4,286 matches
-
folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument popular. Dansurile populare caracteristice sunt : învârtita, hațegana și lină (de pe Strei). Creatori populari Prelucrarea fierului: Mihăiescu Miron Prelucrarea lemnului: Cioară Nicolae Cojocari: Ștefoni Ioan Vechea biserică din Plopi a fost construită pe actualul loc al școlii primare, unde se pot vedea și urmele unui fost cimitir. În 1891 biserică veche nu a mai corespuns cerințelor și s-a construit actuala biserică în formă de corabie. În decursul timpului
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
agricultură, locuitorii satului au atribuit diferite denumiri unor locuri situate în hotarul satului. Așa au apărut denumirile : " La Cris " , " În Rogina " , " La Roginuta " , " La Ulmeasa " , " La Certeja " , " În Livadă " , " La Scurtături " , " La Meri " , " Pe Deal " , " Coastea Brotonitei " , " La Parauta " , " La Plopi " , " La Pârâul Rusciului " , " Pe Măgura " , denumiri care se mai păstrează și în prezent. Repere istorice Locuitorii din Brotuna și-au adus din plin contribuția și jertfă la istoria neamului românesc, luând parte la o serie de evenimente istorice importante : Răscoală
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
în aval Pârâu de la Stanu, în zona Cânetele curg mai multe pârâiașe: Pârâul de la Gaura Sângerului, Pârâul Fundul Cânetelii, Pârâul Cânetelii; din zona centrală a localității apa este adunată de Pârâul Săvești, Pârâul Bisericii Catolice, Pârâul Școlii (Buna Bătrână), Pârâul Plopi, de către pârâul Satului (Cloponiță) și care se varsă în Pârâul Șarchii, în zona cunoscută ca Podul Șarchii. În funcție de relief, apa freatică se află la adâncimi de peste 10 metri pe culmi, 3-5 metri în zonele depresionare și 0,5-2,5 metri
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
excepții în partea de sud-vest a localității. Cele mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe pământul căruia au fost sau sunt. Așa sunt cunoscute fântânile Buna, Buna Bătrână, Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
și comasate sub numele de "Motoșeni", noua comună primind și câteva sate de la comunele vecine desființate Benești; tot atunci, satele Afumați (comasat cu Fundătura), Negoaia (comasat cu Cornățelu), Baicani-Deal și Valea Babelor (comasate cu Gura Crăiești), Baicani-Vale, Burlug și Gura Plopului (comasate cu Motoșeni), Captalani și Fundătura Țepoaia (comasate cu Țepoaia), Plopu (comasat cu Chicerea), Poiana lui Stan, Prisaca și Văleni (comasate cu Poiana). Șase obiective din comuna Motoșeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Taraxacum officinale(păpădia), Ranunculus repens(piciorul cocoșului târâtor), Ranunculus acris(piciorul cocoșului sau ruțișor galben). Stratul arborescent cu o înălțime de până la 9 m este edificat din următoarele specii: Salix alba (salcie alba), Salix fragilis(salcia plesnitoare) și Populus alba(plop). De asemenea se găsesc și exemplare de Alnus glutinosa( arinul negru), Fraxinus excelsior(frasinul), Frangula alnus(lemn galben sau crușin) . Stratul arbustiv cu o înălțime medie de 2,5 -3,5 m este compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
de locuitori 257 Numere de casă 97 Case locuite 71 Toponimie, părți de hotar: La cruce, la piatră, Hodai,urmele unei construcții, există o fântână artezian, Rovina,Satescu, Râturi, la Cris, în Sălci, Zoampa, Lalascu(dealul din imaș), Târși(pădurice), Plopi(pădurea orașului Beiuș), Zăcătoare, Topili(pod), la Fântână Foarelui-faurului-, Vale-Lata, Valea Bicii. la Fântână Foarului (și nu Foarelui), Florescu, Dealul Morii, Bereag, Prunduț, Sub Ciuceti, La Vale, Omezău. (Frentiu Titus) Satul: Sat de forma pătrată , cca 150 x 150 m
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a dus la modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. În etajul inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a adus modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. Vegetația ierboasa: În etajul inferior cresc asociații ierboase de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului. În terenurile defrișate s-au
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
