4,032 matches
-
cu expresii ale feței domnitorului care nu încântă privirea celui care le contemplă. Prezentăm, în final, câteva considerații cu privire la imaginea medalistică a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistică a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănită peste tunică cu epoleți cu franjuri împletite nu s-a impus. Aceasta apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care s-a impus este cel de pe medaliile
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care s-a impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre stânga, cu fruntea înaltă, cu părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga, cu mustață și barbișon. Partea vizibilă a bustului este îmbrăcată în tunică cu guler înalt cu broderii, fără epoleți. Acest portret medalistic va fi reluat pe medalia Șaraga din 1906, iar apoi în viziunea lui Șt.Grudinschi pe medalia centenarului Unirii din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ușor figura de intelectual distins, cu frunte foarte înaltă, continuată cu o chelie frântă brusc de părul ondulat care-i acoperă zona perciunilor și restul capului. Trăsăturile regulate ale profilului și ochelarii întregesc nota de distincție intelectuală. Gura timbrată de mustață bogată, maxilarele puternice și pomeții obrajilor relativ proeminenți evidențiază o personalitate puternică. Pe medalia Centenarului Univesității ieșene chipul lui Kogălniceanu apare în plan secund. Realizarea grafică de aici are o anume notă de schematism și o relativă disproporționalitate între elementele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Iași a Societății Numismatice Române, la împlinirea unui secol și jumătate de la naștere, se realizează o altă medalie Maiorescu, pe care o vom prezenta în continuare. Aversul (fig. 95av) prezintă chipul lui Maiorescu, orientat jumătate stânga, cu barbișon bogat și mustață, cu puțin bust, vestimentat cu redingotă și papion, având de o parte și de alta anii 1840 și 1990. Întreaga reprezentare din câmpul central este încadrată de o bandă marginală cu inscripția TITU MAIORESCU (sus) 150 ANI DE LA NAȘTERE (jos
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
măiestria cu care artistul medalier redă pe chipul doctorului Cantacuzino concentrarea caracteristică savantului cercetător. Impresionează, de asemenea, felul în care sunt surprinse și alte elemente de specificitate ale chipului părul bogat cârlionțat, căzut pe frunte și pieptănat cu cărare în stânga, mustața și barbișonul care-i dau o alură inconfundabilă. Modelul medaliei este realizat în 1918 la Iași, după o fotografie pe care o găsim reprodusă în monografia consacrată doctorului Cantacuzino, de Petre Tăutu, sculptorul înlocuindu-i, după cum se vede, doar vestimentația
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
continuată dedesubt pe două rânduri, PRIETENII COLABORATORII / ȘI ELEVII SĂI întrucât aceasta consemnează alături de numele sculptorului, André Lavrillier și anul realizării medaliei care este și anul morții savantului, 1939. Pe avers, (fig. 114av) chipul lui Al. Slătineanu cu barbă și mustață în profil spre stânga, este încadrat în partea superioară de inscripția semicirculară PROFESOR DOCTOR ALEXANDRV SLĂTINEANV. Reține atenția și legenda de pe avers, sub forma nimbului, care sporește subtilitatea mesajului. În centrul reversului, (fig. 114rv) este plasat capul simbol al unei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a S.N.R., în anul 1983, la centenarul nașterii. Aversul (fig. 125av) prezintă chipul doctorului Ciucă, cu privirea orientată jumătate dreapta, cu puțin bust, purtând haină, cămașă și lavalieră. Chipul savantului, dominat de o chelie pronunțată, maxilare puternice, ochelari și o mustață îngustă, care-i accentuează și mai mult linia gurii, iese în partea superioară din cercul ce încadrează zona centrală a aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită de voință și perseverență. Între cerc și marginea medaliei este inscripția CENTENARUL NAȘTERII
