4,801 matches
-
traduce Gh. Sion, din Schiller și A. Poissonnier, G.-R. Melidon, iar Al. Fotino transpune romanul Maistrul Adam Calabrezul de Al. Dumas. Colaboratorii cel mai des întâlniți sunt D. Gusti, cu versuri și proză, V. A. Urechia, autor de poezie patriotică și erotică, precum și al „romanului național” Coliba Măriucăi, și G.-R. Melidon, tot atât de neinteresant în ipostaza de versificator ca și în aceea de autor al însemnărilor de călătorie în Moldova de Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
de a însufleți aridele amănunte istorice, este prezent Gh. Sion, iar un G. Hâncu este autorul unei serii de scrieri în proză intitulate pretențios Serile romane sau Cinci nuvele religioase. Printre autorii de versuri, cei mai mulți demni de amintit pentru intențiile patriotice, se numără C. D. Aricescu, G. Crețeanu, D. Dăscălescu, Gh. Tăutu, Șt. Sihleanu, N. Voinov, A. N. Scriban, D. S. Miclescu, I. Gheorghiu. Se mai tipăresc versuri satirice scrise de C. Stamati, fabule de I. Sârbu, precum și poezii de V. Alecsandri
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
primul rând, foile lui Barițiu. Revista a susținut necesitatea ridicării culturale a poporului, ca un prim pas spre realizarea unității culturale a tuturor românilor. Ideile Școlii Ardelene se fac încă simțite, dar reflexele iluministe coexistă cu ecourile romantismului; predomină spiritul patriotic și moderat politicește al lui Barițiu. Până la apariția „Familiei” sau a „Albinei Carpaților” și, mai târziu, a „Tribunei”, F. pentru m., i. și l. va fi cel mai important periodic literar al românilor din Imperiul Austriac. Contribuția ei se manifestă
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
Iosif Tempea. Modesta gazetă lugojeană încearcă, printr-un material publicistic și literar destul de variat, să contribuie la „cultivarea și petrecerea poporului român”. Pentru îndeplinirea acestui scop, D. publică sau republică poezii de V. Alecsandri, mai ales dintre cele cu caracter patriotic, versurile lui Petre Dulfu sau ale versificatorului local Pachomie Avramescu. Virgiliu Popescu traduce mici bucăți literare sau fragmente din scrierile lui Boccaccio, La Rochefoucauld, La Bruyère, Al. Dumas, iar Petru Popescu rezumă câteva piese ale lui Shakespeare. Gazeta încearcă să
DESTEPTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
rând toate formulele și manierele artistice, arătând oarecare atașament celei a lui Fr. Coppée, din care traduce copios. Singurele sale plachete (În zări de foc și Drumul sângelui), deși pornesc din fapte trăite, alunecă repede într-un amestec de declamație patriotică, melodramă și prozaic. Aceleași defecte se regăsesc și în poemele dramatice. Doar Eglè a avut oarecare succes, datorat atmosferei tenebroase, amintind cumva de teatrul simbolist, însă descinzând, în fond, din Burgravii lui V. Hugo. O înfrânare a retorismului e vizibilă
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
Ilea, N. Rusu, I.V. Spiridon, Ion Apostol Popescu, N. Boeriu, Al. Băețan, Florica Ciura, Al. Raicu, D. Iov. Sunt evocate figuri istorice din Țara Moților (Horea, Pelaghia Roșu, Avram Iancu, Petru Dobra), se scriu articole despre trecutul Blajului, despre șezătorile patriotice de la Târnăveni, Blaj, Sebeș, Orăștie, Deva, despre scriitorii moților. Sunt recenzate cărți de Liviu Rebreanu (Crăișorul), V. Copilu-Cheatră (Lângă hotare), iar la capitolul proză apar texte de Fatma, V. Copilu-Cheatră, M. Dunin. Publicistică semnează V. Netea, Ion Apostol Popescu, Liviu
DETUNATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
lipsit de talent. A scris nenumărate poezii, din tinerețe până la sfârșitul vieții, adunate în parte în volumele Hore oțelite (1892) și Valea vieții (1892). În tradiția literară a Ardealului și având ca model pe A. Mureșanu, a compus multe versuri patriotice și sociale (unele direct legate de anumite evenimente politice și naționale). Fără valoare sunt și poeziile de dragoste, manieriste, înecate într-o retorică sentimentală. A compus și o epopee în douăsprezece cânturi, Negriada (I-II, 1879-1884), închinată întemeierii Țării Românești
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
discursiv. E ca o convertire dinspre retorism spre negația lui absolută - expresia pur gestuală, asimilată sistemului de semnalizări alegorice al dramei. Vlaicu Vodă a creat, oarecum, tipul cel mai nobil și mai reușit al dramei istorice naționale și naționaliste, esențial patriotică, în versuri de evidentă factură romantică, prin care se vede bine că a trecut mai ales Victor Hugo și poate chiar și Edmond Rostand. [...] Modelul creat în Vlaicu Vodă a fost apoi urmat de toată dramaturgia noastră istorică - a lui
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Din 1968 este reporter, apoi redactor la Radiodifuziunea Română. Între anii 1969 și 1989 a realizat emisiunea „Memoria pământului românesc”. Scrie proză pentru copii și tineret. Prima lui carte, Cercelul domniței (1970), e o povestire cu tentă istorică, de educație patriotică în spiritul vremii, dar compusă într-un stil fluent, valorificând limbajul oral în maniera lui I. Creangă. Povestea unui steag tricolor (1981) evocă istoria (în bună parte reală) a unui steag moștenit de la sărbătoarea Marii Uniri din 1918. În 1996
DIACONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286756_a_288085]
-
și accesibil. Era un colaborator apreciat al publicațiilor epocii: „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Curier de ambe sexe”, „Propășirea”, „Zimbrul”, „Almanah pentru învățătură și petrecere”, „România literară”, „Revista română”. Poeziile lui, cu accent patriotic, satiric sau meditativ, sunt lipsite de pretenții. O comedie originală, nesemnată și netipărită, compusă prin anii 1835-1840, îl poate așeza pe autor printre primii noștri dramaturgi. Consacrat ca fabulist, D. se bucură în timpul vieții de multă prețuire; M. Eminescu, în
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
structură bacoviană, amestec de melancolie și ironie subtilă, apare în ciclul Catedrala îngenuncheată. Alteori sensibilitatea este apropiată de poezia populară, care îl influențează în structurile unor teme și în expresia prozodică (Ritual). D. scrie, de asemenea în spiritul vremii, poezie patriotică, civică și militantă, larg cunoscută și recunoscută în epocă. În afara volumelor axate exclusiv pe această temă, La stema țării (1977), Cu inima curată (1977) și Pentru eterna vatră românească (1983), poezii patriotice conțin majoritatea cărților lui D., vorbind emfatic de
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
D. scrie, de asemenea în spiritul vremii, poezie patriotică, civică și militantă, larg cunoscută și recunoscută în epocă. În afara volumelor axate exclusiv pe această temă, La stema țării (1977), Cu inima curată (1977) și Pentru eterna vatră românească (1983), poezii patriotice conțin majoritatea cărților lui D., vorbind emfatic de istorie și strămoși. SCRIERI: Moartea calului troian, București, 1968; Coloană de-a lungul, București, 1971; Zăpezi fără întoarcere, București, 1973; Scut de etern, București, 1974; Scrisoare în sat, București, 1975; La stema
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
timpul primului război mondial. Destule pagini dezvăluie însă și calitățile unui scriitor, „unui literat rătăcit în politică”, așa cum s-a spus, care știe să nareze captivant, să observe detaliul semnificativ, să reînvie dramele oamenilor, să evoce momente de mare înălțare patriotică și, mai presus de orice, să deseneze portrete memorabile. Dintre numeroasele scene descrise cu un exersat condei de povestitor este de menționat, de pildă, aceea a depunerii jurământului de către guvernul I. I. C. Brătianu în fața regelui Carol I, care, deși slăbit
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
fost ales deputat în Divanul Ad-hoc în 1857, dar a renunțat din cauza agravării unei boli de piept. G. a scos, începând din 1825, mai multe calendare, dintre care îndeosebi ultimele, din 1850 și 1855, cuprind sfaturi practice, istorioare morale sau patriotice, ca și cunoștințe de astronomie, pasiunea constantă a cărturarului. Tot cu intenții moralizatoare și pedagogice, a alcătuit manuale, în spiritul celor tipărite de Heliade și Gr. Pleșoianu. Ele au în vedere educația religioasă (Manual creștinesc, 1836) sau morală (Școlaru sătean
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul Poezii, urmat de Țării mele (1925), La poarta din urmă (1934), Săracă țară bogată (1936), Lumini de seară (1936), Două fete dintr-un neam (1941). A obținut câteva premii pentru poezie patriotică, precum și Premiul Societății Scriitorilor Români pentru volumele Poezii și Săracă țară bogată. Va fi exclus din Societatea Scriitorilor Români în 1944, din motive politice. Debutul în „Convorbiri critice” îi atrage elogiul lui Mihail Dragomirescu. Poemele care au reținut atenția criticului
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
tot atâtea motive de meditație, de regret, dar și de împăcare, de acceptare a fatalității morții (Peste un veac sau zece). Versurile din volumele Țării mele, Săracă țară bogată și Două fete dintr-un neam sunt compuse pe o canava patriotică. Se dă glas, cu un retorism viguros, protestului social, dar apar și incitări naționaliste, șovine, fiorul liric se pierde, făcând loc unor adevărate pagini-manifest, aglomerate de imprecații lipsite de suport estetic. SCRIERI: Poezii, București, 1921; Țării mele, București, 1925; La
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
ridiculizată de contemporani. Volumele Preludele (1862), Miosotis (1865), Poezii noue (I, 1873), Nostalgia (1885) relevă un autor inegal, cu pâlpâiri de poezie bună, departe însă de ceea ce prevestiseră la debut D. Bolintineanu, Gh. Sion și G. Crețeanu. G. scrie versuri patriotice emfatice, prolixe, compune lungi balade istorice ori fantastice, legende de factură populară. Era, de altfel, un neistovit culegător de folclor. Cu toate că adesea poezia lui are aspectul unei narațiuni dezlânate, unde lirismul se revarsă necenzurat, în imagini grandilocvente, există și câteva
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
