5,372 matches
-
ca legionarii. Dar În timpul războiului, În 1944, Începând din octombrie, ei a preluat puterea. Dar asta nu s-a reușit, pentru că noi În vremea aia am fost Încă copii, și asta a fost numai o intenție a Securității. Deci caracter naționalist, caracter maghiar n-a avut... Acuma nu pentru aia spun, ca să vă placă, pentru că după atâția ani... Dar așa o fost. Știți, În vremea aia, chestia naționalistă n-a ieșit așa cum a fost mai târziu... Dușmanul era comun. De exemplu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Încă copii, și asta a fost numai o intenție a Securității. Deci caracter naționalist, caracter maghiar n-a avut... Acuma nu pentru aia spun, ca să vă placă, pentru că după atâția ani... Dar așa o fost. Știți, În vremea aia, chestia naționalistă n-a ieșit așa cum a fost mai târziu... Dușmanul era comun. De exemplu, ca să spun o pildă În legătură cu asta. A fost Hájek Zoltán. No, el a avut un grup de prieteni, și Într-adevăr că asta a fost o aripă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
când era cu putință să creadă publicul cum că bărbații conducători, oamenii politici, ziariști, parlamentari, publiciști de tot soiul pot fi împărțiți în două categorii: unii cu steaua patriotismului pe frunte, ceilalți cu pata indelibilă a trădării de neam. Domnilor naționaliști și antisemiți, toți suntem buni români. Toată deosebirea e una: pe când d voastră strigați aceasta în fiecare zi de mai multe ori, alții se mulțumesc să fie buni români fără ca să o strige.“11 Observație - după cum se vede - permanent valabilă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se află instalată Casa Pathé, Hotelul Central etc. Actualul Hotel Dacia era o vechitură cu un singur etaj, și se numea Hanul Manuc. Cumpărat de un domn Lambru, a fost transformat, reparat și botezat cu un nume patriotic.190 Curentul naționalist era pe atunci puternic. Piața de flori și hala actuală din față nu existau. Halele Centrale au fost clădite mai târziu.191 Primăria era instalată între Calea Șerban-Vodă și actualele hale, într-o casă boierească a unor Ghiculești, cam pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Tot pe vremea aceea se mișca și atrăgea atențiunea V.A. Ureche, d-rul Obedenaru (Gheorghiadi), N.D. Popescu etc. V.A. Ureche scria mult, vorbea mult, se producea în conferințe, se producea la teatru, scria istorie, se afirma ca un campion naționalist. Dar fără influență asupra generațiunilor tinere de atunci. În ciuda marei lui activități, n-a avut nici admiratori, nici discipoli.342 Doctorul Gheorghiadi Obedenaru a scris pentru teatru, dar fără mare succes. Era totuși în vază ca situație socială. În cercurile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cere ca armata să fie menținută, iar elementele teritoriale dezvoltate. Ajungând la partea economică, programul cere proteguirea contra invaziunilor și încălcărilor economice străine, care au ajuns în unele părți ale țării a pune în pericol chiar naționalitatea. Programul este foarte naționalist și protecționist. Programul termină spunând: „Angajamentul Statului ca mare consumator a nu se pune în relațiuni decât cu românii, cu producerile naționale și cu mijloacele naționale pentru tot ce privește trebuințele lui.“60 anul 1876 301 60. „Programa «Societății Unirea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
leza, chipurile, în vreun fel, interesele statului român, n-ar fi fost normal spun, ca înainte de asta, Eugen Barbu să fi aflat că a minți, a plagia, a publica în revista încredințată de conducerea PCR texte cu un nedisimulat caracter naționalist șovin, a deschide atâtea și-atâtea campanii împotriva unor valori clasice și contemporane ale culturii noastre, a tulbura, ani la rând, liniștea atât de necesară acestei culturi, că toate acestea, până la urmă, nu fac altceva decât să lovească în ceea ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a lordului Acton, istoric britanic de mare reputație și filozof al libertății din secolul trecut: Puterea duce la corupție; puterea absolută duce la corupție absolută. Care sunt avantajele de care vă bucurați tu și întregul popor român având un guvern naționalist, independent într-o oarecare măsură și un șef de stat relativ celebru, când drepturile voastre sunt mai puține, iar libertatea voastră este mai redusă decât aceea de care se bucură un pușcăriaș dintr-o închisoare occidentală? În sfârșit, ce diferență
