4,567 matches
-
felul următor: PCRM - 8 mandate, PDM - 3 și PLDM - 2. La recensământul populației din 2004 au fost înregistrați 3.523 de locuitori, inclusiv 1723 bărbați (48,91%) și 1800 femei (51.09%). Elizaveta este o localitate mononațională, predomină populația băștinașă: moldoveni/români - 3460 persoane; ruși - 38 persoane, ucraineni - 23 persoane, un evreu și o persoană aparține altor etnii. În 2004 au fost înregistrate 1012 gospodării casnice, mărimea medie a unei gospodării era de 3,5 persoane. Satul dispune de grădiniță, gimnaziu
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]
-
că în 1932-1934 au fost represați Adrian Basiu, Chiril Isaicu, Carp Ursu. În acest fel, la recensământul populației din 1 august 1949, satul era mult mai rărit decât până la război - avea numai 2.096 de oameni, dintre care 2.086 moldoveni, 8 ruși și 2 ucraineni. Dar se dezlănțuie conflictul armat de pe Nistru. Astfel, Harmațca din nou devine o localitate care suportă mari nenorociri. În 1992 pe aici trecea linia de confruntare, apărătorii întegrității RM aflându-se chiar pe marginea satului
Harmațca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305121_a_306450]
-
persoane. Conform ultimului recensământ din 2004, în satul Iezărenii Vechi locuiesc 1883 de oameni, dintre care 49,23% (927 pers.) fiind bărbați, iar 50,77% (956 pers.) femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 98,25% (1829 pers.) - moldoveni/români; 1,43% (27 pers.) - ucraineni; 0.21% (4 pers.) - ruși; 0,05% (1 pers.) - polonezi, 0.05% - alte etnii. În Iezărenii Vechi copii își efectuează studiile la un gimnaziu. În prezent, gimnaziul este frecventat de circa 300 de elevi
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
care suprafața fondului funciar constituie 1464 ha; pășuni - 464 ha; suprafața localității - 2644 ha; fondul silvic - 332 ha, drumurile - 35 ha. Conform datelor statistice la 01.01.2006 numărul locuitorilor este de 3500 oameni. Majoritatea absolută a locuitorilor o constituie moldovenii , dar sunt și alte naționalități: ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari, nemți etc. Colonița s-a constituit istoric din satul cu aceiași denumire, precum și din localitățile Grecea de Jos și Ciocana Veche, acestea fiind două seliști mici, apropiate una de alta ce
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
de cale ferată Ocnița, și la 223 km nord de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 1147 de oameni, 45.60% fiind bărbați iar 54.40% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 5.93% - moldoveni, 91.80% - ucraineni, 2.09% - ruși, 0.17% - alte etnii. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Halahora de Sus constituie 1589 de oameni, 45.63% fiind bărbați iar 54.37% femei. Compoziția etnică a populația comunei
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
0.17% - alte etnii. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Halahora de Sus constituie 1589 de oameni, 45.63% fiind bărbați iar 54.37% femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 6.92% - moldoveni, 89.18% - ucraineni, 3.40% - ruși, 0.25% - găgăuzi, 0.25% - alte etnii. În comuna Halahora de Sus au fost înregistrate 669 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.4 persoane. Prima
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
o cîrciumă. Apoi aflăm că în 1933 Nicolae Semeniuc și Iustin Gavriliuc dețineau aici o moară, iar Onofrei Scripnic - o treierătoare. La recensămîntul din 1940 se înregistrează în Halahora de Jos 803 locuitori, inclusiv 673 de ucraineni și 130 de moldoveni. În preajma războiului satul avea 196 de case. In 1949 în sat rămîneau 672 de locuitori, inclusiv 604 ucraineni, 66 de moldoveni ș. a. Recensămintele din 1979 și 1989 înregistrează 573 de locuitori (247 de bărbați și 326 de femei) și, respectiv
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
La recensămîntul din 1940 se înregistrează în Halahora de Jos 803 locuitori, inclusiv 673 de ucraineni și 130 de moldoveni. În preajma războiului satul avea 196 de case. In 1949 în sat rămîneau 672 de locuitori, inclusiv 604 ucraineni, 66 de moldoveni ș. a. Recensămintele din 1979 și 1989 înregistrează 573 de locuitori (247 de bărbați și 326 de femei) și, respectiv, 495 de locuitori (218 bărbați și 277 de femei). Pe teritoriul comunei funcționează: Pe teritoriul comunei funcționează:
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
Nezavertailovca este o localitate-centru de comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului (Transnistria), Republica Moldova. Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 6.321 locuitori, dintre care 3.887 (61.49%) moldoveni (români), 1.990 (31.48%) ucrainieni si 377 (5.96%) ruși. Satul Nezavertailovca reprezintă punctul extrem de sud al regiunii transnistrene și este amplasat la confluența râurilor Cuciurgan și Turunciuc (un braț al Nistrului). La revărsare în Turunciuc, râul Cuciurgan formează
