10,871 matches
-
antrenamente dure sau jocuri dificile și / turnee, faceți 1-2 ședințe ușoare de efort aerob. Astfel, jucătorii vor fi ajutați să elimine mai repede substanțele nocive din organism. Aceste ședințe vor reumple depozitul de energie mai repede decât o odihnă totală (pasivă). 2. Terapia prin întindere (stretching) - întinderea trebuie folosită nu numai la antrenamentul de încălzire și după antrenamentul de forță, ci și imediat după jocuri. Un mușchi întins este mai flexibil decât un mușchi încordat și face ca îndepărtarea substanțelor nocive
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
joacă în frig, întinderea este importantă mai ales pentru tendoanele care sunt foarte solicitate în timpul acțiunilor energice. Un tendon puternic și sensibil va rezista întotdeauna mai bine la efortul la tracțiune și la rupere. 3. Odihna totală - Odihna totală sau pasivă este mijlocul principal de restabilire a capacității de lucru a jucătorilor. Un jucător care are dorința de a avea succes într-un joc de fotbal trebuie să se odihnească 9-10 ore, mai ales noaptea. Să nu adoarmă mai târziu de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
odihnă, dacă un jucător menține o activitate ușoară între exerciții sau efectuează 10-15 minute de exerciții aerobe, o alergare ușoară după antrenament, îndepărtarea AL este de două ori mai rapidă decât în cazul jucătorilor care au o odihnă total inactivă (pasivă). Luând în considerare jocurile de ligă extrem de epuizante tipice pentru jocul de fotbal, ar trebui să se folosească orice metodă disponibilă pentru refacerea rapidă. Cu cât un jucător se reface mai rapid, cu atât mai multă energie va avea pentru
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
printre jaloane și dribling multiplu din deplasare Două echipe de câte 3 jucători, așezate în coloană. Primul jucător din fiecare echipă are o minge la picior. Alte două echipe de câte 3 jucători așezați pe traseu, având rol de adversari pasivi. La semnalul antrenorului, primul jucător din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul printre patru jaloane așezate la 1 metru distanță unul față de celălalt (1), până la un pion aflat la 6 metri de linia de start pe care jucătorul îl ocolește
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
cu mingea și din deplasare îi va dribla pe cei trei adversari semiactivi (3) după care oprește mingea pentru primul coechipier (4) și trece la coada coloanei (5). Următorul jucător din coloană reia traseul. După ce execută o echipă, jucătorii „adversari pasivi” se schimbă cu cei care execută. Câștigă echipa care reușește să execute corect și în timpul cel mai scurt acest traseu. Indicații metodice: Pentru jucătorii care stăpânesc deja driblingul din deplasare, ștafeta se poate executa adversari activi în loc de adversari semiactivi. F.
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
în condiții de dificultate maximă: jocul cu handicap și jocul bilaterale, mijloace de acționare specifice fără adversar și pe cele în condiții de adversitate astfel: „Triadele” se vor realiza în condiții de adversitate cât mai apropiate de joc: * cu adversar pasiv; * cu adversar semiactiv; * cu adversar activ. Jocurile 3 la 1; 3 la 2; 4 la 2; se vor utiliza în condiții cât mai apropiate de joc astfel: * cu adversar pasiv; * cu adversar semiactiv; * cu adversar activ; * joc cu temă; * joc
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
condiții de adversitate cât mai apropiate de joc: * cu adversar pasiv; * cu adversar semiactiv; * cu adversar activ. Jocurile 3 la 1; 3 la 2; 4 la 2; se vor utiliza în condiții cât mai apropiate de joc astfel: * cu adversar pasiv; * cu adversar semiactiv; * cu adversar activ; * joc cu temă; * joc școală; * joc cu handicap. Mijloace de acționare utilizate pentru pregătirea fizică a seniorilor în jocul de fotbal Jocul 1 Într-un teren de 50 x 70 metri cu porți și
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
într-o manieră uniformă și omogenă, cu diverse tipuri de deplasări. Un antrenor A cu mingea, se deplasează ușor în lateral și în adâncime, iar echipa așezată, mișcându-se în funcție de poziția mingii, trebuie să rămână sub linia acesteia, în sistem pasiv dar ordonat, gata întotdeauna să se apere; echipa trebuie să se miște întotdeauna în mod unitar. La o comandă vocală a antrenorului (care poate fi un număr, o culoare sau un nume, care în realitate corespund unui anumit punct din
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de comunicare a cadrului didactic cu elevii și influențează climatul educațional al clasei, generând diverse tipuri de climat: climat închis caracterizat prin: rutină, control înalt, relații tensionate, frustrante între profesor și elevi; comunicare necorespunzătoare: dirijare excesivă, ordine, critică, ascultare reactivă/pasivă, feedback fals. Climat deschis caracterizat prin: dinamism, grad înalt de angajare a profesorului și elevilor, relații deschise, cooperare, respect și sprijin reciproc; comunicare eficientă: ascultare activă, informare personalizată, atitudine pozitivă față de elevi, feedback pozitiv Climat angajat caracterizat prin: control strict
