4,003 matches
-
hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemți 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum și multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc. România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
dar nu s-a găsit suficientă voință politică pentru a stopa fenomenul. Marile puteri nu au dorit să elimine supapa oferită de cele 64 de paradisuri fiscale, unde se înregistrează așa numitele firme off-shore. De fiecare dată, în angrenajul firmelor multinaționale se află o firmă din grup, înregistrată într-un paradis fiscal. Mecanismul prin care se face evaziunea este saltul de preț, între o filială și alta, în off-shore. De exemplu, o firmă, înregistrată într-o țară cu impozite ”normale”, exportă
Război între guverne și marile corporații. România, ajutor nesperat de la Bruxelles by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103943_a_105235]
-
dublu, către o filială din România, unde se asamblează componentele și se vinde produsul finit. Singura care face profit este firma off shore, care plătește un impozit de 5%, adică 15 euro. În România, unde se realizează de fapt, profitul, multinaționala ar trebui să plătească impozit pe profit și dividende, adică 21%, ceea ce înseamnă circa 60 de euro. Multinaționala declară însă un profit apropiat de zero, pentru că diferența a rămas în off shore și nu plătește mai nimic. Cu cât a
Război între guverne și marile corporații. România, ajutor nesperat de la Bruxelles by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103943_a_105235]
-
profit este firma off shore, care plătește un impozit de 5%, adică 15 euro. În România, unde se realizează de fapt, profitul, multinaționala ar trebui să plătească impozit pe profit și dividende, adică 21%, ceea ce înseamnă circa 60 de euro. Multinaționala declară însă un profit apropiat de zero, pentru că diferența a rămas în off shore și nu plătește mai nimic. Cu cât a fost păcălit statul La nivelul anului 2008, înainte de izbucnirea crizei, cifra de afaceri a multinaționalelor care activau în
Război între guverne și marile corporații. România, ajutor nesperat de la Bruxelles by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103943_a_105235]
-
60 de euro. Multinaționala declară însă un profit apropiat de zero, pentru că diferența a rămas în off shore și nu plătește mai nimic. Cu cât a fost păcălit statul La nivelul anului 2008, înainte de izbucnirea crizei, cifra de afaceri a multinaționalelor care activau în România a fost de 260 de miliarde de euro. În acea perioadă, profitul real se ridica pe la 10%, adică ar fi vorba despre 26 de miliarde de euro care trebuiau impozitate cu 16%. Venitul statului român ar
Război între guverne și marile corporații. România, ajutor nesperat de la Bruxelles by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103943_a_105235]
-
fie cel puțin 4 miliarde de euro, în 2008. Știți cât a fost impozitul pe profit colectat? Puțin sub 1 miliard. Cum va acționa Directiva prețurilor de transfer Directiva cere statelor să se ajute între ele, astfel încât să poată controla multinaționalele. Statele Uniunii vor pune în comun informațiile fiscale privind multinaționalele care operează la nivelul UE și vor alcătui o listă neagră a țărilor terțe care refuză să joace corect. Fiecare firmă din grup va trebui să demonstreze că a creat
Război între guverne și marile corporații. România, ajutor nesperat de la Bruxelles by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103943_a_105235]
-
cât a fost impozitul pe profit colectat? Puțin sub 1 miliard. Cum va acționa Directiva prețurilor de transfer Directiva cere statelor să se ajute între ele, astfel încât să poată controla multinaționalele. Statele Uniunii vor pune în comun informațiile fiscale privind multinaționalele care operează la nivelul UE și vor alcătui o listă neagră a țărilor terțe care refuză să joace corect. Fiecare firmă din grup va trebui să demonstreze că a creat valoare. Va fi mult greu sau imposibil de justificat de ce
Război între guverne și marile corporații. România, ajutor nesperat de la Bruxelles by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103943_a_105235]
-
din grup va trebui să demonstreze că a creat valoare. Va fi mult greu sau imposibil de justificat de ce a umflat prețul într-un offshore unde nu se face nimic. De menționat că, în România, legislatația care să permită controlul multinaționalelor a început să fie întărită începând din 2008. Ungaria, singura care a învins firmele off shore O cale mult mai simplă, aparent, de a evita mutarea profitului în paradisuri fiscale este impozitarea cifrei de afaceri. De ce spun aparent? Fiindcă nu
Război între guverne și marile corporații. România, ajutor nesperat de la Bruxelles by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103943_a_105235]
-
de a evita mutarea profitului în paradisuri fiscale este impozitarea cifrei de afaceri. De ce spun aparent? Fiindcă nu există voință politică pentru a aplica acestă variantă. Singura țară, din câte știu eu, care impozitează cifra de afaceri este Ungaria. Firmele multinaționale au amenințat cu părăsirea pieței ungurești, dar până acum nu au făcut-o. Dacă ar fi impozitată cifra de afaceri, controlul ar fi simplu, iar introducerea firmelor off shore în circuit nu ar mai avea sens. Luând exemplu anului 2008
Război între guverne și marile corporații. România, ajutor nesperat de la Bruxelles by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103943_a_105235]
-