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
care „nu poți fi întors”. În susținerea acestei versiuni vine și denumirea unei alte localități din zonă: Slobozia, adică sat de oameni slobozi. Din momentul colonizării intense, satul s-a divizat în două părți, partea moldovenească și partea rusă sau moldoveni și ruși. E de menționat că și Slobozia are aceeași divizare. Fiecare parte la rândul ei a avut mahalale cu denumiri distincte. În partea moldovenească sunt cunoscute mahalale istorice cu nume Izvor, Capăt, Țarăni. În partea rusă Дикуль [dikul'] de la
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
lui se sărbătorește "Hramul satului" pe 7-8 noiembrie. Dintre detaliile semnificative pentru aceste locuri am putea evidenția portul oamenilor. Până în prezent putem întâlni bătrânii care poartă cușme țurcănești, cojoace ceea ce ne demonstrează că mai exista predilecție către portul național, tipic moldovenilor, tineri nu au nici o tendință spre acest fel de vestimentație în prezent. Biserica are rolul unei școli ce ține de educația spirituală a fiecărui om, deci ocupă un loc deosebit în viața cotidiană a localnicilor. Localnicii sunt persoane credincioase și
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
cinematografe, 2 biblioteci, oficiul poștal, farmacie, ambulatoriu, spital, atelier de deservire socială, brutărie. În 1979 în Corjeuți au fot numărați 3076 de bărbați și 3212 de femei. La ultimul recensământ unional din 1989 populația Corjeuților număra 6621 de oameni, inclusiv: moldoveni - 6560 persoane, ruși, 37 persoane, ucraineni - 21 persoane, doi găgăuzi și o persoane de altă etnie. La 27 august 1991 Republica Moldova își declară independența față de URSS. În noile condiții, Corjeuții au fost primii care au început împroprietărirea țăranilor cu pământurile
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
trei sate: Zaim, Marianca de Sus și Sat-stație cale ferată Zaim. În 1816 este încheiată construcția unei biserici de lemn în localitate. Conform recensământului din 2004 din Zaim are o populație de 4.657, dintre care 4.569 sunt români (moldoveni), 48 ruși, 24 ucraineni, 4 găgăuzi, 1 polonez, precum și alte 11 persoane cu naționalități nedeclarate. Zaim este bine cunoscut în Moldova ca satul natal al lui Alexei Mateevici, un poet celebru din Basarabia și activist național. Aici a locuit din
Zaim, Căușeni () [Corola-website/Science/305151_a_306480]
-
din regiune. De aici ar fi provenit denumirea satului. În 1803 este edificată Biserica Sf. Arhanghel Mihail din piatră în locul uneia mai vechi din lemn. Satul este menționat în raportul rotmistrului Gripari din octombrie 1811 având 28 de suflete de moldoveni. La recensământul din 1817, Brânza făcea parte din oculul Prutului, ținutul Ismail și au fost înregistrați 1 preot, 1 pălămar, 2 văduve, 1 burlac, 49 de bărbați și 44 de gospodării. Prin decretul Senatului Rusiei din 1819 peste 2 mii
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
de pământ arabil erau dăruite coloniștilor bulgari de peste Dunăre, în total 40 de familii. Însă, bulgarii nu au staționat la Brînza ce s-au dus mai departe, în adâncul Bugeacului. În 1827 satul era locuit de 45 de familii de moldoveni (99 de bărbați și 103 de femei; 202 persoane) și 16 familii de ucraineni (52 de bărbați și 37 de femei; 89 persoane). Ruteni au fost românizați cu desăvârșire, astfel că descendenții lor de astăzi nu vorbeau o altă limbă
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
61,84% din 1898 de alegători înscriși în liste. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația localității este de 2618 locuitori, dintre care 1293 (49,39%) bărbați și 1325 (50,61%) femei. Structura etnică a populației în cadrul localității arată astfel: moldoveni — 2499 locutori, ucraineni — 13 locuitori, români — 71 locuitori, ruși — 10 locuitori, găgăuzi — 8 locuitori, bulgari — 3 locuitori, țigani — 4 locuitori, altele/nedeclarată — 10 locuitori. În 2004 au fost înregistrate 716 de gospodării: inclusiv - 107 gospodării cu un membru, 115 gospodării
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Această localitate este în administrarea orașului Criuleni. Conform recensământului din anul 2004, populația era de 890 locuitori. Latitudinea: 47.1672210693359375 Longitudinea: 28.8325004577636719 Altitudinea: 82 m. Locuitori - 890 din care: bărbați - 424, femei - 466 Numărul de locuitori după componentă etnică : Moldoveni/Români = 881, Ucrainieni = 4, Ruși = 4, Altele = 1 <div style="float:right">