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
anumite neajunsuri, în acest context. Din aceste diferențe sau diferențieri și atitudini reciproce (atât din partea elevului, cât și din partea profesorului) „se pot deduce trei tipuri de relații profesor-elev: * relații de tipul democratic (elevul nu mai este identificat cu un obiect pasiv, asupra căruia se acționează, ci devine un actor care se implică activ în alegerea și adecvarea în actul de instruire. Elevului i se acordă un anumit credit, în acord cu gradul său de maturizare intelectuală și spirituală, preluând secvențial din
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
dreptate (magister dixit). Elevul este privit ca obiect inert, ca ființă imperfectă care are nevoie, la tot pasul, de prezența și tutela celui matur. Întreg travaliul didactic este denaturat: educația devine un proces de memorare mecanică, de ascultare și receptare pasivă, o strategie). Bazându-și toată activitatea pe impunerea unei autorități forțate, uneori construite, aceasta degenerează într-o formă de autoritarism, malefică oricărui parcurs de formare.” Aceste comportamente și atitudini pot reprezenta într-o anumită măsură și cauze ale disfuncțiilor comunicative
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Ești un naiv că ai făcut asta... * oferirea de soluții, fie direct prin sfaturile date, fie indirect prin folosirea întrebărilor în mod agresiv sau cu o notă evaluativă. * recurgerea la ordine este un mesaj care are ca efect apariția reacțiilor pasive sau agresive și conduce la scăderea stimei de sine la persoana căreia îi sunt adresate ordinele. * folosirea amenințărilor este o modalitate prin care se transmite mesajul că dacă soluțiile propuse nu sunt transpuse în practică persoana va suporta consecințe negative
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
noi, adulții și copiii, să aibă loc o comunicare eficientă va trebui să învățăm cum să ascultăm și să luăm în considerare părerea copilului, chiar și atunci când nu suntem de acord cu el. Ascultarea poate fi de două tipuri: a) Pasivă - elevul vorbește, dar nu știe dacă este ascultat (cealaltă persoană îl privește, dar nu îi oferă niciun indiciu că îl ascultă, se gândește la altceva, se ocupă cu altceva sau privește în altă parte). b) Activă, care se poate realiza
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
viața familiei, fiind privit ca o povară. Așadar, singura experiență pe care o va trăi copilul este aceea a neputinței sale, a lipsei totale de valoare. Acești copii sunt lipsiți de încredere în sine și de sentimentul propriei valori, sunt pasivi și apatici datorită sentimentului profund de neputință, dar ceea ce este cel mai grav: este posibil să nu mai dorească să devină adulți, să nu fie înclinați să se identifice cu adultul și deci să nu adopte normele lui morale și
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
X se supără”. Înfruntarea părinților sau a altor persoane este un mod de a atrage atenția, cu un amestec ciudat de dragoste și ciudă. Neliniștind, emoționând, enervând se obține dovada că ești iubit. Putem distinge între două forme de opoziție: pasivă și activă. Dintre formele de manifestare pasivă a opoziției menționăm: inerția, lenea, aparenta uitare de a face ce ți s-a cerut. Opoziția activă se referă la: mânie, revoltă, obrăznicie. Mânia constituie supapa de evacuare a opoziției. Opoziția este generată
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
altor persoane este un mod de a atrage atenția, cu un amestec ciudat de dragoste și ciudă. Neliniștind, emoționând, enervând se obține dovada că ești iubit. Putem distinge între două forme de opoziție: pasivă și activă. Dintre formele de manifestare pasivă a opoziției menționăm: inerția, lenea, aparenta uitare de a face ce ți s-a cerut. Opoziția activă se referă la: mânie, revoltă, obrăznicie. Mânia constituie supapa de evacuare a opoziției. Opoziția este generată uneori și de dezacordul dintre obișnuința generală
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Infecția virală și înmulțirea virusurilor Virusurile nu pot pătrunde în mod activ în plantă ci ele trebuie să fie încorporate în mod pasiv prin răni. Urmează apoi faza de adsorbție a virusului la elementele celulei după care are loc separarea mantiei proteice (capsida) de acidul nucleic. Acidul nucleic liber pătrunde în nucleu și într-o primă etapă are loc sinteza acidului nucleic viral
