4,047 matches
-
fiecărei țări participante trebuie să prevadă cheltuieli destinate în mod expres vaccinării. Bill Gates, unul dintre susținătorii programelor de vaccinare, a atras atenția că: „guvernele trebuie forțate să cheltuie banii colectați din taxe încât să reflecte grija pentru nevoile contribuabilor”. Neîncrederea populației în programe inițiate cu zgomot dar diluate pe parcurs compromite nu numai respectivul program dar și aderența la vaccinare ca noțiune importantă de sănătate publică. Fiecare stat are și posibilități proprii de promovare a implementării unor noi vaccinuri: - exceptarea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
implementării noului vaccin au fost evidențiate de lipsa campaniei educativ promoționale adresată atât cadrelor medicale cât și părinților: - lipsa informațiilor științifice privind impactul vaccinării; - lipsa programelor de evaluare a eficienței vaccinului; - prezentarea vaccinului ca o inițiativă destinată prevenției unor BST; - neîncrederea în acțiuni guvernamentale obligatorii; - popularizarea incorectă a unor reacții adverse severe; - costul excesiv al campaniei pentru o țară cu posibilități limitate; - competiția noului program cu bugetul alocat altor acțiuni profilactice; - discriminarea între sexe în privința aplicării vaccinului; - dificultatea obținerii consimțământului informat
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
fiecărei țări participante trebuie să prevadă cheltuieli destinate în mod expres vaccinării. Bill Gates, unul dintre susținătorii programelor de vaccinare, a atras atenția că: „guvernele trebuie forțate să cheltuie banii colectați din taxe încât să reflecte grija pentru nevoile contribuabilor”. Neîncrederea populației în programe inițiate cu zgomot dar diluate pe parcurs compromite nu numai respectivul program dar și aderența la vaccinare ca noțiune importantă de sănătate publică. Fiecare stat are și posibilități proprii de promovare a implementării unor noi vaccinuri: - exceptarea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
șapte fii martiri dintre care unii și-au mărturisit cu tărie convingerea în înviere (2Mac 7,14.23.29; cf. 4Mac 8-17). Întrucât își declarase deja credința în înviere, putea oare Isus să înfrunte moarte și apoi să-și exprime neîncrederea în propria sa revendicare? Cu siguranță, nu. E mai plauzibil ca Isus să fi dat asigurări ucenicilor (și lui însuși) printr-o prezicere confidentă a învierii sale. Cuvintele lui Isus, „după trei zile va învia” (Mc 8,31) și în
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de apărare a sistemului versaillez dar și a demnității naționale. Concomitent, liderul georgiștilor a abordat și problema așa ziselor avantaje economice pe care România ar fi trebuit să le urmărească prin reluarea relațiilor diplomatice cu U.R.S.S, arătându-și neîncrederea față de o asemenea perspectivă 791. În plus, cu deplină îndreptățire, Gheorghe Brătianu atrăgea atenția asupra unei consecințe posibile a acestui act de politică externă: intensificarea mișcării comuniste pe teritoriul țării noastre. El aprecia că "ar fi o gravă eroare, a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
semnalat de georgiști și în septembrie 1934, în timpul negocierilor pentru aderarea U.R.S.S. la Liga Națiunilor. Afirmând că, prin intrarea în acest organism, sovieticii urmăreau să deschidă drumul unei "propagande sociale comunizate", continuând să-și manifeste veleitățile imperialiste, georgiștii exprimau neîncrederea profundă în sinceritatea diplomației sovietice 792. În iulie 1935, Nicolae Titulescu a fost împuternicit de regele Carol al II-lea și de guvernul Tătărescu să înceapă negocieri cu U.R.S.S. pentru încheierea unui pact de asistență mutuală. În timpul negocierilor, ministrul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidul liberal să accepte formarea unui guvern în cadrul F.R.N., sub președinția lui Gheorghe Brătianu, cu condiția ruperii definitive a oricăror legături cu Iuliu Maniu. Dând dovadă de o bună cunoaștere a metodelor utilizate de rege, Gheorghe Brătianu și-a exprimat neîncrederea în "factorul constituțional" a cărui propunere putea să reprezinte "o cursă pentru compromiterea lui și a partidului". Totuși, imediat după acest moment, el a luat contact cu fostul secretar general al grupării politice pe care o condusese, Constantin Toma, pentru
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
colaborării între statele membre ale Micii Înțelegeri, georgiștii au considerat întotdeauna că era necesară consolidarea acestei alianțe și a Înțelegerii Balcanice. Fără a se pronunța explicit împotriva unor relații de bună vecinătate cu U.R.S.S., PNL-Gh. Brătianu și-a exprimat neîncrederea în sinceritatea diplomației sovietice, considerând că aceasta avea intenții expansioniste provenite atât din politica tradițională a Rusiei față de teritoriile de la Dunăre și Marea Neagră, cât și din ideologia revoluționară cominternistă. Gheorghe Brătianu a susținut constant ideea că orice pact cu statul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în ședința comitetului executiv s-a pronunțat împotriva mea o excludere, pentru că am îndrăznit să scriu că atitudinea noastră prezentă nu poate duce la o acțiune de învrăjbire națională. [...] Este patriotică această atitudine de a rămâne în umbră pândind cu neîncredere și ură greutățile posibile ale viitorului? Un partid de ordine și guvernământ poate duce o luptă cât de îndârjită împotriva altui partid, împotriva oricărui guvern, el nu poate însă dușmăni sau bănui pe regele României. Trebuie să spulberăm orice urmă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
