5,351 matches
-
ierarhia, căutând să-și facă o situație și să câștige prestigiu în organizație ocupă un anumit „pătrățel” prestabilit se ocupă de soluționarea unor probleme de rutină, pe baza unor reguli bine stabilite, ferindu-se să dea dovadă de lipsă de ortodoxie sau să manifeste creativitate trebuie să-și înfrângă propria personalitate pentru a „juca în echipă” este aproape nepăsător față de organizație nu-și face probleme în această privință merge în întâmpinarea riscurilor (știind că într-o societate prosperă și în permanentă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prin intermediul statului Israel. Astfel, atât În Israel, cât și În diaspora, activitățile științifice, culturale și educative au beneficiat de crearea, În 1925, a Universității Ebraice din Ierusalim. Deși s-au exprimat, față de acest sionism, reticențe sau chiar opoziții, generate de ortodoxia religioasă sau de o etică spiritualistă, acestea au rămas totuși minoritare și fără influență practică asupra evenimentelor. Dimpotrivă, datorită succeselor repurtate, recunoașterii statului și sprijinului politic obținut, aceste curente de gândire au beneficiat de o audiență pe care, cel mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
circ grotesc, superficial, cu accente de vrăjitorie modernă. Episcopi ai BOR pozează pe micile ecrane alături de interlopi gen GB (te las să ghicești cine se ascunde sub sigla Great Britain). Ziare ce practică un amestec ciudat de new-age și de ortodoxie își dublează tirajele („Doriți și «Asul Verde»?“, întreabă vânzătorul pe cumpărătorii de o „anumită vârstă“ ai revistelor „people“, „Asul Verde“ fiind un ziar unde se amestecă reportaje la mănăstiri, cu icoane făcătoare de minuni și virtuțile sucului de coajă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
că nu îmi pasă de piesa de teatru „Evangheliștii“ a Alinei Mungiu și de scandalul pe care fragila piață culturală românească simte instinctiv nevoia să-l provoace. Nu am văzut-o și nici nu simt dorința de a o privi. Ortodoxia reprezintă încă „ceva tradiție“ în ochii francezului care a regizat piesa și care, dacă am înțeles eu bine, conduce un soi de teatru la Iași. Și acest lucru deranjează cel mai mult pe fiul Franței, fiul ploii; acolo la ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
EHESS Paris, Universitatea București. Articole diverse publicate în reviste ca: „Axioma“, „Dilema Veche“, „Revista 22“, „Observator Cultural“, „Liternet.ro“. Carte de autor dedicată istoriei ideilor, Biserica ortodoxă română în anii 30, Editura Polirom, Iași, 2007. În pregătire, volumul „Locul celuilalt“ - Ortodoxia în modernitate, Editura Paideia, București. PAGE 2 FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ENERVARI final 23[1].08.07.doc PAGE 84
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
acestuia. Numai prin convergența acestor reflecții multiple este posibilă reconstituirea trecutului și, în cele din urmă, întrezărirea Adevărului ascuns în palimpsestul adevărurilor istorice. Capitolul 1 Întâlnirea teologiei cu istoria "Pașii lui Dumnezeu calcă duduind magnific prin întreaga istorie". (Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și romanism) 1.1. Câteva precizări conceptuale (teologia istoriei, Heilsgeschichte, kairos, eshaton) Așa cum sugerează și titlul, lucrarea de față își propune să facă o incursiune teologică în fieful mundan al istoriei. Desigur, la prima vedere, cititorul neavizat ar putea presupune
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, Societatea Biblică Interconfesională din România, București, 1992. Epistola către Diognet, traducere după ed. H. I. Marrou, A Diognete (Sources Chrétiennes 33 bis.), 1965, în Ioan I. Ică Jr., Canonul Ortodoxiei, vol. I, Canonul apostolic al primelor secole, Editura Deisis, Sibiu, 2008. Boethius, De Consolatione Philosophiae/Mângâierile filosofiei, ed. bilingvă, trad. de prof. David Popescu, Fundația Gândirea, București, 2003. Eusebii Pamphili, De vita beatissimi imperatoris Constantini, în Migne, Patrologia Graeca, vol
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Berlin, 2005. Schwartz, Howard, The tree of souls. The Mithology of Iudaism, Oxford University Press, New York, 2004. Sim, Stuart, Derrida and the End of History, Totem Books, New York, 1999. Smith, Adam, The Theory of Moral Sentiment, Edinburgh, 1813. Stăniloae, Dumitru, Ortodoxie și românism, Editura Albatros, București, 1998. Idem, Teologia dogmatică ortodoxă, vol. 2, Editura IBMBOR, București, 1997. Tillich, Paul, A History of Christian Thought, Simon și Schuster, New York, 1968. Toynbee, Arnold J., A study of history, Abridgement of volumes VII-X by
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
in Dialogue with Pannenberg and Moltmann, Cambridge University Press, 2003, p. 152. 22 Augustine, De Catechisandis Rudibus, 45, apud Daniélou, op. cit., p. 18. 23 Jean Daniélou, Reflecții despre misterul istoriei, Ed. Universității din București, 1996, p. 180. 24 Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și românism, editura Albatros, București, 1998, p. 173. 25 Ibidem, pp. 174-176, passim. 26 Jacques Maritain, op. cit., p. 23. 27 Ibidem, p. 22. 28 J. Maritain, op. cit., p. 24. 29 D. Stăniloae, op. cit., p. 181. 30 Apud von Balthasar, op. cit
