeni. Domeniul ar trebui dezvoltat prin luarea în considerare a atitudinii actorilor partinici (și nu doar
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Katz pentru înțelegerea europenizării partidelor politice 443. Acesta va fi un bun punct de plecare. Mai întîi, Katz face referire la Kevin Featherstone 444, care consideră că europenizarea înseamnă a fi proeuropean. Acesta din urmă estimează că se disting trei mize ale europenizării: aderarea la UE, natura UE și a instituțiilor sale și transferul de putere. Aceste distincții analitice sînt interesante, dar contribuțiile ni se par marcate de europenism. În plus față de contribuția lui Featherstone, Katz consideră că europenizarea se poate
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și la alegerile regionale în toate statele membre 464. Astfel, Hix identifică existența unor alianțe latente: între Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR) și Partidul Popular European (PPE) în problemele legate de piață; între PSE și PPE pentru mizele corporatiste; între PSE și ELDR în domeniile democrației și cetățeniei. Tabelul alianțelor triunghiulare la conferințele interguvernamentale S. Hix (1996)465 Pe de altă parte, el a avansat ipoteza că există două obstacole în dezvoltarea acestor alianțe: cadrul instituțional al UE
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
mai multe puncte de vedere, fiind bogate și elaborate. Pentru o mai bună organizare a analizei, vom clasifica temele precise ridicate de poziționarea actorilor partinici. În acest sens, am constatat că partidele membre și PSE s-au exprimat în legătură cu trei mize politice: cea socială, cea fiscală și locurile de muncă. În ceea ce privește socialul, principalele două subiecte au fost constituite de convergența relativă a cheltuielilor din PIB pentru politicile sociale și ajustarea modelului social european pentru a se potrivi cu realitatea economică. Au
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]