10,695 matches
-
bacalaureat îl susține în orașul Izmail în același an, pe care-l trece în mod strălucit. Studiile superioare le-a făcut la Institutul Agronomic din București, obținându- și diploma de inginer agronom în anul 1934. Este numit, după absolvire, la Ocolul agricol din plasa Huși, de unde revine în orașul Bolgrad în urma căsătoriei cu fiica hangiului Vasiliev. Este numit profesor la Liceul de băieți din Bolgrad, Secția agricolă, activitate pe care o desfășoară cu rezultate deosebite până în anul 1940. A fost
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
din Orșova și la amenajările portuare de pe Dunăre. Colaborează cu Centrul de cercetări agricole din Orșova condus de academician Ionescu-Sisești, iar rezultatele și-au găsit aplicare practică în direcțiile menționate mai sus. La Orșova a organizat o minifermă pomicolă la Ocolul agricol, unde s-a ocupat îndeaproape cu aclimatizarea unor soiuri de pomi, pe care le-a experimentat și introdus în circuitul plantațiilor pomicole din plasa Orșova. A fost un inginer agronom atașat cu trup și suflet țăranului care a avut
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
ruși s-a modificat. După câteva zile de la semnarea Convenției, ministrul Franței la București, contele de Saint-Aulaire, scria la 21 august într-un raport către Aristide Briand: “înainte chiar de semnarea angajamentelor sale față de România, Cabinetul de la Petrograd manifesta fără ocol intenția de a le viola”. El adăuga că și Brătianu nutrește mult scepticism cu privire la corectitudinea aliatului rus. Pe aceiași linie, George Buchanan, ambasadorul Angliei la Petrograd, aduce noi mărturi: „Rusia se opunea ca România să câștige Bucovina. Pe de altă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ceva important, dar nu esențial, am ratat. Ce? Poate călătoriile, juvenile, prin lume, anii de hoinăreală ai lui Wilhelm Meister prin Europa, cu valoarea lor formatoare, contactul timpuriu și îndelungat cu diferența apuseană, cu exotismul mediteranean, cu semnele trecutului occidental, ocolul pe la ceilalți, atât de prielnic bunei instalări în identitatea... personală, comunitară, regională, națională; poate limba germană, pe care ar fi trebuit, din fragedă adolescență, în locul rusei și al dialectelor lemnoase, să izbutesc a o șprehui fluent, nu doar a o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
permită relevarea cadrului general în care și-a desfășurat existența populația din Huși și din împrejurimile sale. Pentru că documentele o permit, am zăbovit asupra Evului Mediu hușean, evidențiind ipotezele cu privire la originea numelui orașului, toponimia zonei, administrația și dezvoltarea târgului, diminuarea ocolului în avantajul Episcopiei ortodoxe de aici. În structura lucrării s-a urmărit evidențierea problemelor fundamentale ale evoluției „orașului dintre vii”. O atenție deosebită a fost acordată problemelor referitoare la evoluția demografică, a structurilor sociale și administrativ-edilitare. Un capitol consistent a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
3.251 lei, 334 oameni); - negustori hrisovoliți (1.050 lei, 84 de oameni); - jidovi hrisovoliți (125 lei); - oameni fără bir (295 oameni); - slujitori (454 oameni); - postelnicei și alții cu cărți de iertare și de neamuri (62 oameni); - târguri: 2, 5 ocoale, 84 de sate. Totodată, statistica atestă că numărul birnicilor din târgul Huși („liudi”) era de 150 („bez (fără, n.a.) neguțitorii de acolo care sînt așăzați la osăbită rînduială”), iar „suma banilor birului unui cifert” era de 510 lei; mai erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Salcie” sau „locul hanului”, zonă unde se exploata silitra din acel deal, rezultând lohanul. Movila Răbâia este una dintre cele mai însemnate movile din fostul județ Fălciu, important punct de observație militară, în timpul invaziilor (la sud de Fălciu, în fostul ocol Mijlocul, se află Movila lui Dumitru). Movila Răbâia este situată pe Valea Prutului, în ocolul Podoleni, aproape de comuna Râșești, la 18 km distanță de Huși. În această zonă au avut loc lupte între armatele rusești și cele turcești în 1711
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Răbâia este una dintre cele mai însemnate movile din fostul județ Fălciu, important punct de observație militară, în timpul invaziilor (la sud de Fălciu, în fostul ocol Mijlocul, se află Movila lui Dumitru). Movila Răbâia este situată pe Valea Prutului, în ocolul Podoleni, aproape de comuna Râșești, la 18 km distanță de Huși. În această zonă au avut loc lupte între armatele rusești și cele turcești în 1711, la Stănilești, și în anii 1716-1718. Aproape de comuna Moșna, pe o colină, se află urmele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