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ale Diasporei. „Evreu” are, În cazul său, și nu doar al său, sensul acelui inefabil și specific „plus-minus”, greu de numit altfel decât a făcut-o Freud când se Întreba ce rămâne iudaic În evreul care nu este religios, nici naționalist și care nu cunoaște limba Bibliei. Chiar dacă existența cotidiană În Israel Înseamnă cunoașterea limbii ebraice (cu atât mai mult pentru un om care se ocupă de atât de iudaica Îndeletnicire a Legii și a Judecății), cred că putem totuși separa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și a Judecății), cred că putem totuși separa limba profană de cea sacră și să-l Încadrăm și pe Eran Sela În categoria În care Freud Însuși se inclusese. Ce rămâne deci evreiesc În aceia dintre noi care nu suntem naționaliști, religioși sau Învățați În ale Bibliei? Mult, a răspuns Freud, dacă nu cumva totul... având grijă să nu se aventureze În vreo explicitare. În acest „mult” nu poate fi ignorat, cred, exilul Însuși, cel cotidian și cel de o mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din septembrie că Norman Manea s-ar fi stabilit În Germania Federală. Este cert că numele lui Norman Manea a devenit cunoscut Occidentului Înaintea prozei sale, grație mai multor incidente petrecute În lumea literară românească. Poziția sa curajoasă față de ieșirile naționaliste și antisemite ale unor pseudoscriitori români l-a condamnat de mai multă vreme la o izolare treptată și la sancțiuni de ordin administrativ din partea autorităților culturale bucureștene. După cum scria Edgar Reichmann În LeMonde, din 20 martie 1987, „laureat al premiului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
critic? Nu deveniseră, ulterior, imposibilitatea alternativei și Înăbușirea brutală a oricărei critici boala fără leac și până la urmă mortală a comunismului est-european? Nu dominau, oare, În perioada postbelică românească, prostia și Îngâmfarea Nomenclaturii de partid? Comunismul internaționalist opunea, desigur, fascismului naționalist esențiale diferențe ideologice și nu numai. Sunt diferențe care nu ar putea fi ignorate decât de cei cu memorie scurtă și deficit de luciditate, dacă nu și de onestitate. Minciuna și teroarea au fost Însă criterii de competiție și convergență
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
morală care sfida frecvent morala. Își Îngăduia licențe scandaloase În numele Cauzei ruinate! „Estetizasem”, oare, personalitatea lui Paul, ca să pot suporta ceea ce nu suportam În ideologia sa restrictivă? Premisele teoretice, utopic „umaniste”, ale stângii ca antidot la negrele frenezii ale dreptei naționaliste? În anii ’70-’80, În condițiile socialismului bizantin românesc, retorica sa militantă Îmi părea de-a dreptul ubuescă. Dialogam cu un fost ilegalist, actual pensionar și infirm, marginalizat, izolat, fără nici o putere politică, devenit unul dintre scriitorii „stiliști” de prim
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cel „al suferinței”, de data asta, Împotriva căruia bunii antimonopoliști autohtoni n-au Întârziat să tot reacționeze. La capătul unei laborioase cercetări, Leon publicase la Începutul anilor ’90, În engleză și În românește, o carte „condensată” și esențială, intitulată Ideologia naționalistă și „problema evreiască” În România anilor ’30. Pe coperta ediției românești, autorul definea premisa proiectului său: „Datorită tabuizării subiectului după 1948, ca și, În genere, a istoriei moderne a comunității evreiești din România (cum s-a Întâmplat, de altfel, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al cărei cobai și martor, deloc excepțional, ci mai curând obișnuit, a fost să fie, ci În realitatea postcomunistă „globală” al cărei cetățean a devenit. Surprizele nu cu totul surprinzătoare pe care le oferă recrudescența „blasfemiei” și a tendințelor centripete naționaliste și mistice În tranziția Europei Răsăritene de la societatea până mai ieri Închisă a așa-numitului „socialism real” la cea În curs de deschidere spre democrația pieței libere capitaliste, ca și relația deloc pacificată dintre exilat și țara sa de origine
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
am ieșit din țară, am avut impresia că am scăpat de la un foc, de la cutremur, din valurile oceanului, din vârtej... Parcă nu mai văzusem oameni de nu știu când. Mă trezeam din coșmar; scăpam din infern... Unde nu e patria naționalistă, numai acolo este bine.” Opera sa, interzisă, apoi, În perioada stalinistă, a beneficiat de o scurtă recuperare, În intervalul „liberalizării” de la mijlocul anilor ’60, invocându-se „umanismul” și „antifascismul” ei. Exilată din nou, ulterior, din cauza subversivității antitotalitare a textelor și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fac să Înțeleagă.” Bellow se referă, În acel dialog, și la faptul că Înlocuind identitatea evreiască a eroului din roman cu una francezo-americană Încercase să evite complicata problematică a cuplului, ca și complicațiile ținând, eventual, de reflexele condiționate de trecutul naționalist al României. Aceasta i se părea una dintre cauzele pentru care romanul ar fi lipsit de „scânteiere...”. Adică, ceea ce Allan Bloom ar fi sesizat atunci când afirmase că Bellow evita, de fapt, să scruteze nu doar persoana reală a Alexandrei, dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Un sfat de la un „minoritar” la alt „minoritar” pe care, recunosc, l-am urmat doar parțial, cu timiditate. * În aprilie 1990, sasul se afla la București, Încărcat de ajutoare vest-germane pentru România, exaltat de prăbușirea dictaturii, dar Îngrozit de resentimentele naționaliste și șovine scandate liber, ca și de frivolitatea, fariseismul și fripturismul unor colegi de breaslă. Solidarizându-se spontan cu scriitorul Sütó András, rănit În timpul conflictelor interetnice din Târgu-Mureș, Paul Schuster avea să formuleze, Într-o scrisoare către noul președinte al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
