6,604 matches
-
actorii politici sau sociali, participanți la o înfruntare/dezbatere, către un punct de vedere mai amplu, împlinitor pentru fiecare, oferind în același timp o disciplină de depășire a individualismului fără negarea varietății. Considerînd că a gîndi diferențele ca reciproc îmbogățitoare mobilizează angajamentul comunitar, Taylor se revendică de la un model inspirat de Herder și de Humboldt, dar invocă drept reper ultim o înțelegere teologică a vieții omenești : esența condiției umane constă în comuniune, după modelul relației între persoanele Treimii și al comuniunii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în diversitate nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
doctrinar, în primul caz ; subordonare a universalului religios față de individ, în cel de-al doilea. în această privință, Marcel Gauchet remarcă totuși că relativizarea rămîne relativă : alegerea personală a credinței e făcută în temeiul unui universal. Aderăm la elementul care mobilizează subiectiv ceea ce e mai universal în noi. Dar chiar doctrinar vorbind, spectacolul diversității nu ne pune oare în față tocmai inepuizabila posibilitate a divinului de a se rosti pe sine însuși, fără ca vreo formulare dogmatică să îl capteze, să îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în sine recurgînd la ipoteza unei instanțe transcendente. Cosmologia lui nu are ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana umană mobilizează, dimpotrivă, cunoașterea spre Unitatea de dincolo de lume. Fiecare persoană e menită, în această concepție, să depășească iluzia de a fi un centru static, obiectivat, e îndemnată să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea și creativitatea persoanei pe care Cusanus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
contemplativi, Cusanus nu gîndește destinul lumii în funcție de păcatul originar și de diviziunea finală (și fatală) între izbăviți și osîndiți. Libertatea umană nu e concepută în termeni de alegere, de vină, judecată, merit și sentință. Actul christic, actul lui homo maximus mobilizează orice persoană să își realizeze deplin posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
considerat stabilit odată pentru totdeauna. în schimb, modernitatea ar privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe un domeniu al imperfecțiunii, imprecizia lui fiind totuși destul de tolerabilă pentru ca universul să aibă ființă și să permită cunoașterea. Demersul științific ar fi mobilizat, pe de o parte, tocmai de această imperfecțiune inerentă a lucrurilor, care permite aproximări indefinit ameliorabile. Pe de altă parte, trasarea unor limite ferme pentru posibilitățile umane de cunoaștere ar fi făcut ca știința modernă, cercetarea în genere să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
discursive ale teologiei conceptuale. Același înțeles îl avea, de altfel, filozofia în lumea antică, după cum a demonstrat admirabil Pierre Hadot : ea însemna în primul rînd exercițiu spiritual, împărtășire a experienței de cunoaștere, suport pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează într-un crescendo complicativ facultățile sensibile, cele raționale, cele intelectuale sau contemplative ale ființei umane, culminînd cu posibilitatea experienței mistice sau unitive. Dar, așa cum observă un exeget al doctrinei cusane, Bernard McGinn, cardinalul a rezolvat în maniera sa tipică problema
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un document prin care erau acuzați de trădare parlamentarii dizidenți care se opuneau regelui. Pentru următoarea sesiune, din toamna lui 1675, Danby a intensificat eforturile de organizare a partidei regale, dar oponenții lui l-au acuzat de corupere și au mobilizat forțele din provincie mizând pe o campanie de imagine care punea în contrast morala sănătoasă a provincialului cu morala curteanului corupt. Figura cea mai importantă a rezistenței Country era Shaftesbury care, în discursurile sale din Camera Lorzilor, a argumentat împotriva
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
interzis petițiile, pentru că aminteau de Războiul Civil. "Petiționarea a fost o forță redutabilă în 1640. Controlul asupra "petiționării tumultoase" a fost prin urmare un aspect central al actului de Restaurare"96. Partida loială regelui a lansat o contra-campanie pentru a mobiliza pe susținătorii regelui. Competiția dintre petitioners și abhorrers a avut un efect permanent asupra formării opiniei publice, conducând la polarizarea societății și la reapariția radicalismului. În această controversă s-au cristalizat ideologiile tory și whig, cum se vor numi unii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