extrasă din rigiditatea formală à la franșaise și redată individului contemporan pentru care gratuitatea, calmul aristocratic și viața trăită ca artă și-au pierdut, baudrillardian, orice sens. Dintre speciile de conversație definite și comentate de narator (de dragoste, politică, literară, patriotică, cu morții) comentariile pe marginea celei patriotice ne interesează desigur și pe noi: „Les sentiments patriotiques donnent souvent un air fâché * L’air fâché étant proscrit de la conversation, * Une véritable conversation ne peut rouler sur des sujets patriotiques.” Dincolo de Încuviințările
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și redată individului contemporan pentru care gratuitatea, calmul aristocratic și viața trăită ca artă și-au pierdut, baudrillardian, orice sens. Dintre speciile de conversație definite și comentate de narator (de dragoste, politică, literară, patriotică, cu morții) comentariile pe marginea celei patriotice ne interesează desigur și pe noi: „Les sentiments patriotiques donnent souvent un air fâché * L’air fâché étant proscrit de la conversation, * Une véritable conversation ne peut rouler sur des sujets patriotiques.” Dincolo de Încuviințările ideologice, În literă și spirit, pe care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
1939), ce marchează și convertirea la catolicism. După august 1944 își reia mai intens activitatea, colaborând asiduu pe teme culturale și îndeosebi muzicale, dar și cu versuri originale și traduse, la „Democrația”, „The Bucharest Herald”, „Ultima oră”, „Apărarea”, „Buletinul apărării patriotice”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Orizont”, „Mondial Magazin”, „Victoria”, „Contemporanul” ș.a. Mai tipărește traducerile incluse în volumul Din lirica libertății și biografia George Washington de W. Wilson. Cum face parte, începând cu 1954, din „lectoratul literar-muzical” al Filarmonicii Române, dă tiparului două
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
poezie a anotimpurilor. Descrierea naturii se face în notele ei foarte generale, conform tiparului pastoralei clasice. Urmând linia programatică recomandată literaturii naționale de „Dacia literară”, reia tema „ruinurilor” în O noapte pe ruinele cetății Neamț, imprimând meditației un accentuat caracter patriotic. „Bărbăția” trecutelor vremi este invocată spre a redeștepta la urmași mândria, iubirea de țară. Cu scop educativ este mânuită și satira în „caractere” (Poetul, Ipocritul). C. îi prețuia pe I. Heliade-Rădulescu și C. Negruzzi, era bun prieten cu Alecu Russo
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
și de corespondență al Casei Școalelor, este preocupat de ridicarea satului. Pentru îndrumarea învățătorilor și a cercurilor culturale, călătorește prin Neamț, Buzău, Prahova, Gorj, Mehedinți, Muscel. Dedică aceluiași scop o selecție de obiceiuri, Dintr-ale neamului nostru (1903), și poeziile patriotice din Cântece de vitejie (1904). Este numit, în 1907, șef al Biroului de control al activității extrașcolare din Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice și referendar. Ultima revistă pe care o conduce (cu Ion Gorun și Il. Chendi) este antimodernista „Viața
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
menținerea sentimentului național al românilor aflați de o parte și de alta a Prutului. A fost redactor literar al gazetei „Basarabia” (Chișinău, 1906-1907) și a ținut conferințe cu teme sociale și culturale. Din cauza activității sale de încurajare a manifestării sentimentelor patriotice românești, este expulzat în România de guvernul țarist (1907). S-a reîntors la Chișinău în 1917. C. a debutat în 1891, în revista „Amicul copiilor”, condusă de Z.C. Arbore și Victor Crăsescu. A colaborat la „Epoca”, „Gazeta politică și
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
Viața Basarabiei” ș.a. Volumul Povestiri din copilărie (1896) aduce în fața cititorului un scriitor plin de umor și de candoare, universul copilăriei fiind evocat prin simboluri delicate. În cărțile de versuri C. se dovedește doar un bun versificator al unor motive patriotice. SCRIERI: Povestiri din copilărie, pref. G. Coșbuc, București, 1896; Încoronarea, București, 1901; Florin, Brașov, 1902; Viața și luptele lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Zece Mai, București, f.a.; Patrie și libertate, București, 1916; Cântări basarabene, Chișinău, 1919; Chemarea lui Ștefan
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
proletcultiste clasice, deja examinate din această perspectivă, ci descoperă sectoare ignorate până acum, dar purtând pecetea contaminării de aceeași insidioasă propagandă, de la discursurile prezidențiale la benzile desenate: scenariile de film, cărțile de învățătură pentru pionieri, textele omagiale, romanele populare, poeziile patriotice și revoluționare, folclorul nou, piesele de teatru partinic, documentarele propagandistice, povestirile eroice pentru copii, antologiile și abecedarele. Te fascinează să citești în altă cheie texte care, sub masca onorabilității, au avut o certă intenționalitate ideologizantă, partinică, festivistă. Autorii acestei recuperări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]