veniți la Trieste, care au renunțat la formația lor slavă, devenind ai locului pe care l-au descoperit și reinventat. Așa am intrat În contact și cu iudaismul Europei Centrale. Părinții mei aveau relații cu evrei. Nu erau evreii italieni naționaliști și antifasciști. Reprezentau o spontană nouă dimensiune culturală pluralistă.” Cum de s-a orientat interesul său spre evreul parohial, tradițional, izolat În limba și obiceiurile sale? Citisem, În germană, extraordinara sa exegeză (Weit von wo1) despre Joseph Roth. De fapt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
certificat) Odată cu intrarea în viața studențească ia cunoștință de existența Mișcării Legionare și de Căpitan. Idealurile și lupta Mișcării Legionare coincid cu visurile sale de tânăr pentru Patrie și Neamul românesc, așa că își găsește fără ezitare locul, alături de ceilalți studenți naționaliști și chiar intră în cuibul lui Andrei Ionescu, primul cuib legionar din București. Începuturile lui în Mișcarea Legionară sunt redate într-un mănunchi de amintiri intitulat „Note din viața legionară”. După obținerea diplomei se înscrie la Facultatea de Litere și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mari spargeri și devastări de magazine evreiești ca făcute de studenți și aruncate astfel asupra mișcării naționale. în urma atmosferei creată de presa evreiască sau filosemită, guvernul a găsit în opinia publică justificarea de a lua măsuri serioase împotriva studențimii. Mișcarea naționalistă a dispărut în mare măsură din rândurile studențești. Nu se mai arăta nici o licărire de nădejde nicăieri. Chiar băieții cei mai curați sufletește și bine intenționați se rușinau de întâmplările de la Oradea Mare. Lumea spectatoare, care arăta mișcării în general
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru totdeauna. În județul Făgăraș, unde devenise cunoscut și apreciat, era exemplu de muncă, abnegație și curățenie sufletească. în Mândra am constituit un cuib legionar. Oamenii nu erau prea dumiriți de ce e vorba. Era greu să pui bazele unei organizații naționaliste în ținuturi în care primejdia și exploatarea străină se făcea puțin simțită. De la început s-au adăugat lui Ion Dan, Leon Beleuță și Leonte Cocan. Cu toții au rămas legionari până azi, trecând prin toate încercările împreună, fără ca nimeni să-i
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
siguranței poporului român, oameni cu trecut îndoielnic sau chiar de sânge străin. Partidul liberal înfrânt în alegerile din Decembrie 1928, a așteptat acest pretext pentru a veni din nou în atenția opiniei publice. Ca prin minune toată presa liberală devenise naționalistă și luni de zile călărea pe primejdia comunistă. A alarmat lumea ușor de excitat a orașelor și îndeosebi în București. Mijloace de combatere a comunismului nu aveau liberalii. Campania de presă care producea la centru panică, dădea elementelor agitatoare comuniste
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spiritul Constituției noastre. Și atunci iată un tărâm unde numaidecât ni s a îmbiat și lucrăm împreună. Președintele: Domnule Maniu, pe cât posibil să evităm numele proprii. E vorba numai principial. Martorul Maniu: Al doilea partidul nostru și concepțiunea noastră este naționalistă. Această idee a fost temeiul înființării partidului nostru și această idee a condus partidul nostru de 90 de ani de când există. Am găsit și la dumnealui aceeași idee și aceeași tendință naționalistă. Firește noi suntem pentru un naționalism constructiv, pentru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Al doilea partidul nostru și concepțiunea noastră este naționalistă. Această idee a fost temeiul înființării partidului nostru și această idee a condus partidul nostru de 90 de ani de când există. Am găsit și la dumnealui aceeași idee și aceeași tendință naționalistă. Firește noi suntem pentru un naționalism constructiv, pentru a ridica națiunea română, pentru a pune la dispoziția sa toate puterile statului, fără a persecuta pe cineva. În ideea aceasta constructivă, eliminând partea de persecuțiune, am fost de acord cu activitatea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]