să escaladeze Vârful Pietrosul Rodnei (2303 m), prin Muntele Bătrână (1710 m). Cele mai înalte culmi sunt: Muncelul (1606 m), Piciorul Negru (1367 m), Măgura (1195 m), Dealul Hoitu (1175 m), Vârful Văraticilor (1062 m), Vârful Chicerii (1056 m), Vârful Plopilor (1004 m), Vârful Valea Saca (1002 m), Vârful Trestii (992 m), Vârful Cinii (895 m), Zăpodiile Mici (758 m), Dealul Staniște (711 m)) și altele mai mici. O enumerare a dealurilor și văilor Comunei Telciu se găsește în cartea lui
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
bântuită de calamități, așa cum a fost grindina din luna august a anului 1933, când recolta a fost distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de păioase, carpenul, salcâmul, parul sălbatic, plopul, păducelul etc. Pajiștile în general sunt cultivate cu ierburi din categoria păiușului și a coliliei cu predominanță ierburile din categoria păiușului. O mare parte a pajiștilor este degradată datorită alunecărilor de teren și a pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
din postul Paștelor, este Sântoaderul. In ajun se face curățenie generală în gospodărie, aruncându-se „gozul” spre apus. Fetele își spală capul cu flori de corn, să le crească părul frumos. Taie puțin din păr și-l pun la rădăcina plopului, ca să crească mare ca plopul. In dimineața de Sântoader se face „fumăgar” ca să treacă fumul peste gospodarie spre a o feri de tunet. Se tund vacile între coarne și se afumă cu acel păr ca să nu se facă păduchi. In
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
In ajun se face curățenie generală în gospodărie, aruncându-se „gozul” spre apus. Fetele își spală capul cu flori de corn, să le crească părul frumos. Taie puțin din păr și-l pun la rădăcina plopului, ca să crească mare ca plopul. In dimineața de Sântoader se face „fumăgar” ca să treacă fumul peste gospodarie spre a o feri de tunet. Se tund vacile între coarne și se afumă cu acel păr ca să nu se facă păduchi. In această zi se cuminecă și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
E, teritoriul județului Teleorman se desfășoară pe 0°53`24” latitudine (între punctele extreme: nordic, comuna Sârbeni, 44°30`31”; sudic, orașul Zimnicea, 43°37`07”) și 1°9` longitudine (între punctele extreme: estic, comuna Bujoreni, 25°48`; vestic, comuna Plopii Slăvești, 24°39`). Aproximativ în partea sudică a județului, în zona comunei Troianul, se intersectează paralela de 44°, cu meridianul de 25°. Comuna Fântânele este situată în partea de sud a județului Teleorman, legătura comunei cu exteriorul realizându-se prin
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
Plopi este un sat în comuna Beuca din județul Teleorman, Muntenia, România. Se află în partea de nord a județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malul stâng al pârâului Zâmbreasca. La recensământul din 2002 avea o populație de 282 locuitori. Numele satului
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
comuna Beuca din județul Teleorman, Muntenia, România. Se află în partea de nord a județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malul stâng al pârâului Zâmbreasca. La recensământul din 2002 avea o populație de 282 locuitori. Numele satului provine de la zăvoaiele de plopi de la marginea așezării, din lunca pârâului. Plopii au fost defrișați în anii '70. Cel mai apropiat oraș, Roșiorii de Vede, este situat la c. 30 de km (rutier) și 18 km (feroviar, prin intermediul stației de cale ferată Beuca). În linie
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
Se află în partea de nord a județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malul stâng al pârâului Zâmbreasca. La recensământul din 2002 avea o populație de 282 locuitori. Numele satului provine de la zăvoaiele de plopi de la marginea așezării, din lunca pârâului. Plopii au fost defrișați în anii '70. Cel mai apropiat oraș, Roșiorii de Vede, este situat la c. 30 de km (rutier) și 18 km (feroviar, prin intermediul stației de cale ferată Beuca). În linie dreaptă, capitala României, București, se află la
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