originea în termenul slav. topol, ce denumește o specie de plop. Voloseni. Sat în sudul comunei Epureni, plasa Prut; deal în sud-estul orașului Huși, fiind în legătură cu dealurile Coțoi și Vulpe. În timpul domniei lui Ștefan Tomșa (1563-1564), satul făcea parte din ocolul Stănilești. Volovăț. Toponim cu posibilă rădăcină slavă (vol - bou): ucr. voloch, rus. voloch; ucr. volovets’. Chiar dacă cele mai multe informații pledează pentru originea toponimicului Huși de la numele boierului Husul, stăpân al moșiei de pe Drăslăvăț, totuși, ipoteza nu are o argumentare definitivă. Într-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la toponimia orașului și a împrejurimilor, dar avem substanțiale cercetări arheologice și încă insuficiente documente scrise. Nu ne rămâne decât să așteptăm cu răbdare rezultatele cercetărilor din științele conexe, cu privire la această tematică, pentru a putea completa actualele zone albe. 2. Ocolul Hușilor și relația dintre târgoveți și Episcopie Proprietate domnească, ocolul se constituia ca unitate administrativă, din zorii Evului Mediu, bucurându-se de autonomie, mai mult sau mai puțin extinsă, compensată adeseori de obligații în genul pazei la hotare. La fel de cunoscut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
arheologice și încă insuficiente documente scrise. Nu ne rămâne decât să așteptăm cu răbdare rezultatele cercetărilor din științele conexe, cu privire la această tematică, pentru a putea completa actualele zone albe. 2. Ocolul Hușilor și relația dintre târgoveți și Episcopie Proprietate domnească, ocolul se constituia ca unitate administrativă, din zorii Evului Mediu, bucurându-se de autonomie, mai mult sau mai puțin extinsă, compensată adeseori de obligații în genul pazei la hotare. La fel de cunoscut ca ocolul Huși era ocolul Bacău ori cel al Câmpulungului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și relația dintre târgoveți și Episcopie Proprietate domnească, ocolul se constituia ca unitate administrativă, din zorii Evului Mediu, bucurându-se de autonomie, mai mult sau mai puțin extinsă, compensată adeseori de obligații în genul pazei la hotare. La fel de cunoscut ca ocolul Huși era ocolul Bacău ori cel al Câmpulungului Moldovenesc. Ocolul, ca formă administrativă, era alcătuit dintr-un grup de sate domnești, atașate unui târg, unei cetăți sau chiar curții domnești, știut fiind că multă vreme înainte de stabilirea unei capitale, curtea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgoveți și Episcopie Proprietate domnească, ocolul se constituia ca unitate administrativă, din zorii Evului Mediu, bucurându-se de autonomie, mai mult sau mai puțin extinsă, compensată adeseori de obligații în genul pazei la hotare. La fel de cunoscut ca ocolul Huși era ocolul Bacău ori cel al Câmpulungului Moldovenesc. Ocolul, ca formă administrativă, era alcătuit dintr-un grup de sate domnești, atașate unui târg, unei cetăți sau chiar curții domnești, știut fiind că multă vreme înainte de stabilirea unei capitale, curtea domnească se muta
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
constituia ca unitate administrativă, din zorii Evului Mediu, bucurându-se de autonomie, mai mult sau mai puțin extinsă, compensată adeseori de obligații în genul pazei la hotare. La fel de cunoscut ca ocolul Huși era ocolul Bacău ori cel al Câmpulungului Moldovenesc. Ocolul, ca formă administrativă, era alcătuit dintr-un grup de sate domnești, atașate unui târg, unei cetăți sau chiar curții domnești, știut fiind că multă vreme înainte de stabilirea unei capitale, curtea domnească se muta dintr-un târg în altul (Bacău, Baia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1 septembrie 1435, când fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie și Ștefan, împart guvernarea țării, Hușii erau - după părerea lui Mihai Costăchescu - doar un sat, a cărui dezvoltare va fi susținută de Ștefan cel Mare, în timpul domniei căruia devine târg. (Ocolul Hușilor apare prima dată într-un document din 1491, aprilie 20, în Condica Asachi, deși transcrierile din această condică conțin multe confuzii și erori). Orașele medievale moldovene s-au dezvoltat din așezări mai vechi, la sfârșitul secolului al XIV-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Șchei, Huși), ca puncte strategice și de trecere. Ca și celelalte târguri din Moldova (toate fiind proprietate domnească), Hușii au avut o moșie întinsă în jurul târgului, numită în documente hotarul târgului, având menirea de a asigura hrana locuitorilor. La vest, ocolul domnesc de la Huși se întindea până pe văile Lohanului și ale Crasnei; spre est, ajungea până în satul Pogonești, pe Prut, adică aproape 10 km. Această moșie fiind proprietate domnească, târgoveții aveau dreptul de a o folosi, plătind domniei dijma din grâu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