a venit cu un proiect de Ordonanță de urgență, cu un text similar unei legi din Parlament, deși procedura este abuzivă și neconstituțională. Atât legea cât și ordonanța nu clarifică nimic, întrucât lasă totul la mâna unui ministru. Marile corporații multinaționale din industria tutunului, care contribuie cu 2% la PIB, au lansat un atac neașteptat la adresa autorităților. De regulă, corporațiile folosesc un limbaj mult mai temperat când formulează nemulțumiri legate de legislație sau mediul economic. Într-un comunicat asumat de întreaga
Marile corporații, atac la tehnocrați: Este rea voință, afectează 2% din PIB by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103973_a_105265]
-
la PIB, au lansat un atac neașteptat la adresa autorităților. De regulă, corporațiile folosesc un limbaj mult mai temperat când formulează nemulțumiri legate de legislație sau mediul economic. Într-un comunicat asumat de întreaga industrie a tutunului, referitor la contrabandă, reprezentanții multinaționalelor aduc critici Parlamentului și Guvernului. Țigările aduc 12,% din veniturile bugetare Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun și susțin instituirea, din sumele alocate României ca urmare
Marile corporații, atac la tehnocrați: Este rea voință, afectează 2% din PIB by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103973_a_105265]
-
Slovacia și Cehia. Strategia de dezvoltare se concentrează pe expansiunea în segmentul de retail și pe alte piețe. În plus, Grupul investește și în dezvoltarea clădirilor de birouri clasa A în marile orașe din România, unde există cerere din partea companiilor multinaționale. Din portofoliul NEPI fac parte Mega Mall, Mall Promenada, Vulcan Value Center, Shopping City Timișoara, City Park Constanța, Ploiești Shopping City, Brăila Mall, Galați Shopping City, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center, Shopping City Deva și alte centre comerciale în
Shopping City Piatra Neamț, construit de NEPI, cel mai nou și modern mall din nord-estul țării by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103989_a_105281]
-
de infrastructură, de dezvoltare rurală, de tot ceea ce înseamnă condiții de mediu. În 2015, a continuat procesul de distrugere a resurselor naturale ale României, a continuat procesul de capitalizare a valorii adăugate create în țară în exterior prin ceea ce companiile multinaționale fac în România, a continuat procesul de incapacitate a României de a se manifesta ca un actor important în politica europeană. 2015 ne încântă prin cifre, dar, în realitate, el nu a mișcat deloc economia în sensul ieșirii din această
RETROSPECTIVĂ ECONOMICĂ 2015. Mircea Coșea spulberă cifrele lui Victor Ponta: "Extrem de înșelător" by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104039_a_105331]
-
trebuie să avem curajul să-l aplicăm". Câștigătorii Premiului Kaizen 2015 După toată această trecere în revistă a Premiului Kaizen, mai mult ca sigur sunteți curioși să aflați câștigătorii. Locul doi a fost acordat următoarelor două companii: Stabilus România, companie multinațională - producător de componente pentru automobile, și Sunimprof Rottaprint, companie românească - producător de etichete. Arnella Nechita Rotta, director executiv al Sunimprof Rottaprint, companie care poartă numele familiei sale, a spus, la masa premianților că "nu mi-am imaginat niciodată că voi
Premiul Kaizen în 2015. Exemple de succes în România: performanța este creată de oameni by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104051_a_105343]
-
nimic al tău, devii no man's land "România are nevoie de o clasă antreprenorială puternică, una care să țină cât de cât piept tendinței hegemoniale a marilor corporații, care văd oportunități în deschiderea piețelor într-o economie globalizată. Aceste multinaționale au deja rutina exercițiului economic și au o cifră de afaceri de ordinul miliardelor și, implicit, o altă forță de penetrare. Dacă nu mai ai nimic al tău, devii no man's land. Așa este și cu capitalul autohton. Orice
Salvatorul Hidroelectrica se revoltă: câți șefi de multinaționale sunt la Beciul Domnesc? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104022_a_105314]
-
face o radiografie tristă a proporției capitalului românesc în economie, comparativ cu cel străin. "În toate sectoarele-cheie din economie, supremația este deținută de companiile din alte țări. Astăzi, 66% din cifra de afaceri generată la nivelul țării este dată de multinaționale. Hai să ne uităm la sectorul energetic, dacă tot suntem la Hidroelectrica. Avem foarte puține companii românești în acest domeniu, cele mai multe fiind străine - OMV-Petrom, Enel, E.ON, CEZ, GDF Suez, MOL, Rompetrol și altele. De asemenea, din 38 de bănci
Salvatorul Hidroelectrica se revoltă: câți șefi de multinaționale sunt la Beciul Domnesc? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104022_a_105314]
-
avem aproximativ aceeași proporție, in industria de prelucrare a lemnului, a laptelui, a cărnii etc". Companiile străine duc afară profiturile Care este performanța acestor companii străine?, se întreabă retoric avocatul Remus Borza: "În perioada 2008-2014, soldul profitului net, al acestor multinaționale, care, repet, dețin două treimi din cifra de afaceri a României, a fost de numai 2,5 miliarde de lei. Până și profitul Hidroelectrica, în ultimii trei ani, a fost de peste 3 miliarde de lei, iar noi vorbim de profitul
Salvatorul Hidroelectrica se revoltă: câți șefi de multinaționale sunt la Beciul Domnesc? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104022_a_105314]
-
este unul dintre liderii de pe piața serviciilor profesionale încă de la înființare, în anul 1992. Cei peste 650 angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, asistență în tranzacții și servicii de asistență în afaceri către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst.
