4,141 matches
-
e capabil de raționamente locale, de trecerea de la un silogism la un altul. Dar de orientarea ca o armată de argumente în mers, a unui sistem de silogisme, după un plan final, mult mai puține". Fraze care susțin gîndurile lui Pascal. În siajul celor narate ar fi binevenită o întoarcere la Tudor Vianu și la prima monografie dedicată poetului, în care observă preponderența de care se bucură substantivul în vocabularul lui. Barbu este foarte parcimonios în întrebuințarea adjectivului și chiar a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și accesibile deopotrivă. Astfel, o reînnoire a orizonturilor filozofice și a modurilor de înțelegere a lumii devine urgentă" (V.N.). Restabilire posibilă, credem noi, prin includere și îmblînzire și nu prin excludere. Studierea și aplicarea gîndirii unor filosofi precum Vico, Leibniz, Pascal și alții contemporani acestora ar deschide căi spre cunoașterea unor posibile mijloace de îmblînzire a prezentei stări de lucruri. Constanța alternării în istorie a situațiilor în care dezordinea amenință stabilitatea și continuitatea are un vizibil caracter iterativ. Dispariția ideologiilor, sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mandatul expres al alegătorilor săi, a cerut votarea unui proiect de lege prin al cărui articol unic se statua mutarea Curții de Casație la Iași. D-nii C. Boerescu, G. Arghiropol, C.N. Brăiloiu, N. Lahovari, A.T. Zissu, C. Romănescu, A. Pascal, dr. Polizu, Alex. Știrbei, A. Sihleanu și Șt. Fălcoianu au propus un contraproiect c-un articol asemenea unic: " Se va trece în bugetul statului pe fiecare an, și pentru zece ani, cîte un milion destinat la îmbunătățirea orașului Iași etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
florile răului cuprinse de miasmele descompunerii. Este precum Bocitoarele lui Picasso - la care face trimitere profesoara de franceză - unde corpul uman se destramă, își pierde unitatea, divinitatea dispare de pe chipul omului. Sîntem parte la marea dezintegrare existențială, prefațată de Blaise Pascal acum trei secole - ca în aforismul 477 unde vede omul căzut de la locul lui - pierzîndu-și centralitatea, punctul de echilibru, divinitatea. Ion Caraion, în cartea sa Bacovia. Sfîrșitul continuu (prima ediția în 1975, a doua în 1979) a numărat 2000 de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
însuși... Plictisul bacovian vine din angoasă ("urît"); el este mai profund decît spleenul, mai autentic existențial și absolut decît acela al lui Sartre". Și concluzionează: "Decembre este o capodoperă a plictisului"; citînd ca argument final dintr-o cugetare a lui Pascal, pe care o propun după o variantă cred eu tradusă mai aproape de ce ne interesează: "Urîtul - Nimic nu este mai insuportabil pentru om decît să aibă parte de o liniște absolută, fără pasiuni, fără treburi, fără petrecere, fără preocupare. Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
decît să aibă parte de o liniște absolută, fără pasiuni, fără treburi, fără petrecere, fără preocupare. Atunci își simte el neantul, părăsirea, ne-ajutorarea, dependența, neputința, nimicnicia. Din adîncul sufletului vor răsări pe loc urîtul, melancolia, tristețea, durerea, ciuda, disperarea". (Pascal, Cugetări. Texte alese, Editura Univers, 1978. Traducere: Ioan Alexandru Badea. Prefață: Romul Munteanu). Este comentată pe larg cromatica bacoviană, cu ale sale tonuri de violet, alb, galben, negru, gri etc. Violetul bacovian întrece negrul mortuar al lui Trakl. Ca violetul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
accepțiune de serviciu și de ritual). 5 ianuarie 2009 Termenul de provincial, astăzi cu o evidentă conotație negativă, peiorativă, nu a fost așa dintotdeauna. În ale sale, celebre, Les Provinciales, epistole scrise unui provincial de către unul dintre prietenii săi, Blaise Pascal punea în discuție - dincolo de disputele teologice și morale - funcția esențială pe care și-o asumă provincia: distanța critică și, dacă e cazul, nesupunerea față de autoritatea centrală (fie ea instanță a puterii administrative sau religioase). Din această perspectivă aș îndrăzni eu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dacă e cazul, nesupunerea față de autoritatea centrală (fie ea instanță a puterii administrative sau religioase). Din această perspectivă aș îndrăzni eu să nuanțez plasarea simbolică și administrativă a "provinciei" noastre, în săptămânalul meu exercițiu de scepticism constructiv. La vremea când Pascal își redacta scrisorile (interzise imediat și puse la index, fapt care le-a făcut, bineînțeles, populare în mediile educate ale Franței), Vasile Lupu tocmai terminase la Iași Biserica "Trei Ierarhi". Pentru amândoi provincia însemna de fapt țara, tot așa cum astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să viețuiască decent, sporind, malefic, tumoral, răul pe care îl reprezintă și din care se hrănesc. Cu ei avem noi a ne lupta și în anii viitori. (Mă grăbesc să le aduc aminte, celor siderați, că "scrisorile provinciale" ale lui Pascal sunt apreciate, între altele, drept primul pamflet din istoria literaturii franceze). Așa că, vorba tovarășului Lenin (a cărui "operă" filosofică erau niște caiete de conspecte): "Ce-i de făcut?" Cel mai la îndemână răspuns ar fi "stârpirea jivinelor la vot". Mă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
