5,484 matches
-
lecturii și în tot acest timp fața nu i s-a schimonosit cu un milimetru. Ca și cum plânsul acesta avea o viață a lui, care trebuia respectată, o viață dictată de viața paginii și acompaniind-o în chip necesar. E singurul plâns la care, asistând, nu m-am simțit stânjenit. Mai mult, era un plâns căruia i te puteai alătura, pentru că de fapt el depășea drama unei persoane și devenea plâns în orizontul unui destin comunitar. Cred că românii nu mai știu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un milimetru. Ca și cum plânsul acesta avea o viață a lui, care trebuia respectată, o viață dictată de viața paginii și acompaniind-o în chip necesar. E singurul plâns la care, asistând, nu m-am simțit stânjenit. Mai mult, era un plâns căruia i te puteai alătura, pentru că de fapt el depășea drama unei persoane și devenea plâns în orizontul unui destin comunitar. Cred că românii nu mai știu astăzi nici măcar pentru ce trebuie să plângă. Când nu cad în bășcălia care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și devenea plâns în orizontul unui destin comunitar. Cred că românii nu mai știu astăzi nici măcar pentru ce trebuie să plângă. Când nu cad în bășcălia care le însoțește ca o umbră ființa socială, nu sânt capabili nici să genereze plânsul istoric și nici să se alăture celor care știu pentru ce anume se cuvine să plângă. Nu se poate spune că plânsul nu a jucat un rol în viața regelui Mihai. Copil fiind, a plâns din cauza vexațiunilor pe care mama
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu cad în bășcălia care le însoțește ca o umbră ființa socială, nu sânt capabili nici să genereze plânsul istoric și nici să se alăture celor care știu pentru ce anume se cuvine să plângă. Nu se poate spune că plânsul nu a jucat un rol în viața regelui Mihai. Copil fiind, a plâns din cauza vexațiunilor pe care mama sa, regina Elena, le-a suferit ― câtă vreme a rămas în țară ― din partea lui Carol. A plâns apoi despărțirea de Regina-mamă când
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pozitive ale Moldovei, om cu om, clasă cu clasă, cum pîmîntul românesc devine un teren de esploatare pentru industria străină și proletariatul indigen. Cu o minimă putere a statului, poliția, administrația și dreptatea trebuiau să fie într-o stare de plâns. Ispravnicul, care era totul într-un județ, avea de administrat pe negustorii și breslașii din țară, cei străini aveau pretutindene consulatele lor - stărostiile lor - asupra cărora statul român n-avea nici o putere. Acești ispravnici, neștiutori de carte, servind fără plată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deși Poarta combate atât ideea cât și locul ales pentru ținerea conferenței. După știri din Londra, Rusia aspiră la întronarea unei secundogeniture în Bulgaria. - Muktar Pașa s-a întors de la Zaslap la Trebinic cu zece batalioane într-o stare de plâns; e atât de frig pentru soldații turci încît la 30 octomvrie noaptea au degerat în Trebinic 37 de soldați și 20 cai (se vede că arabi ). - Insurgenții din Herțegovina s-au retras toți în Sutorrina pentru a sta înlăuntrul liniei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Iar mila străinului E ca umbra spinului: Când vrei ca să te umbrești, Mai tare te dogorești. De aceea când știm pentru ce a căzut voevodul moldovenesc nu trebuie să-l plângem. Ce mă plângeți pe mine, că nu sânt de plâns. Mie s-au hotărât bucuria drepților, cari n-au făcut lucruri vrednice de lacrămi". De plâns e țara, care prin moartea lui totuși n-au fost scutită de cea mai aspră trunchiare. La Putna un călugăr bătrân mi-a arătat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
De aceea când știm pentru ce a căzut voevodul moldovenesc nu trebuie să-l plângem. Ce mă plângeți pe mine, că nu sânt de plâns. Mie s-au hotărât bucuria drepților, cari n-au făcut lucruri vrednice de lacrămi". De plâns e țara, care prin moartea lui totuși n-au fost scutită de cea mai aspră trunchiare. La Putna un călugăr bătrân mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii în care stătea odată aninat portretul original al lui Ștefan Vodă. După original
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Kovacic ai deranjat-o în simțămintele ei familiale. Și pe deasupra vreau din toată puterea trupului meu să nu aflu ce fel de gânduri trebuie că-și face acum doamna Grollfeuer. Distrugi totul, pentru că ești așa cum ești. (Doamna Wurm izbucnește în plâns, Herrmann îngenunchează lângă cioburi și le privește dezorientat. Încearcă stângaci să reconstituie farfuria) DOAMNA KOVACIC: Liniștiți-vă viața, doamnă Wurm. Noi știm că dumneavoastră sunteți o femeie bună și strângătoare. Trageți o cruce tare grea din cauza fiului dumneavoastră, cu toate că nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