formării opiniei publice, conducând la polarizarea societății și la reapariția radicalismului. În această controversă s-au cristalizat ideologiile tory și whig, cum se vor numi unii pe alții susținătorii partidelor Court și Country. Whigii, dominanți în Camera Comunelor, s-au mobilizat în jurul celor trei Acte de Excludere; tory s-au coalizat în jurul ideologiei patriarhaliste a lui Filmer, respingând propaganda populistă a whigilor. "Criza Excluderii nu a fost legată de un singur lucru, ci de mai multe îngrijorări centrate în jurul temerii de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
mai avansată gândire social - politică a vremii. La un Congres din 1945 s-a cerut cadrelor didactic să îndeplinească rolul oricărui intelectual, anume „însușirea teoriei marxist leniniste, unica ce reflectă corect necesitatea dezvoltării vieții materiale și spirituale și care poate mobiliza masele largi populare la lupta împotriva ideologiei fasciste și profasciste - burghezo - naționale”. Nu întâmplător, cam în această perioadă erau eliminați numeroși învățători din perioada interbelică (70% dintre ei trăiseră în Basarabia între 1918-1940) și importați alți peste o mie din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
uman3. După cum arăta Valentine Moghadam, modelul revoluționar al emancipării femeilor era o parte esențială a revoluției sau a proiectului de transformare socială. Modelul revoluționar concepea Femeia ca pe o parte a forțelor productive și a ansamblului cetățenesc, care putea fi mobilizată în scopuri economice și politice, femeia fiind astfel eliberată de constrângerile patriarhale. Discursul revoluționar evidenția mult mai puternic ideea de egalitate sexuală decât cea de diferență, iar bolșevicii, mai ales în primii ani, au formulat mai multe soluții îndrăznețe în privința
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a femeilor cu privire la implicarea lor în viața profesională, în sfera publică și politică. Temele de interes imediat, percepute ca având caracter de urgență prin raportarea lor la nevoile de bază (ajutorarea copiilor și femeilor din categorii defavorizate), reușesc totuși să mobilizeze energiile femeilor, spre deosebire de interesele strategice, politice. Se pune întrebarea dacă formularea problemelor sociale circumscrise sferei private și includerea lor, în mod constant și coerent, pe agenda publică ar genera o implicare mai activă a femeilor în viața civică și politică
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
noastre posibilități reprezentaționale în domeniul Științelor comunicării să își găsească, în fine, locul binemeritat în cultura academică universală. Dedic aceste pagini studenților mei de la masteratul de Comunicare și mediere în conflictele sociale, a căror bucurie continuă a întâlnirii m-a mobilizat să fac efortul de a transpune în aceste pagini înțelegerea noastră a posibilităților euristice nelimitate ale metodei de cercetare calitativă pe domeniul Științelor comunicării ce poartă numele de criticism retoric. Capitolul I O istorie metodologică americană a domeniului științelor comunicării
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
comun, Prințul Răului însuși"352. Dacă oamenii, consemnează Burke, nu găsesc alt motiv pentru a își uni eforturile în vederea realizării unui anume scop, ei nu vor ezita să identifice într-un posibil inamic comun temeiul în baza căruia să se mobilizeze la acțiune colectivă. Hitler intuiește și acest lucru, după cum reiese din Mein Kampf: "un număr de dușmani diferiți trebuie totdeauna priviți drept unul singur [...]. Acest lucru întărește credința în propria cauză și sporește agresivitatea față de agresor"353. După cum știe toată lumea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
la discurs [...] și ideologia care se referă la implicarea convingerilor în cadrul "modalităților existențiale trăite""666. Această distincție îi permite lui Giddens, remarcă McKerrow, să deturneze atenția dinspre întrebarea dacă discursul este adevărat sau fals înspre întrebarea, mai utilă, "cum este mobilizat discursul astfel încât să legitimeze interesele segmentate ale grupurilor hegemonice"667. Astfel, critica se îndreaptă înspre analiza discursului din perspectiva contribuției sale la realizarea intereselor clasei conducătoare, în timp ce "îi împuternicește pe cei conduși să își prezinte interesele într-o manieră puternică
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
glicogenolizei în mușchiul striat, accelerând eliberarea lactatului în sânge. În țesutul adipos, activarea lipazei promovează eliberarea de AGL ca un carburant adițional față de glucoză (8). În concluzie, adrenalina și noradrenalina stimulează glicogenoliza, promovează neoglucogeneza și scad nevoia periferică de glucoză mobilizând și alți carburanți utilizabili de țesuturile dependente de glucoză. Ambele catecolamine se află sub control simpatic direct. În timp ce adrenalina este eliberată direct în sânge ca răspuns la stimulii stresanți, noradrenalina este eliberată la nivelul terminațiilor nervoase adiacente receptorilor săi. O
Tratat de diabet Paulescu by Mirela Culman, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92238_a_92733]