văile Lohanului și ale Crasnei; spre est, ajungea până în satul Pogonești, pe Prut, adică aproape 10 km. Această moșie fiind proprietate domnească, târgoveții aveau dreptul de a o folosi, plătind domniei dijma din grâu și alte drepturi. Obligațiile țăranilor din ocol constau în construirea și întreținerea drumurilor și a podurilor, aprovizionarea cu alimente, lucrări de întreținere ale curții domnești, efectuarea de transporturi etc. Deoarece hotarul cuprindea și pășuni, fânețe, țarini și prisăci, se poate afirma că Hușii medievali aveau un pronunțat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întocmit la Suceava, menționează o danie a voievodului Iancu Sasul către boierii: Gavril Sprânceană paharnic, lui Alontie Pojar, Toader Sprânceană, Mihail Arvat și fratelui său Toader, mai precis o moșie cu fânețe peste Prut, care se numește Ciortova, „atârnătoare de ocolul târgului Huși”. Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579), în a treia lui domnie (1582-1591), dona lui Gavrilă Sprânceană ceașnicul și altora „o bucată de pământ cu fâneață, care această bucată de pământ a fost a noastră dreaptă domnească și ascultătoare de ocolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ocolul târgului Huși”. Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579), în a treia lui domnie (1582-1591), dona lui Gavrilă Sprânceană ceașnicul și altora „o bucată de pământ cu fâneață, care această bucată de pământ a fost a noastră dreaptă domnească și ascultătoare de ocolul târgului Huși”. Ca să justifice reducerea ocolului, domnul precizează: „Noi cu sfatul nostru și cu boierii noștri am cercetat și am aflat „că această bucată de loc nu a fost de nici o treabă nici domnilor și nici altor sate ce ascultă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1578-1579), în a treia lui domnie (1582-1591), dona lui Gavrilă Sprânceană ceașnicul și altora „o bucată de pământ cu fâneață, care această bucată de pământ a fost a noastră dreaptă domnească și ascultătoare de ocolul târgului Huși”. Ca să justifice reducerea ocolului, domnul precizează: „Noi cu sfatul nostru și cu boierii noștri am cercetat și am aflat „că această bucată de loc nu a fost de nici o treabă nici domnilor și nici altor sate ce ascultă de ocolul târgului Huși” . Ieremia Movilă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși”. Ca să justifice reducerea ocolului, domnul precizează: „Noi cu sfatul nostru și cu boierii noștri am cercetat și am aflat „că această bucată de loc nu a fost de nici o treabă nici domnilor și nici altor sate ce ascultă de ocolul târgului Huși” . Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606), prin hrisovul din <1602-1604>, făcea danie Episcopiei de Huși „satele Plopeni, Căzăeci (Căzăești), Rășăști și siliștile Crețăști și Spărieți ce sânt la țin<u>t<u>l Fălciiului și Căcăcenii la țin<u>t
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce sânt la țin<u>t<u>l Fălciiului și Căcăcenii la țin<u>t<u>l Lăpușnii și cu mori la Pănoasa ce sânt la gârla Prutului”, sate care „au fost drepte a domnii mele și supt ascultare la ocolului târgului nostru Hușului” (subl. ns.). Se pare că ocolul Huși avea o întindere mare, încă neprecizată: el cuprindea un sat în stânga Prutului, în ținutul Lăpușna, dar și Podeni, Coziaci, Cârligați, Broșteni (22 noiembrie 1629, 5 septembrie 1630), Hrubeni, Novaci, Lungeni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Căcăcenii la țin<u>t<u>l Lăpușnii și cu mori la Pănoasa ce sânt la gârla Prutului”, sate care „au fost drepte a domnii mele și supt ascultare la ocolului târgului nostru Hușului” (subl. ns.). Se pare că ocolul Huși avea o întindere mare, încă neprecizată: el cuprindea un sat în stânga Prutului, în ținutul Lăpușna, dar și Podeni, Coziaci, Cârligați, Broșteni (22 noiembrie 1629, 5 septembrie 1630), Hrubeni, Novaci, Lungeni, Lățești. Ștefan al II-lea Tomșa (1621-1623) îi întărește
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași în 4 august 1622, părțile din satele Lungeni și Lățești și un vad de moară pe Elan. Același voievod confirma dreptul de proprietate, în același an, boierului Ionașco Cehan, asupra Volosenilor, fost sat domnesc din ținutul Fălciu, „ascultător de ocolul Stănilești”, întrucât făcuse „slujbă credincioasă” și-i dăduse domnitorului șase cai și 200 galbeni ungurești la vreme de restriște. În vecinătatea ocolului Hușilor se afla ocolul Stănilești, constituit, probabil, în legătură cu morile domnești de acolo, sub domnia lui Ieremia Movilă. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de proprietate, în același an, boierului Ionașco Cehan, asupra Volosenilor, fost sat domnesc din ținutul Fălciu, „ascultător de ocolul Stănilești”, întrucât făcuse „slujbă credincioasă” și-i dăduse domnitorului șase cai și 200 galbeni ungurești la vreme de restriște. În vecinătatea ocolului Hușilor se afla ocolul Stănilești, constituit, probabil, în legătură cu morile domnești de acolo, sub domnia lui Ieremia Movilă. În 1627, ocolul era deja desființat și siliștea era atribuită de Miron Barnovschi (1633) lui Ionașco Cehan, atunci mare pitar. Cehăneștii au devenit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]