sigur că da, da. (Herrmann e încă îngenuncheat lângă cioburi. Doamna Kovacic o bate pe doamna Wurm pe umăr. Doamna Grollfeuer este, de o vreme, nebăgată în seamă) DOAMNA GROLLFEUER: Totul e de o sonoritate dezgustătoare, întreaga casă este de plâns din punct de vedere sonor, întreaga lume este de o sonoritate țipătoare, aproape de nesuportat. Zgomotul este adevărata cauză a morții oricărei gândiri. Omul aude zgomotele voastre și încetează imediat să mai gândească. Omul începe să sufere. DOAMNA WURM: Doamnă Grollfeuer
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nesfârșit. Se mai aud sunete de plăcere sau de durere) JÜRGEN: Ce-am făcut din noi și din acești oameni (pune deoparte osul său) Ne-am dat la omenie, ne-am dat la materia din noi (are un acces de plâns) KARLI: Omenie s-a dat la noi. Am fost smulși din loc de omenie și așa și așa și pe-alături de tot. JÜRGEN: Această străină, binecunoscută înstrăinare... această minunată nevoie imperioasă de a ucide, mereu nouă în boturile pline demult
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și Dumnezeii dumnezeiește de frumos îmbrăcați, pentru care totul e mic și neimportant. JÜRGEN: Dar... dragă domn' Karli, omul este... deci omul... știți d-voastră... știți d-vostră, cum arată un om... așa cum e un om... omul... Are un acces de plâns, Cârciumăreasa îl pocnește peste ceafă) HERTA: Un corp vorbește încet, pentru că este Corpul, și de aceea se rostește până la țel. Toate corpurile vorbesc fără gură și ajung de aceea mai ușor la sfârșitul lor. Corpurile trăiesc cu încăpățânare împotriva oamenilor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
apucat-o năbădăile E pe scaun S-a gândit ea Și a vrut să ia din latrină pentru ogor șunca cu grăsime Și erau semințe pentru ogor Acelea Care s-au îmbătat muierește Ca și o păstaie uscată Pe care plânsul cerului apos o dublează și o face grea Când o umple cu porcăria de umezeală Și atunci are mama mea, Mama mea cea adevărată, O nevoie să stea pe latrină Și a apăsat-o Și a apăsat și ea Și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
echilibru este prin claritatea existenței sale o catastrofă a simțurilor care-i lovește pe Oameni care sunt Aproapele tău. Știți că poștașul meu resimte adresa mea ca pe un parfum de marcă, ca pe o Văgăună asigurată, de invidiat, de plâns și de fermecătoare: cu nasul ar fi încercat el să ajungă la scrisoarea mie adresată, la veritabilul meu Miros ca să-l guste. Uniunea Celor care folosesc este Mediul, ca lenjeria să devina chiloții personali ai Unuia, așa cum voia un Acela
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
că nimic nu o poate opri din calea sau voia ei. Este conștientă de strategia sa, o recunoaște cu nonșalanță a nu fi ortodoxă, ca și cum unicul țel în viață ar fi înșelarea celorlalți, fiindcă mărturisește: „Femeilor le dete Făcătorul/ Înșelăciunea, plânsul și fuiorul”379 Târgoveața pare înzestrată mai ales cu prima trăsătură. Teritoriul de luptă și biruință al femeii rămâne însă patul - aici reputează toate victoriile pe care le dorește. Prostituarea devine un instrument: „Vânati câștigul - toate s de vânzare!”380
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ceea ce nu ar trebui să fie un menaj, ci și propriile confesiuni ale pelerinului narator, neguțătorul, un nefericit care își plânge soarta de a se fi ales cu o consoartă insuportabilă, sunt o dovadă concludentă în acest sens: „Aht, jale, plâns, belea și neajuns/ Cunoscu-le de ajuns și prea de-ajuns -/ Grăi Neguțătorul - și la fel/ știu că le știe orice-nsurățel;/ La mine barem asta-i boală veche/ Căci am nevastă rea fără pereche;/ De s ar lua la harță
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