paradigme, care m-a intrigat și provocat tocmai pentru că venea de la un intelectual raționalist, este aceea a lui Adrian Marino, cel care vedea Europa ca fiind "elină în adâncime, romană în extensie și creștină în înălțime". În prag de sărbători pascale, poate nu ar strica să medităm puțin asupra sensului profund al acestei definiții. Datorăm antichității grecești nu numai întemeierea filosofică a gândirii occidentale, reflecția rațională, spiritul poetic sau vocabularul Fizicii și metaFizicii, ci și un sens integrat, corporal și spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
PICTOR DE RĂZBOI Sfântul Augustin a observat că pe mare, În bătălii și altele se acționează din nesiguranță, dar na aflat regulile jocului. Blaise Pascal Cugetări, 234 1. A Înotat o sută cincizeci de brațe În largul mării și tot atâtea la Întoarcere, ca În fiece dimineață, până a simțit sub tălpi petricelele rotunjite de pe mal. S-a șters cu prosopul atârnat de trunchiul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
depărtat și sunetul s-a estompat. - I-auzi, a spus croatul. Ești o celebritate locală. Se apropiase de prima treaptă a scării și studia titlurile cărților Îngrămădite acolo. A luat volumul - cu sublinieri aproape pe fiecare pagină - cu Cugetările lui Pascal și l-a pus la loc, unde stătea, pe o Iliadă, un Paolo Uccello de Stefano Borsi, Viețile lui Vasari și Dicționarul științei de Sánchez Ron. - Ești un bărbat cult, domnule Faulques. Citești mult. Pictorul de răboi a arătat spre
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și amețit de arome.” (Jean-Paul Guerlain în Decoration International, aprilie, 1985) „Parfumul este esența seducției, iar Guerlain este sinonim cu parfumul.” „Guerlain: un vers nemuritor în poemul parfumului.” În anul 1828, un tânăr chimist, înzestrat cu o minte creatoare, Pierre-François Pascal Guerlain, și-a deschis primul magazin de parfumuri pe strada Rivoli din Paris, începea astfel o activitate nouă, care, în curând, avea să devină o industrie, în mica lui fabrică, Guerlain a creat primele miresme ale timpului Senteurs des Champs
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
misterului totalității, în care este înglobat, îl interpretează și îl aduce la chestiunea existenței sale, arată C. Cucoș (psihopedagog). Întreg universul în care se află îl poate strivi, dar omul singur gândește despre acest univers, fiind „o trestie cugetătoare” (Blesse Pascal). El este creatorul uneltelor cu care lucrează, aspiră la cunoaștere, la dreptate, la bine, la frumos. Și Descartes, Bergson, Lucian Blaga au definit omul ca purtător al unui psihic specific uman, căci el voiește, afirmă, înțelege colaborarea, comunică și prin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scrie articolul Începuturile filologiei românești în Franța. Secțiunea de artă și literatură abordează aspecte variate ale culturii române: Yves Auger, Se pot traduce textele lui Creangă în franceză?, L.M. Arcade, Observații asupra teatrului de avangardă, Manuel de Diéguez, Moștenirea lui Pascal în opera lui Cioran. O serie de studii este dedicată artelor plastice: Al. Busuioceanu, Pictorul Andreescu în Franța, C. L. Popovici, Arta abstractă română de la Brâncuși până în zilele noastre. Studiile despre marii muzicieni români sunt bine reprezentate: Jacques Chailley, Omagiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
copilului, cel puțin la popoarele creștine unde greșelile sînt imediat remarcate, este trucul menționat mai devreme de a-și încrucișa degetele, simulînd astfel semnul crucii și evitînd pedeapsa divină pentru păcatul de a minți. Alte tactici sînt acelea pe care Pascal le-a dezaprobat, fiind practicate de călugări iezuiți din secolul al XVII-lea (Pascal 1967:140). Ele includ eschivarea și "restricția mentală" sau "rezerva mentală" (Kerr 1990:116), prin care mincinosul afirmă ceva cu subînțeles sau folosește o exprimare ambiguă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai devreme de a-și încrucișa degetele, simulînd astfel semnul crucii și evitînd pedeapsa divină pentru păcatul de a minți. Alte tactici sînt acelea pe care Pascal le-a dezaprobat, fiind practicate de călugări iezuiți din secolul al XVII-lea (Pascal 1967:140). Ele includ eschivarea și "restricția mentală" sau "rezerva mentală" (Kerr 1990:116), prin care mincinosul afirmă ceva cu subînțeles sau folosește o exprimare ambiguă, care face un neadevăr să pară adevăr. Ruskin (1905:352) numește afirmațiile de acest
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
16 [336]. Otte, Daniel 1974. Effects and functions in the evolution of signalling systems. Annual Review of Ecology and Systematics 5:385-417 [327]. Paley, William 1825. The principles of moral and political philosophy. (Works, vol.4) London: Rivington [115, 146]. Pascal, Blaise 1967. The provincial letters. Harmondsworth: Penguin [264]. Passin, Herbert 1942. Tarahumara prevarication; a problem in field method. American Anthropologist 44:235-247 [191, 272]. Patai, Raphael 1987. Druze. Eliade, Mircea, ed., The encyclopedia of religion. Vol.4. New York: Macmillan, pp.