Levente Hugo Bara, Directorul General de la Supremia Grup, este Antreprenorul anului 2015 în România () [Corola-website/Journalistic/104059_a_105351]
-
și îndesat, cu penalități și dobânzi de întârziere. România are nevoie de o clasă antreprenorială puternică, una care să țină cât de cât piept tendinței hegemoniale a marilor corporații care văd oportunități în deschiderea piețelor într-o economie globalizată. Aceste multinaționale au deja rutina exercițiului economic și au o cifră de afaceri de ordinul miliardelor și implicit o altă forță de penetrare. Dacă nu mai ai nimic al tău, devii no man's land. Așa este și cu capitalul autohton. Orice
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
încântat să contribui astfel, împreună cu membrii consiliului director, la realizarea planurilor și obiectivelor ambițioase ale asociației”, a declarat Florin Grama, presedintele ABSL România. Florin Grama are o experiență de peste 15 ani în industria IT, deținând poziții cheie de management în multinaționale precum Microsoft România sau Siemens. În ultimii 3 ani, și-a dezvoltat carieră în cadrul Microsoft România, unde coordonează în prezent, din poziția de director al diviziei Customer Service & Support, cea mai vastă echipa de suport și servicii IT a Microsoft
Florin Grama este noul președinte al Asociației Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri din România (ABSL) () [Corola-website/Journalistic/104103_a_105395]
-
piața unică ” Diferențele persistă și se adâncesc”. Un asemenea scenariu diferențele se adâncesc între țările mai puțin dezvoltate din Est și cele din Vest. O piață unică ar duce la dispariția barierelor vamale, iar de câștigat ar avea marile firme multinaționale din Occident. Un astfel de scenariu ar putea duce la dispariția sau limitarea unor fonduri de politici regionale. Planul aduce probleme și în interiorul Occidentului, întrucât Germania și-a păstrat industria iar pe o piață unică va exporta mult în interiorul UE
Cartea Albă. De ce ar putea Vestul să respingă scenariile lui Juncker by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104153_a_105445]
-
trebuit să găsim o cale de a pregăti managementul de valoare din România pentru a face față concurenței europene și mondiale. În acest sens, vreau să mai adaug un lucru. Poate puțină lume astăzi recunoaște că suntem interesanți pentru companiile multinaționale deoarece suntem atât piață de desfacere cât și de forță de muncă. Ar trebui să ne creăm singuri și valoarea celei de-a treia componente: să fim o piață de producție și de export pentru alții dacă vrem să avem
Julien Bratu, interviu. Director general Institut Kaizen România, despre rețeta succesului în toate aspectele vieții by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104138_a_105430]
-
însemnat integrarea României în UE " Nu vorbim de libera circulație care se negociase mai devreme și care a fost o realizare în mandatul lui Ioan Rus, ca ministru de interne. Vorbesc de consecințele economice: marii câștigători ai integrării sunt corporațiile multinaționale, cele de la nivel european, sunt ale companii, precum OMV care a primit un cadou care se numește Petrom și care exploatează petrolul României la cea mai mică redevență posibilă din lume, adică statul român nu câștigă nimic din asta. Sunt
Cozmin Gușă: Uniunea Europeană nu mai are un viitor. Ce opțiune are România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104158_a_105450]
-
doar Europa, ci întâi SUA, iar această decădere a clasei de mijloc, la nivelul veniturilor, este cauzată și de strategia pe care a avut-o. Al doilea mare dezavantaj al lui Hillary Clinton a fost că a avut susținerea corporațiilor multinaționale, antipatizate de populație, susține Gușă. "A doua cauză este asocierea lui Clinton cu puternicul zilei - corporația multinaținală, care de mult este mai bogată decât statele, care-și impune voința peste tot pe planetă. Aceste corporații au devenit atipatizate pentru că de
Gușă, după victoria lui Trump: Schimbări de ordine mondială () [Corola-website/Journalistic/104208_a_105500]
-
pentru că de multe ori capitalul naținal este distrus de ele și susținerea directă din partea lor atrage antipatie din partea celor care le urăsc. Înfrângerea nu este doar pentru Hillary Clinton, ci și pentru sistemul economic din Statele Unite, cel dominat de corporațiile multinaționale care cu prea multă dedicație și insistență au sustinut-o pe Clinton, ceea ce i-a creat un avantaj financiar, dar un mare dezavantaj de imagine, pentru că lumea, astăzi, este supărată pe această dictatură a multinaționalelor, pe acest imperialism de tip
Gușă, după victoria lui Trump: Schimbări de ordine mondială () [Corola-website/Journalistic/104208_a_105500]