afla la bord și care, răspunzând la al treilea strigăt, primi următorul mesaj: „Când veți ajunge În dreptul promontoriului Palodes anunță că Marele Pan a murit!”. La auzul veștii, răspândite Întocmai, se vor isca din noapte gemete și hohote puternice de plâns. Filip nu pierde ocazia să amintească interesul pe care Îl stârnise strania poveste Împăratului Tiberiu, care Întreprinse și unele cercetări cu privire la acest Pan, fiu al lui Hermes și al nimfei Penelopa. Anecdota a iscat nenumărate interpretări, comentarii Începând cu secolul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ajunse În dreptul capului Palodes, (D) liniștea era deplină și În aer, și pe apă. Atunci Thamous, așezat la pupă și cu fața Îndreptată spre țărm, strigă ceea ce auzise: «Marele Pan a murit». De-abia anunțase vestea când un hohot de plâns se Înălță nu dintr-un singur piept, ci din mai multe, amestecat cu strigăte de uimire. Cum cele petrecute au avut un mare număr de martori, zvonul se răspândi curând, până și la Roma, iar Tiberiu trimise să-l cheme
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că nimic nu o poate opri din calea sau voia ei. Este conștientă de strategia sa, o recunoaște cu nonșalanță a nu fi ortodoxă, ca și cum unicul țel în viață ar fi înșelarea celorlalți, fiindcă mărturisește: „Femeilor le dete Făcătorul/ Înșelăciunea, plânsul și fuiorul”379 Târgoveața pare înzestrată mai ales cu prima trăsătură. Teritoriul de luptă și biruință al femeii rămâne însă patul - aici reputează toate victoriile pe care le dorește. Prostituarea devine un instrument: „Vânati câștigul - toate s de vânzare!”380
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ceea ce nu ar trebui să fie un menaj, ci și propriile confesiuni ale pelerinului narator, neguțătorul, un nefericit care își plânge soarta de a se fi ales cu o consoartă insuportabilă, sunt o dovadă concludentă în acest sens: „Aht, jale, plâns, belea și neajuns/ Cunoscu-le de ajuns și prea de-ajuns -/ Grăi Neguțătorul - și la fel/ știu că le știe orice-nsurățel;/ La mine barem asta-i boală veche/ Căci am nevastă rea fără pereche;/ De s ar lua la harță
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de valeriană sau de flori și frunze de sânzâiene (drăgaică), o lingură la o cană cu apă clocotită. Se bea o cană dimineața, pe nemâncate. APRINDERE LA OCHI Apare ca urmare a căldurii mari, din curent, din oboseala ochilor, din plâns repetat, de la transpirația abundentă care curge În ochi, din "peri răi", dintr-o pară de foc sau de la țesălatul cailor. Afecțiunea se manifestă prin Înroșirea ochilor, lăcrimare puternică, mâncărime, "arșiță În lumina ochilor", junghiuri la tâmple și Înțepături În privire
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
trist - cântecelor mele Cântecele mele Flori târzii, uitate Cine-o să vă cânte Trist pe înnoptate?... Cine va-nțelege Basmul vostru oare Plin de suferință?... Basmu-acela-n care Ca-ntr-un scrin atâtea Am închis într-însul: Anii vieții mele Zâmbetele...plânsul... Va ști cântărețul Că în ele poartă Pentru totdeauna O iubire moartă? Cântecele mele Flori târzii, uitate, Cine-o să vă cânte Cine?... Nimeni poate!... Revista Vremuri bune n‐a fost ferită nici de dispute...literare. S‐ a duelat cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
of trauma victims”, în Perceptual and Motor Skills, nr. 79, 1994, p. 920-922. Wilson M., Daly M., „Competitiveness, risk-taking, and violence: the young male syndrome”, în Ethology and Sociobiology, nr. 6, 1985, p. 59-73. Plâng bărbații mai mult decât femeile? Plânsul și diferența dintre sexe Nu, bărbații nu plâng mai mult decât femeile. Ba chiar s-a constatat contrariul... În cadrul unui studiu, 80 de persoane au fost rugate să povestească fie o întâmplare foarte tristă, petrecută în viața lor, fie un
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
semnificativ producerea de lacrimi în cazul băieților (Delp și Sackeim, 1987). Și da, femeile au o mult mai pronunțată tendință de a plânge (Lombardo W.K., Cretser, Lombardo B., Mathis, 1983; Williams și Morris, 1996) dar și de a resimți plânsul ca o trăire mult mai intensă în comparație cu bărbații (Bindra, 1972). Desigur, aceste diferențe pot fi explicate în parte prin normele sociale. Se așteaptă de la un bărbat să fie stoic, să vegheze să nu dea semne de slăbiciune în fața unui adversar
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
grup de 523 de studenți. Ei au fost din nou întrebați 15 ani mai târziu pe aceeași temă. Cercetătorii au constatat similitudini extraordinare între 1981 și 1996. Foștii studenți au raportat și acum aceeași frecvență și chiar aceeași intensitate a plânsului. Ei au afirmat că plâng în aceleași situații pe care le menționaseră și în urmă cu 15 ani. Modul de a plânge nu pare să se schimbe în timp... (Lombardo, Crester și Roesch, 2001). Cum procedează cercetătorii pentru a evalua
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]