sat apare într-un document din vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu (12 mai 1692), în care sunt menționați 12 boieri care participă la hotărnicia moșiei Nenciulești a mănăstirii Cotmeana. Între boieri sunt menționați ”Tudor Logofăt, fiul lui Tudor Paharnic din Plopi” (Ecaterina Țânțăreanu, Habitat medieval în sud-vestul Munteniei în sec. XIV-XVII. Temeiuri istorice și arheologice, Editura Renaissance, București, 2010, p. 62). O altă mențiune istorica datează de după Unirea Principatelor (1859), când o delegație din satul care atunci aparținea Episcopiei Argeșului a
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
alegerii ca domn. Până în anul 2003 a aparținut administrativ de comuna Drăcșenei. După o reorganizare administrativă, a fost inclus în comuna Beuca, Teleorman. În trecut, a aparținut, de asemenea, de comuna Zâmbreasca, Teleorman. Pentru o scurtă perioadă (după Marea Unire), Plopi a fost comună de sine stătătoare. Satul este așezat într-o zonă de silvostepă, cea mai apropiată pădure fiind cea de la Beuca, situată la c. 3 km. de sat. Lângă sat se află cel mai bătrân copac din nordul județului
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
o străveche pădure. Până la sfârșitul secolului XIX, o altă pădure se întindea de la marginea satului spre unul din satele vecine, Ciolănești. Întâlnim rozătoare (iepuri de câmp, șoareci de câmp), căpriori și păsări de luncă și stepă (fazani, potârnichii, prepelițe) Satul Plopi este o așezare mică, de 282 de locuitori (2002), majoritatea în vârstă, localitatea cunoscând un proces accelerat de depopulare în anii industrializării socialiste, continuat și în perioada postcomunistă. Populația este formată în totalitate din etnici români, fiind probabil singura localitate
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
din țară și din Siria). Bolta sfântului altar și catapeteasma sunt opera pictoriței Lucia Turcea, sora cunoscutului poet Daniel Turcea. Au depus osebită trudă la înălțarea sfântului locaș Liță Constantin (Purice), Constantin Laurenția, Ilie Eugen și Stoica Marin. Locuitorii din Plopi au dat dovadă, de altfel, de-a lungul timpului, de un spirit civic mai accentuat în comparație cu cei din satele vecine. Astfel, în ultimii ani ai regimului comunist au realizat, cu propriile forțe, pietruirea străzii principale. De asemenea, au ridicat prin
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
regimului comunist au realizat, cu propriile forțe, pietruirea străzii principale. De asemenea, au ridicat prin muncă voluntară biserica din sat și podul care leagă satul de comuna Beuca. În 2016, aproape jumătate din cele peste 300 de persoane plecate din Plopi, în ultimele decenii, în țară și străinătate, țin legătura între ele și cu cei din sat prin facebook. Se mai păstrează și astăzi un obicei străvechi, cel al Călușului, care se desfășoară în fiecare an, de Rusalii, după vechiul ritual
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
rară) de adresare către un copil,cu sensul de drăguțule/ drăguțo; "comperativă" pentru magazin sătesc; "lul" pentru leagăn; "glogozenii" (doar la plural), pentru resturi vegetale mărunte de paie, bețe de floarea-soarelui etc., în sensul de murdărie. În portul sătenilor din Plopi intră obiecte de vestimentație și încălțăminte precum: pieptarul, fota, ia, călțunii. În perioada comunistă (anii 70), a fost descoperit în vatra satului, cu ocazia muncilor agricole, unul dintre cele mai mari tezaure de monede turcești timpurii, format din 211 piese
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
puține, cele două așezări, aparținând Epocii Bronzului, respectiv, Epocii Fierului, nefiind foarte mari conform constatărilor preliminare. Pe aproape toate dealurile din jur mai apar, din loc în loc, fragmente ceramice datând din preistorie (cercetări efectuate de istoricul Stan Stoica, originar din Plopi).
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
Tecuci este un sat în comuna Balaci din județul Teleorman, Muntenia, România. Localitatea Tecuci se învecinează cu localitățile: Balaci, Tufeni, Dobrotești, Plopi, Siliștea-Gumești, Burdeni, Mirosi, si este localizată în câmpia Găvanu-Burdea. Între noiembrie 2007 și mai 2008, șoseaua Ciolănești-Tecuci a fost asfaltata. În anul 2004 în comuna Balaci cât și în satul Tecuci a fost introdusă apă curentă. În anii următori se
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]