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
1965, apud E.L. Grinin, art. cit., p. 64. 15 Mircea Florian, op. cit., p. 142. 16 L.E. Grinin, ar. cit., p. 67. 17 Traducere după ed. H.I. Marrou, A Diognete (Sources Chrétiennes 33 bis.), 1965, în Ioan I. Ică Jr., Canonul Ortodoxiei, vol. I, Canonul apostolic al primelor secole, ed. Deisis, Sibiu, 2008, p. 384. 18 Ioan G. Coman, Probleme de filosofie și literatură patristică, IBMBOR, București, 1995, p. 65. 19 Paul Evdokimov, "Sfințenia în tradiția bisericii ortdoxe", în Mitropolia Banatului, 1975
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
grad destul de mare de variabilitatea din punct de vedere al culturii religioase tradiționale. Acest spațiu include țări cu o tradiție Catolică puternică, precum Polonia, Slovacia, Lituania, state tradițional protestante, cum ar fi Germania de Est și Estonia, societăți în care Ortodoxia predomină, ca în cazul României, Bulgariei, Rusiei, Ucrainei și Belarusului sau societăți multi-confesionale, cum este Ungaria, care are o puternică tradiție Catolică, însă și o comunitate Protestantă semnificativă. În toate aceste state puterea comunistă a încercat eliminarea forțată a religiei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Ortodoxe au supraviețuit regimului comunist, deși au pierdut un număr mare de credincioși. Cu toate că au fost subordonate puterii politice și transformate în departamente ale statului comunist, Bisericile Ortodoxe au avut un avantaj în fața celor Protestante și anume legătura strânsă între Ortodoxie și identitate națională. În cazul națiunilor din Balcani, aflate sub dominația Imperiului Otoman pentru o lungă perioadă de timp, Ortodoxia a constituit un pilon important în formarea națiunii și a culturii naționale. Astfel că pentru români, bulgari sau sârbi ortodoxia
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
transformate în departamente ale statului comunist, Bisericile Ortodoxe au avut un avantaj în fața celor Protestante și anume legătura strânsă între Ortodoxie și identitate națională. În cazul națiunilor din Balcani, aflate sub dominația Imperiului Otoman pentru o lungă perioadă de timp, Ortodoxia a constituit un pilon important în formarea națiunii și a culturii naționale. Astfel că pentru români, bulgari sau sârbi ortodoxia a rămas strâns legată de identitatea națională, un garant al acesteia (Franklin Lytle, 1998; Gheorghe, 2004; Gillet, 2001). În acest
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Ortodoxie și identitate națională. În cazul națiunilor din Balcani, aflate sub dominația Imperiului Otoman pentru o lungă perioadă de timp, Ortodoxia a constituit un pilon important în formarea națiunii și a culturii naționale. Astfel că pentru români, bulgari sau sârbi ortodoxia a rămas strâns legată de identitatea națională, un garant al acesteia (Franklin Lytle, 1998; Gheorghe, 2004; Gillet, 2001). În acest context, oamenii s-au îndepărtat în mai mică măsură de biserică decât în cazul Cehiei sau Germaniei de Est, Biserica
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nivel crescut de religiozitate în România. În România, Biserica Ortodoxă a contribuit la formarea identității naționale la începutul secolului XIX, la fel ca și în cazul altor națiuni ortodoxe din Balcani, precum Grecia, Bulgaria sau Serbia. Ideea de asociere dintre ortodoxie și naționalism a fost puternic exploatată și de extrema dreaptă românească în perioada interbelică și nu este străină nici în prezent unor mișcări religioase mai tradiționaliste, precum Asociația Studenților Creștin Ortodocși. Pentru aceștia identitatea românească se definește prin apartenența la
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mare măsură decât în elemente New Age, precum reîncarnarea, telepatia sau efectele meditației Zen (Pollack, 2003). Atât studiile realizate anterior, cât și factorii enumerați anterior: gradul de dezvoltare socială, situația Bisericii Ortodoxe în timpul regimului comunist, cât și relația existentă între ortodoxie și identitatea națională, conduc la ipoteza unui grad mai scăzut de secularizare în comparație cu alte țări Europene, fie ele din Vestul sau Estul continentului. Este de așteptat ca nivelul credinței să fie semnificativ mai ridicat în comparație cu nivelul practicii religioase, mai ales
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
prin contrast cu cea britanică prin opoziția dintre Catolicism și Biserica Anglicană. În cazul Poloniei am văzut că Biserica a jucat de-a lungul istoriei un rol special în prezervarea identității naționale. Un mecanism similar acționează și în cazul României, ortodoxia a jucat un rol important in definirea și păstrarea identității naționale. Dincolo de faptul că religia reprezintă un fapt social important pentru cetățenii acestor țări, relația strânsă cu identitatea națională sporește probabilitatea de autodefinire ca membru al unei comunități religioase. Figura