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sentimentul amar că e fără umbră. De aș fi trăit - ar fi zis el - în Rusia mi-aș fi zis Scavinov, în Germania Scavinemberg, la Paris Scavinevil și la București Scavinescu." Luând o doză prea mare de mercur, își pierdu mustățile, pe care le colectă, cu evlavia unui Alfred de Musset, într-o cutiuță. Luă opiu spre a nu mai supraviețui acestei catastrofe, pentru ca nu cumva lumea să zică: Iată Daniil Scavinschi cel mititel la statură, Cărui îi căzu musteața și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cea descrisă mai sus. Efigia, reprezentările și legendele definesc o altă realizare ce se încadrează tematic în grupă medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezența în rândurile care urmează. Pe avers este chipul domnitorului cu mustață și favoriți bogați, cu mantie îmblănita pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuita: UNIREA DA POTERE, iar circular, pe o bandă mărginita de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMÂNIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mai puțin de trei luni de la 24 ianuarie 1859. Aversul medaliei prezintă, într-un cerc perlat gravat pe marginea medaliei, bustul domnitorului orientat puțin spre dreapta, în uniformă militară și o mantie îmblănita. Chipul domnitorului este încadrat de favoriți și mustață, iar părul este pieptănat peste cap. Deasupra bustului este dispusă semicircular inscripția ALEKSANDRU IOAN I (fig. 70av). Reversul, încadrat și acesta de cerc perlat, cuprinde o inscripție cu alfabet de tranziție: ÎNTÂLNIREA OȘTENILOR MOLDO-ROMANI LA SOCOLA LÂNGĂ IAȘI (circular), continuată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
distribuite opt tipuri de medalii (argint și bronz), realizate după machete relativ asemănătoare{\cîte 82}. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMÂNII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției și locul de organizare (JASSI - la cele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în metal care-i glorifica faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o placheta (zinc, 105/78 mm) cu specific artizanal, care prezintă chipul destul de reușit al domnitorului Cuza, orientat spre dreapta, cu mustață și barbișon. Cuza este îmbrăcat în tunica militară cu două ornamente pe piept și guler înalt cu broderie. Din informațiile pe care le deținem, placheta (fig. 80unifață) a fost rodul inițiativei celor care lucrau în secția turnătorie-modelaje de la Atelierele Nicolina
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu expresii ale feței domnitorului care nu încântă privirea celui care le contemplă. Prezentăm, în final, cateva considerații cu privire la imaginea medalistica a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistica a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănita peste tunica cu epoleți cu franjuri împletite - nu s-a impus. Această apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care s-a impus este cel de pe medaliile
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care s-a impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre stânga, cu fruntea înaltă, cu părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga, cu mustață și barbișon. Partea vizibilă a bustului este îmbrăcată în tunica cu guler înalt cu broderii, fără epoleți. Acest portret medalistic va fi reluat pe medalia Saraga din 1906, iar apoi în viziunea lui St.Grudinschi pe medalia centenarului Unirii din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
usor figură de intelectual distins, cu frunte foarte înaltă, continuată cu o chelie franța brusc de părul ondulat care-i acoperă zona perciunilor și restul capului. Trăsăturile regulate ale profilului și ochelarii întregesc notă de distincție intelectuală. Gură timbrata de mustață bogată, maxilarele puternice și pomeții obrajilor relativ proeminenți evidențiază o personalitate puternică. Pe medalia Centenarului Univesității ieșene chipul lui Kogălniceanu apare în plan secund. Realizarea grafică de aici are o anume notă de schematism și o relativă disproporționalitate între elementele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Iași a Societății Numismatice Române, la împlinirea unui secol și jumătate de la naștere, se realizează o altă medalie Maiorescu, pe care o vom prezenta în continuare. Aversul (fig. 95av) prezintă chipul lui Maiorescu, orientat jumătate stânga, cu barbișon bogat și mustață, cu puțin bust, vestimentat cu redingota și papion, având de o parte și de altă anii 1840 și 1990. Întreaga reprezentare din câmpul central este încadrată de o bandă marginala cu inscripția TITU MAIORESCU (sus) 150 ANI DE LA NAȘTERE (jos
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
măiestria cu care artistul medalier reda pe chipul doctorului Cantacuzino concentrarea caracteristică savantului cercetător. Impresionează, de asemenea, felul în care sunt surprinse și alte elemente de specificitate ale chipului - părul bogat cârlionțat, căzut pe frunte și pieptănat cu cărare în stânga, mustață și barbișonul - care-i dau o alura inconfundabila. Modelul medaliei este realizat în 1918 la Iași, după o fotografie pe care o găsim reprodusa în monografia consacrată doctorului Cantacuzino, de Petre Tăutu, sculptorul înlocuindu-i, după cum se vede, doar vestimentația
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