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu bucurie coabitată, fără a cădea în capcana integralismului. Trebuie să reușim să trecem, în ciuda tuturor greutăților și a erorilor neprevăzute, de la o etică ideală, pe care Biserica pare să o sprijine din motive de conveniență socială, la o spiritualitate pascală, care să zămislească o etică a eșecului capabilă, mai degrabă, să oblojească și să vindece rănile, decât să împresoare cu sarea judecății, care descurajează și înjosește. Ne revine în inimă și minte icoana samaritenei. Această femeie, căreia Isus îi vorbește
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
sine qua non a convertirii. Viața consacraților, aflați în ipostaza de păcătoși iertați și de răniți în curs de vindecare, ar trebui să fie o neîncetată proclamare a acestei preveniențe - Primerear (EG 24) - absolute a harului ce necesită o atitudine pascală datorită naturii ei călătoare... gata de plecare, pregătită de drum, capabilă de schimbare. Pentru a oferi acest serviciu «profetic», dreptul canonic stabilește că viața consacrată este «calea regală», nu datorită excelenței virtuților ei ori datorită vreunei presupuse stări de perfecțiune
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
da un nume veșnic, care nu va fi șters» (Is 56,4-5). O ICOANĂ: EUNUCUL DIN CAR Imaginea «copacului uscat», evocată de profetul Isaia, este o cheie de lectură pentru a citi misterul lui Cristos cel răstignit, al cărui sacrificiu pascal, împins până la o irosire și un nonsens uman, reprezintă adevărata logică a oricărei vieți consacrate, dincolo de ipostazele sale istorice și de multiplele sale realizări existențiale. Castitatea, ca formă de urmare a Răstignitului-Înviat este, în baza a ceea ce afirmă Grigore de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
radicalitate de ochii lumii, pentru a trăi - a suferi, probabil, ar fi verbul cel mai potrivit - o profeție chinuitoare, precum aceea a lui Ilie, Ieremia, Osea... Ioan Botezătorul ori a lui Isus din Nazaret. Trebuie să facem referință la kenoza pascală a Domnului Cristos, care a condus, și încă mai călăuzește, pașii ucenicilor săi din orice vreme și din orice loc. Prin radicalitate de ochii lumii înțelegem acel mod de a concepe și de a trăi propria vocație ca pe o
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
mod mai mult sau mai puțin vital, ci înseamnă și acceptarea senină și generoasă a procesului de moarte cotidiană ori epocală - atât la nivel personal, cât și la nivel instituțional - fără de care nu ar exista o reală participare la misterul pascal. Reluăm, în cele ce urmează, reflexia părintelui Rondet, luată din articolul al cărui titlu a inspirat reflexia din acest paragraf: Apoi a trebuit să ne dăm seama că am cedat, chiar și noi, în fața trudei, că ne-am lăsat cuprinși
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
incerte. Există totuși un proces de diferențiere sau de bifurcare. Economia nu poate integra ecologia în calculele sale și nici reciproc. În ideea necesității analizei sistemice a interdependențelor dintre economie și ecologie, parafrazându-l pe sensibilul matematician și filosof Blaise Pascal (1623-1662), vom afirma că: nu putem înțelege sistemul dacă nu-i cunoaștem componentele și nici nu putem înțelege componentele dacă nu cunoaștem sistemul. Capitolul 2 Diversitate culturală și diversitate lingvistică 2.1. Diversitate culturală În general, diversitatea culturală reprezintă constatarea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și dezvoltării zestrei moștenite, atât de frumos numită Patrimoniu Mondial! Este necesar însă ca acest concept să fie înțeles ca un sistem între ale cărui componente există conexiuni care nu se pot modifica oricând și oricum. Parafrazându-l pe Blaise Pascal (1623-1662), putem să afirmăm că: nu putem înțelege Patrimoniul Mondial dacă nu-i cunoaștem componentele și nici nu-i putem înțelege componentele dacă nu cunoaștem Patrimoniul Mondial. 2.4. Managementul diversității După cum se știe, biodiversitatea se apreciază luând în considerare
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]