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
2001; Meyendorff, 1996). Deși supusă represaliilor din parte puterii politice, Biserica Ortodoxă s-a subordonat față de acesta, urmând tradiția bizantină, și a reușit să treacă prin experimentul comunist suferind pierderi mai mici comparativ cu alte biserici. În plus, pentru români ortodoxia este adesea alăturată ideii de națiune, creștinismul ortodox îngemănându-se cu națiunea română de multe ori în imaginarul colectiv, așa cum arătam în capitolul introductiv. Atât situația specială a bisericii în vremea comunismului, cât și asocierea religiei ortodoxe cu ideile naționale
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
produsă în jurul acestei religii are o contribuție importantă în cultura europeană, tocmai prin accentul pus pe trăirea în comun a credinței și prin comuniunea între credincioși și divinitate. Relațiile care se structurează între credincios și divinitate sunt net diferite în ortodoxie în comparație cu Catolicismul sau Protestantismul. În timp ce Ortodoxia pune accent pe trăire și mai ales pe trăirea în comun a credinței, Protestantismul rupe complet planul vieții cotidiene de cel al sacrului, dezvrăjind lumea. Trecând dincolo de aspectele care țin de rit sau de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
contribuție importantă în cultura europeană, tocmai prin accentul pus pe trăirea în comun a credinței și prin comuniunea între credincioși și divinitate. Relațiile care se structurează între credincios și divinitate sunt net diferite în ortodoxie în comparație cu Catolicismul sau Protestantismul. În timp ce Ortodoxia pune accent pe trăire și mai ales pe trăirea în comun a credinței, Protestantismul rupe complet planul vieții cotidiene de cel al sacrului, dezvrăjind lumea. Trecând dincolo de aspectele care țin de rit sau de creația artistică asociată culturii ortodoxe, ar
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ales pe trăirea în comun a credinței, Protestantismul rupe complet planul vieții cotidiene de cel al sacrului, dezvrăjind lumea. Trecând dincolo de aspectele care țin de rit sau de creația artistică asociată culturii ortodoxe, ar trebui să vedem ce consecințe are ortodoxia asupra societății românești. În anii 90 s-a vorbit mult și s-a dezbătut pe larg teza ciocnirii civilizațiilor (vezi Huntington, 1998), conform căreia Ortodoxia și catolicismul / protestantismul dau naștere la două culturi diferite. În timp ce cultura Occidentală, clădită pe fundamentele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
rit sau de creația artistică asociată culturii ortodoxe, ar trebui să vedem ce consecințe are ortodoxia asupra societății românești. În anii 90 s-a vorbit mult și s-a dezbătut pe larg teza ciocnirii civilizațiilor (vezi Huntington, 1998), conform căreia Ortodoxia și catolicismul / protestantismul dau naștere la două culturi diferite. În timp ce cultura Occidentală, clădită pe fundamentele Catolicismului și Protestantismului au făcut casă bună cu democrația și capitalismul, Ortodoxia ține departe spațiile pe care le domină de cultura democratică și de economia
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
s-a dezbătut pe larg teza ciocnirii civilizațiilor (vezi Huntington, 1998), conform căreia Ortodoxia și catolicismul / protestantismul dau naștere la două culturi diferite. În timp ce cultura Occidentală, clădită pe fundamentele Catolicismului și Protestantismului au făcut casă bună cu democrația și capitalismul, Ortodoxia ține departe spațiile pe care le domină de cultura democratică și de economia liberă de piață. Teoria a stârnit mari controverse, argumente fiind furnizate atât în favoarea cât și împotriva acesteia. Dincolo de afirmațiile lui Huntington, o serie de alți cercetători au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în favoarea cât și împotriva acesteia. Dincolo de afirmațiile lui Huntington, o serie de alți cercetători au abordat tema relației dintre cultura Ortodoxă, pe de o parte, și democrație și capitalism, pe de altă parte. Din punct de vedere teologic și ritualic, ortodoxia este păstrătoarea tradiției Bisericii Creștine de la începuturi. Ritualul religios s-a pătrat neschimbat, sau cu schimbări minore din 318 de la Sinodul din Niceea. Clement (1996) arată că respingerea schimbării și păstrarea cu strictețe a tradiției a constituit una dintre strategiile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
permis supraviețuirea bisericilor Ortodoxe in Europa de Est în timpul persecuțiilor comuniste. În consecință, cultura pe care a încurajat-o în statele în care a fost dominantă nu a fost una a schimbării sociale rapide. Cu toate acestea lucrurile trebuie nuanțate. Faptul că ortodoxia nu este foarte deschisă către modernitate, nu conduce la concluzia că există o incompatibilitate între cultura de tip ortodox și cea democratică sau capitalistă. Analizând relațiile dintre religie și tipul de relații economice, Weber arata că etica protestantă a favorizat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]