continuată dedesubt pe două rânduri, PRIETENII COLABORATORII / ȘI ELEVII SĂI întrucât aceasta consemnează alături de numele sculptorului, André Lavrillier și anul realizării medaliei care este și anul morții savantului, 1939. Pe avers, (fig. 114av) chipul lui Al. Slătineanu cu barbă și mustață în profil spre stânga, este încadrat în partea superioară de inscripția semicirculara PROFESOR DOCTOR ALEXANDRV SLĂTINEANV. Reține atenția și legendă de pe avers, sub forma nimbului, care sporește subtilitatea mesajului. În centrul reversului, (fig. 114rv) este plasat capul simbol al unei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a S.N.R., în anul 1983, la centenarul nașterii. Aversul (fig. 125av) prezintă chipul doctorului Ciucă, cu privirea orientată jumătate dreapta, cu puțin bust, purtând haină, cămașă și lavalieră. Chipul savantului, dominat de o chelie pronunțată, maxilare puternice, ochelari și o mustață îngustă, care-i accentuează și mai mult linia gurii, iese în partea superioară din cercul ce încadrează zona centrală a aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită de voință și perseverența. Între cerc și marginea medaliei este inscripția CENTENARUL NAȘTERII
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de bărbat, cu carele pe la 1844, venind aice, și-au vândut toate moșiile și țiganii și s-au dus la praznicul dracului". 68 Potrivit celor mai avizați exegeți (ca Michael R. Booth ș.a.), în melodramă nelegiuitul e reperabil scenic prin mustața pe care o poartă element vizual menit să codifice distribuția "triunghiulară" a personajelor. 69 Frecventarea cinematografului reprezintă un simptom caracteristic stilului de viață modern, sugerând emanciparea femeii. La fel, practicarea sportului mai cu seamă tenisul și patinajul sugerează, în romanele
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de limbă, jocuri hazlii, minidramatizări, jocuri de rol; memorarea și autodictarea unor poezii accesibile; memorarea, pronunțarea și scrierea unor versuri pentru diferențierea articulatorie (ex. s-z-t, Azi pisică mea e tristă / Că nu are o batistă / Să-și șteargă cu ea mustață / Că i-a murdărit-o rata). 35 EXERCIȚII PENTRU CONSOLIDAREA PRONUNȚĂRII CORECTE A SUNETELOR ÎN TEXTE, POVESTIRI, MEMORĂRI Pentru verificarea pronunțării și citirii-scrierii corecte a sunetelor în vorbirea curentă, se apelează la povestiri accesibile, pe baza imaginilor, după texte citite
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
3) Să realizeze analiza și sinteză fonetica a cuvintelor, stabilind numărul silabelor din fiecare cuvânt. Descrierea probei: 1. Subliniază cu o linie litera „m” și cu două linii litera „M” din textul „Miaunica e-o pisică/ Mică, mica, mititica/ Cu mustățile de nea/ Și cu boț de catifea.” (D. Botez ”Miaunica”) Scrie în căsuțele libere câte litere de fiecare fel ai găsit. M m 2. Scrie literele „m” și „M” (de mână). .............................................. ............ Scrie prima silaba a fiecărui cuvânt. 3. Reprezintă grafic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
copii, Veseli și zglobii, Poartă mărtișoare Cruci și inimioare. Micul ghiocel Că un clopoțel Alb și frumușel Răsare și el. 98 De pe-o bună dimineață De pe-o „bună dimineață” Cu tulpina de cârcel, A sărit un gândăcel Cu mustățile de ață. Alți gândaci mărunți și roșii, Care-și poartă fiecare Ochelarii pe spinare, Dorm la soare, somnoroșii! Iar pe-un fir de păpădie Ce se-nalță drept din iarbă, Suie-un cărăbuș cu barbă, În hăinuța aurie. Suie mândru
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a chiaburilor, mulți poeți se opresc, pueril, la nesemnificativele deformațiuni fizice. Astfel procedează, spre exemplu, Victor Tulbure, când, În poezia Aglaia (Viața românească, nr. 5, 1950) integrează un episod despre: «Chiaburul cu ochi de pâclă și smoală, cu fruntea turtită, mustața pe oală, și greu bârdâhanul de pântec răsfrânt pe brâu-i de piele cu ținte de-argintă». (Ă). După părerea noastră, schematismul și idilismul pătrund mai ușor În poezie acolo unde lipsește preocuparea de a reda omul nou al vremii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Trebuie într-adevăr respinsă imaginea prea des reluată a unei Galii impenetrabile, făcută din păduri dese, din smîrcuri și drumuri impracticabile, a unei țări locuite de gali sălbatici, "cu corp mare, pielea umedă și albă, cu părul blond", purtînd o mustață mare, acești războinici al căror caracter este marcat de "lipsă de judecată, de barbarie și de sălbăticie". Autorii antici, Diodor din Sicilia și Strabon, nu fac decît să ne transmită o imagine stereotipă a Galiei, adesea reluată și agravată de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]