-
mai generale și de acțiunea elitelor la putere. Asociațiile voluntare sunt cele mai bune mediatoare între cetățean și stat, cele care îl scot pe individ din situația pură de parohial sau dependent, de individ izolat, lipsit de putere, manipulat și mobilizat către instituțiile de masă ale politicului. Ele îi oferă un set mai structurat de resurse politice care îl ajută să influențeze și chiar să descurajeze guvernul să acționeze împotriva intereselor sale specifice. Astfel, asociațiile voluntare par să sporească potențialul democratic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
deoarece relațiile sunt fondate pe schimburi concomitent materiale și simbolice, a căror naștere și perpetuare necesită re-cunoașterea acestei proximități. Ca atare, volumul de capital social posedat de un agent oarecare depinde de întinderea rețelei de relații pe care le poate mobiliza efectiv și de volumul de capital de diverse tipuri de care dispune fiecare dintre indivizii de care el este legat. Această rețea de relații este produsul unei strategii de investiții sociale, conștient orientate sau nu spre instituirea sau reproducerea de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Verba, de tendința de a forma grupuri pentru influență politică. Grupurile secundare, voluntare, sunt cele mai bune mediatoare între cetățean și stat, îl scot pe individ din situația pur parohială sau dependentă, de individ izolat, lipsit de putere, manipulat și mobilizat către instituțiile de masă ale politicului. Ele îi oferă un set mai structurat de resurse politice. Simpla participare la o asociație creează sentimentul unei mai mari implicări politice, așa cum demonstrează studiul clasic al celor doi autori. În România, și în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
modelul democrației promovat de teoria capitalului social (anume idealul unei mici comunități angajată direct în auto-guvernare, în care se stabilesc rețele de relații individuale) pare să neglijeze tocmai elementul care pare să fi provocat scăderea participării americane: declinul instituțiilor care mobilizează participarea politică. Comunitarismul, formă a practicii democratice, este puțin probabilă în marile orașe, date fiind dimensiunile, complexitatea și diversitatea lor internă. Participarea poate avea loc și într-un cadru conflictual, nu doar într-unul de cooperare. Însă angajamentul politic conflictual
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
practicii democratice, este puțin probabilă în marile orașe, date fiind dimensiunile, complexitatea și diversitatea lor internă. Participarea poate avea loc și într-un cadru conflictual, nu doar într-unul de cooperare. Însă angajamentul politic conflictual depinde de instituții care să mobilizeze indivizii în jurul problemelor de cartier sau a grupurilor de interes. Această participare explicit politică, prin intermediul organizațiilor sociale și al bisericii, poate fi văzută ca producând un tip special de capital, anume capital politic, ce s-ar putea dovedi diferit de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
profesionale, sindicatelor? Ar trebui incluse oare și organizațiile politice, sau ele constituie o sferă politică aparte? Dacă ele sunt separate, cum am putea face distincția între asociațiile politice per se, întreabă autorii, și grupurile de interes, corpurile religioase, care sunt mobilizate sporadic în acțiuni politice? Dincolo de definiții, cum putem argumenta virtuțile societății civile, care din acțiunea unor indivizi extrage efecte sociale și politice la nivelul întregii societăți? Pentru a discuta despre aceste efecte cu mai mult succes, autorii disting între două
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2004), pentru că pot, pentru că vor sau pentru că li s-a cerut. Cu alte cuvinte, ceea ce contează sunt resursele individuale ce-l ajută pe individ să participe, atitudinile și motivațiile sale față de angajamentul civic, accesul la o rețea socială care-i mobilizează pe cetățenii ce ar rămâne altfel inactivi. Luând în calcul cele trei motive, explicațiile nivelului scăzut al participării pot fi regăsite în moștenirea regimului comunist. Comunismul a erodat aceste elemente prin controlul strict al activităților sociale. Înregimentarea și controlul ideologic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cele asupra membrilor organizațiilor secundare autorii nu au măsurat nivelul de informare, sentimentul de eficiență politică personală sau dobândirea abilităților politice, dar s-au oprit asupra unui efect considerat foarte important, anume mobilizarea. Este esențial pentru o asociație să-și mobilizeze membrii pentru a-și atinge scopurile fixate. Dintre toate variabilele de context, mărimea asociației pare să conteze cel mai mult. Asociațiile cu un număr mai restrâns de membrii reușesc mai bine să-și mobilizeze voluntarii. Dar și altă variabilă pare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]