519 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Editura Paideia, București, 1999, p. 241. 520 "Mișcarea", nr. 467, 22 iunie 1932, p. 1. 521 Idem, nr. 461, 15 iunie 1932, p. 1; Sorin Radu subliniază faptul că exprimarea neîncrederii față de partidele care avuseseră deja răspunderi guvernamentale era o constantă a comportamentului electoral al partidelor românești din perioada interbelică. Sorin Radu, op. cit., p. 178. 522 "Mișcarea", nr. 461, 15 iunie 1932, p. 1. 523 Idem, nr. 478, 5 iulie 1932
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ranchiună nevindecabilă. Europa care, din fortăreața civilizației sale, privește cu condescendență mizeriile noastre de barbari - războaiele, în care muream cu milioanele, revoluțiile, cărora ea le-a scris scenariile pentru noi... În revolta mea juvenilă se regăsea o mare parte din neîncrederea aceea înnăscută. Grefa franceză, pe care o credeam atrofiată, era tot în mine și mă împiedica să văd. Scinda în două realitatea. Cum făcuse cu trupul femeii pe care o spionam prin două hublouri diferite: exista o femeie în bluză
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
septembrie 1940) S-a recurs și la cooptarea unor așa-zise persoane B. (Bizalmi egyének = persoane de încredere), care nu puteau fi decât maghiari și aveau datoria să dea în vileag orice conspirație sau activitate dușmănoasă a vreunui localnic de neîncredere. Raportul prevedea în unele localități și capturarea de ostateci. Pe lângă aceasta, ofițerii de informații din armată documentau și transmiteau mai departe, atent, orice știre (primită de dincolo de frontieră) despre atrocități antimaghiare, fie ea adevărată sau neadevărată. După cum am văzut, în
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
p. 104). Charivaritc "Charivari" Sintetizând o amplă dezbatere (care a implicat antropologi, sociologi, istorici, filologi) asupra acestui ritual, Isac Chiva și Françoise Zonabend (1981, p. 365) Își Încep analiza cu o Întrebare simplă și gravă: „Există oare charivari?”. Interogația și neîncrederea În valoarea conceptuală a acestui termen se explică prin „plasticitatea extemă” (p. 367) a riturilor etichetate cu acest nume, care au la un pol un ansamblu de manifestări zgomotoase, hilare, licențioase, asociate ceremoniilor matrimoniale, și la celălalt pol un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu încetează a iscodi lucrurile, a le căuta tâlcuri ascunse. În grupajul Câinele din Pompei, impresii italice fac să tresară memoria mitică a autorului, care vizitase de timpuriu locuri cu rezonanță culturală unică. Numeroase versuri exprimă o tot mai accentuată neîncredere rilkeană a poetului în cuvânt și se amplifică lirica autoreflexivă (Ulise). Autorul distingea metafora „plasticizantă” de cea „revelatoare”, căreia avea să-i acorde preferință. Aceasta din urmă implică - după el - un sâmbure „mitic”, o frântură de „poveste”, fiindcă e rodul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
teoriei cunoașterii ori al metafizicii, absurdul este echivalent cu antiraționalul. În general, reprezentanții iraționalismului Schopenhauer, Kierkegaard, Nietzsche, existențialiștii Heidegger și Jaspers accentuează existența indemonstrabilului, descoperă în intimitatea lucrurilor o entitate ireductibilă la explicarea rațională, proiectează o viziune pesimistă derivată din neîncrederea în existența ordinii schematice a universului, ajungând să conteste însăși ideea universului rațional. În esență, așa cum rezultă din cele mai sistematice teoretizări consacrate absurdului, realizate din perspectiva filosofiei existențialiste la Jean-Paul Sartre (L'Être et le Néant, 1943) și eseistic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin transferul responsabilității celor afirmate asupra unui enunțiator generic, diferit de locutorul-narator care doar le transmite după formule introductive de tipul "se zice", "se crede", "se știe". Exemplele sunt numeroase și servesc accentuării sentimentului de derută, prin suspendarea temporară a neîncrederii stârnită de absurditățile citite, din moment ce valoarea lor de adevăr este certificată astfel prin recursul la autoritatea maselor care știu "despre Cotadi că se hrănește numai cu ouă de furnici..."136, cred că frunza de vița a lui Fuchs "îi mai
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
după canoanele tradiționale este doar obiectul unei înțelegeri abstracte, care nu reușește să devină o forță atractivă pentru existență, o modalitate de comportament, o mentalitate tradusă în acțiune. Normele tradiționale i se par individului ca fiind depășite și există o neîncredere tot mai difuză față de ceea ce se prezintă ca principiu absolut. De asemenea, este clar că nu poate fi validă alternativa unei subiectivizări complete a moralității după coordonate tipice gândirii moderne. Subiectivismul modern, de fapt, este o exaltare aparentă a subiectului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