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ia și rolul de gameți și să contribuie la înmulțirea sexuată. După posibilitățile de mișcare sporii ciupercilor pot fi de două feluri: spori imobili sau aplanospori ce sunt lipsiți de flageli sau cili și sunt dispersați în natură în mod pasiv; spori mobili sau planospori ce sunt prevăzuți cu 1-2 flageli care asigură dispersarea în mediul acvatic. Din punct de vedere al modului cum se formează, sporii pot fi de două feluri: spori endogeni sau endospori care se găsesc în interiorul unor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
era scăzut, predominând memoria vizuală; prefera jocurile solitare, repetitive. Nu se joacă cu păpuși, ci alege mai ales jocurile de construcții, de îmbinări, fixându-se aproape obsesiv asupra unei singure teme; stilul de lucru era inegal, nu manifestă inițiativă, fiind pasivă și așteptând să fie solicitată (aceasta apație se datora instabilității atenției care nu-i susținea curiozitatea și faptului că nu dorea să se afirme în grup); dezechilibrul între vârsta mintală și potențialul afectiv, reflectat în starea de infantilism și dependenta
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
doar limbajul mimico-gestual; Mobilitatea acestor organe - greoi; Ritmul vorbirii: lent; Expresivitatea vorbirii: vorbirea este pe jumătate inteligibilă, nu se disting cuvintele; Vocea - intensitate, tonalitate, melodicitate: mare, ridicată cu melodicitate ridicată permanentă. Trăsături de personalitate: temperament sangvinic, are un comportament liniștit, pasiv, prezintă timiditate crescută în relațiile cu persoane nou cunoscute. Examen psihopedagogic: Dezvoltarea intelectuală este de nivel mediu (bună), Q.I. ~ 80 (Test Matricile Progresive Raven Color), V. M. ~ 6 ani (test Goodenough), cu posibilități intelectuale insuficient valorificate, datorită întârzierii în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cronic congenital al membrelor inferioare), etc. d. Sistemul osteo-articular; se vor decela deformații osoase (post-rahitism, fracturi), discontinuități ale reliefurilor osoase însoțite de cracmente, dureri intense 72 și impotență funcțională a segmentului afectat (fracturi); mobilitatea articulară va fi explorată prin mișcări pasive și active la nivelul diferitelor articulații. e. Sistemul muscular: se vor nota tonusul, dezvoltarea musculaturii, participarea grupelor musculare la diferite mișcări, etc. f. Aparatul respirator: evidențierea semnelor subiective și funcționale (dispnee, tuse, expectorație, durere) se va face prin completarea anamnezei
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
etc. b. în clinostatism se efectuează: examenul toracelui: aparat cardio-vascular (palpare, percuție, ascultație cord și vase periferice); examenul abdomenului: aparat digestiv, examinarea punctelor slabe abdominale, palparea adenopatiilor inghinale etc.; explorarea regiunii lombare: palparea lojelor renale, puncte ureterale; examenul membrelor: mobilitate pasivă, activă, reflexe osteo-tendenoase, pulsul arterial (bilateral); tușeul rectal; examenul vaginal. c. în ortostatism se explorează: echilibrul (proba Romberg); mersul; prezența varicelor membrelor inferioare (cu probele clinice: Perthes, Trendelenburg etc.); regiunile herniare. 4.1.2.3. Examenul local Este deosebit de important
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
pe neîncrederea și frica resimțite de state unul față de altul. Într un mediu competitiv și anarhic, statele nu se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în sine, astfel încât nu se poate asista pasiv la dezvoltarea sa. Printr-o logică a acțiunii și reacțiunii, se declanșează un proces de escaladare a insecurității pentru toți participanții la (sub)sistemul internațional. În gândirea realistă, cea mai potrivită metodă aflată la dispoziția unui actor pentru a avea
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
scară largă. Inițiativa Națională pentru Nanotehnologie din S.U.A. a fost creată tocmai pentru a sprijini cercetările în acest domeniu. Mihail Roco de la agenția mai sus menționată descria patru generații în dezvoltarea nanotehnologiei, în prezent noi aflându-ne în etapa nanostructurilor pasive, a studierii materialelor necesare dezvoltării ulterioare. În viitorul apropiat vom intra în a doua fază, aceea a introducerii structurilor active pentru realizarea unor sarcini specifice simple. Din anul 2010 se așteaptă demararea celei de-a treia generații, incluzând sisteme cu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Voi prezenta câteva dintre ele , nu în ordinea lor cronologică, ci în ordinea în care trecerea de la o interpretare la alta îmi permite să surprind fazele prin care trece procesul progresiv de conceptualizare a libertății, străbătând itinerariul cuprins între adeziunea pasivă la impulsuri și adeziunea activă la valori . O primă interpretare este cea în care apare LIBERTATEA - SPONTANEITATE . Ea este prezentă la gânditorii care identifică libertatea în actele unice, irepetabile, izvorâte din impulsuri vitale sau emoționale, sustrase constrângerilor exterioare și inanolizabile
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]