Pașcani, Criuleni () [Corola-website/Science/305157_a_306486]
-
Satul este scăldat de râul Nistru. Prin localitate curge râuletul Recea. La recensământul din anul 2004, populația satului constituia 2081 de locuitori, 49.30% fiind bărbați iar 50.70% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 98.41% - moldoveni/români, 0.43% - ucraineni, 0.91% - ruși, 0.10% - bulgari, 0.05% - polonezi, 0.10% - alte etnii. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Bălăbănești constituie 3554 de locuitori, 49.41% bărbați iar 50.59% femei. Compoziția
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
0.05% - polonezi, 0.10% - alte etnii. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Bălăbănești constituie 3554 de locuitori, 49.41% bărbați iar 50.59% femei. Compoziția etnică a populației comunei arată în felul următor: 98.87% - moldoveni/români, 0.65% - ruși, 0.31% - ucraineni, 0.06% - bulgari, 0.03% - polonezi, 0.08% - alte etnii. În comuna Bălăbănești au fost înregistrate 1154 de gospodării casnice în anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 3554 de persoane, iar mărimea medie
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
2005 înregistrate de primăria Colibașului persoanele de sex feminin sînt mai numeroase în comparație cu cele de sex masculin, respectiv femei 3.062, bărbați 2.968. În istoria Colibașului dintotdeauna s-a menținut această balanță. 99% din locuitorii satului este reprezentată de moldoveni și români, celelalte etnii reprezintă 1%, respectiv bulgari, ucraineni, ruși, romi. Practic aceste etnii nu au influențat populația satului, ci din contra au fost asimilați de către populația autohtonă, fiind vorbitori de limbă română. Din numărul total al populației, 20% au
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
în Raionul Drochia, Republica Moldova. Atestat documentar la 11 martie 1631 într-o carte de întăritură lui Gheorghe Moțoc și rudelor sale pentru satele Mîndîc, Șura și Volosca. În 1772-73 moșia satului era stăpînită de Bașotă și avea 23 case, 19 moldoveni, 2 fețe bisericești, iar la 1817, Cîșla Șurile avea 34 gospodării, 68 bărbați care aparțineau Mănăstirii „Sf.Spiridon” de la Iași. În 1882 a foat construită din piatră biserica Adormirea Maicii Domnului. În 1894 zemstva soroceană alocă 3500 ruble pentru construcția
Șuri, Drochia () [Corola-website/Science/305162_a_306491]
-
satul Hlinaia avea 520 de case cu 1488 de locuitori. Satul are deja o moară de aburi, școală primară, 3 cârciumi, post de jandarmi și primărie. În 1940 satul a ajuns la 1897 de locuitori, fiind aproape în totalitate de moldoveni (98,4%), dar în vara anului viitor numără 525 de case, deja cu 2102 locuitori. Recensămînturile din 1979 și 1989, înscriu în liste 2032 locuitori și respectiv 1983. După transformările sociale din anii 1989-1991, stăpâni pe pământ au devenit cu
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
cu ecran lat, 2 biblioteci, casă a pionierilor, orchestră de muzică populară, oficiu poștal, centrală telefonică. În domeniul sănătății activau sanatoriu pentru copii, spital, punct medical, farmacie și maternitate. La recensământul din 1989 populația satului întrunea 5173 oameni: inclusiv 3970 moldoveni, 765 ucraineni, 348 ruși, 2 găgăuzi și 3 bulgari, 85 de persoane erau de altă etnie . Primarul satului este Cebotari Valentin (PCRM) care a câștigat alegerile locale din 2011 acumulând 86,62% din numărul de 1884 de alegători care au
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
listele de vot. Consiliul local este alcătuit din 12 deputați comuniști (PCRM) și un deputat democrat (PDM). La recensământul populației din 2004 în satul Tîrnova au fost înregistrate 4293 persoane: inclusiv 2017 bărbați și 2276 femei. Componența națională este următoare: moldoveni/români - 3497 locuitori, ucraineni - 505 locuitori, ruși - 222 locuitori, romi - 39 locuitori, polonezi, bulgari, găgăuzi. Grădinița Licurici, Albinuța. În 2003 Școala profesională polivalentă a fost reorganizată în Școală profesională . În această instituția se efectua studii la următoarele meserii: tractorist-mașinist în
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
Balatina este o comună în raionul Glodeni din Republica Moldova, situată în nord-vestul țării, pe malul rîului Prut, la cca 65 km vest de orașul Bălți. Populația - satul Balatina - 3938 de locuitori (1914 de bărbați, 2024 de femei), inclusiv 3800 de moldoveni, 62 de ucraineni, 60 de ruși, 2 găgăuzi, 1 bulgar, 10 români și 3 de alte etnii (Recensămîntul anului 2004). În total pe comună 5637 de locuitori din care în satele Tomeștii Noi - 728 de locuitori, Tomeștii Vechi - 40 de
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]