această ordine se încadrează evaluarea atentă a intelectului uman. El evaluează intelectul ca pe o „boală a spiritului”, care funcționează ca o „specie de remediu” pentru existența omului, exaltă în schimb rolul instinctului înțeles ca o „formă specială a spiritului”. Neîncrederea evidentă în intelect îl conduce să afirme că: „Intelectul nu este o virtute originară, ci numai urmarea unei lipse imaginare: el este virtutea unei lipse! Precum unealta este în sine însăși un simplu surogat al unei evoluții organice insuficiente și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru că nu poate să trăiască fără inimă”. În această privință, viața spirituală apare în termeni de relație, dialog, autenticitate, deschidere, încredere, sinceritate, reciprocitate cu Dumnezeu, de la care se trece la dialog, încredere într-o perspectivă nouă cu celelalte persoane. Adesea neîncrederea noastră ascunde o idee nu atât de clară despre Dumnezeu ca în Lc 4, 16-31 sau Mc 6, 1-6. E. Citerio, în studiul său asupra fundamentelor patristice ale tradiției orientale, ne indică originea neîncrederii în Dumnezeu. El este de părere
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
perspectivă nouă cu celelalte persoane. Adesea neîncrederea noastră ascunde o idee nu atât de clară despre Dumnezeu ca în Lc 4, 16-31 sau Mc 6, 1-6. E. Citerio, în studiul său asupra fundamentelor patristice ale tradiției orientale, ne indică originea neîncrederii în Dumnezeu. El este de părere că: „Lupta teribilă pe care omul este chemat să o ducă este cea împotriva suspiciunii deoarece, în loc să fie o manifestare a bogăției promisiunii lui Dumnezeu, este un atentat la identitatea sa. Motivul acestei suspiciuni
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
primar nu mai poate decide singur asupra orientării orașului său. La ora descentralizării, autonomia orașului se întemeiază pe capacitatea acestuia de a mobiliza diferiții actori locali, publici și privați, în elaborarea strategiilor colective de dezvoltare. Dar orașul apare subminat de neîncredere, fapt ilustrat de tendința cetățenilor de a se închide în ei și de a se proteja prin strategii de evitare, separare de inconvenientele imputate populațiilor precare. Această tendință compromite străvechea calitate a orașului de spațiu propice schimburilor și interacțiunilor dintre
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Doilea Război Mondial 37. Alături de socialismul municipal propriu-zis, pledoaria pentru intervenția comunală era adesea opera publiciștilor moderați, care vedeau în municipalizare o manieră de a consolida ordinea socială. Un partizan al planificării urbane, G. Hottenger nu omitea să-și exprime neîncrederea față de ceea ce numim socialism municipal. Dacă militează totuși pentru extinderea intervențiilor municipale în câmpul politic și social, o face în măsura în care acestea sunt concepute pentru a răspunde funcțional la situațiile care nu trebuiau să presupună luări de poziție politică asupra rentei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
partidelor și ce se întâmplă efectiv în societate. Prin aceste incoerențe, statul pierdea în credibilitate și raționalitate și inducea lipsa spiritului civic 215. Republica se încurca într-un cerc vicios, în care extinderea sferei sale de intervenție făcea pereche cu neîncrederea crescândă a cetățenilor în ea. Această lipsă a spiritului civic a ajuns atât de răspândită, încât legislatorul este obligat să țină seama de ea în calculele sale și se vede constrâns să-și sporească incursiunile în domeniul privat, cu toate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o parte de noile grupuri sociale, pe care expansiunea teritoriului le favoriza, notabilii refuzau pur și simplu să pună pe agenda publică problemele, de exemplu, problemele demografice. Iată cum operațiunile de urbanism au ajuns să modifice corpul electoral, generând o neîncredere paralizantă în el. Dacă amenajarea teritorială și planificarea urbană cereau orașului să facă alegeri în privința viitorului, atunci aceste proceduri au fost, potrivit curentului modernist, o oportunitate de a se ajunge la o adevărată participare. "Mai rămâne scrie Olivier Guichard să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a repurtat un succes neîndoielnic pe lângă aleșii locali, până atunci iritați, în cadrul regional, de insistența pe participare pusă în act de administrația consultativă. Șaptezeci și trei de contracte au fost semnate între 1973-1979. Cu toate că politica contractuală simboliza sfârșitul proclamat al neîncrederii în stat și în capacitățile bazei, în special cele legate de folosirea fondurilor publice de către colectivitățile locale 292, ea apărea încă din anii 1970 ca o politică de inspirație iacobină ce viza descentralizarea. Miza acestei contrac-tualizări era reforma administrației de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]