5,260 matches
-
bun] - și ar fi bun] deoarece așa a dorit Dumnezeu. Adams îl citeaz] pe William de Ockham că acceptând aceast] consecinț], menționând în mod explicit furtul, adulterul și ura fâț] de Dumnezeu ca fiind lucruri bune dac] le-ar fi poruncit Dumnezeu (Super 4 libros Sententiarum, ÎI, 19) - o atitudine pe care Adams o g]sește într-un fel șocant] și chiar resping]toare (1981, p. 321) (vezi capitolul 2, „Etică Evului Mediu și a Renașterii”). Respingând aceast] consecinț] ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest rezultat inacceptabil. În acest scop, el își propune s] controleze leg]tură dintre voia lui Dumnezeu și bine întemeind-o pe presupunerea c] Dumnezeu ne iubește. În timp ce el o accept] că pe o posibilitate logic] c] Dumnezeu ar putea porunci cruzimea, Adams evit] s] concluzioneze c] aceast] cruzime în sine ar fi, din acest motiv, bun] sau permis]. Dac] Dumnezeu ar porunci cruzimea, atunci nu ar fi adev]rât c] El ne iubește; dar f]r] presupunerea c] Dumnezeu ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
presupunerea c] Dumnezeu ne iubește. În timp ce el o accept] că pe o posibilitate logic] c] Dumnezeu ar putea porunci cruzimea, Adams evit] s] concluzioneze c] aceast] cruzime în sine ar fi, din acest motiv, bun] sau permis]. Dac] Dumnezeu ar porunci cruzimea, atunci nu ar fi adev]rât c] El ne iubește; dar f]r] presupunerea c] Dumnezeu ne iubește, explic] Adams, conceptele noastre morale (sau cel puțin ale Lui) pur și simplu „s-ar sf]râma”, nepermițând concluzia c] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am putea accepta, pe de o parte, c] alegerile lui Dumnezeu sunt constrânse de moral] sau, pe de alt] parte, c] ceea ce ne surprinde ca fiind inacceptabil din punct de vedere moral ar putea fi ceva virtuos dac] l-ar porunci Dumnezeu. Au fost sugerate mai multe c]i pentru a face aceste atitudini mai usor de acceptat. Am putea susține c] toate constrângerile morale asupra deciziilor lui Dumnezeu vin de la Dumnezeu, de la El însuși (Pike), sau c] asemenea constrângeri sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asemenea constrângeri sunt de fapt adev]ruri necesare, care s] nu fie gândite că limite adev]rate ale puterii lui Dumnezeu (Swinburne). Sau am putea susține c] principiul potrivit c]ruia Dumnezeu ne iubește face de neînțeles ideea c] Dumnezeu poruncește lucruri pe care le g]sim inacceptabile din punct de vedere moral, cum ar fi cruzimea (Adams), de neînțeles este și ideea c] ceea ce este bine depinde de voia lui Dumnezeu doar datorit] puterii Sale de a determina ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
XE "Urban" și care a fost, de fapt, inspirat de acesta, pretinde și justifică ruptura regimentului năsăudean de guvernul maghiar: Ne dezicem total de guvernul ungar și rugăm onoratul comandament de regiment ca, de acum Înainte, să nu mai accepte porunci din partea acestuia, ba mai mult, să nu ducă la Îndeplinire pe cele emise deja - și anume aceasta din următoarele motive: a) Aidoma unei puteri suverane, guvernul a cutezat În numele națiunii ungare de a trimite nu numai deputați la Paris, pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se va căsători și va avea doi copii. Într-o poezie „publicată” În timpul studiilor, În paginile Aurorei (revista manuscrisă a elevilor blăjeni), el mărturisește: Căce m-am dat spre popie, Lumea tot mi-i dragă mie ș...ț Însăși firea poruncește: „Însoară-te, te-nmulțește”; Și Scriptura Încă spune Doi cu doi să se-mpreune. Pauleti XE "Pauleti" Își justifică atitudinea anticelibatară prin două mari argumente; unul este cel biblic, creștin, dar primul rămâne argumentul iluminist, ținând de filosofia dreptului natural: „Însăși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-te, te-nmulțește”; Și Scriptura Încă spune Doi cu doi să se-mpreune. Pauleti XE "Pauleti" Își justifică atitudinea anticelibatară prin două mari argumente; unul este cel biblic, creștin, dar primul rămâne argumentul iluminist, ținând de filosofia dreptului natural: „Însăși firea poruncește”. Mentalitatea promatrimonială țărănească, fundamentată pe o justificare creștină, Își asociază acum și o motivație ideologică modernă, de inspirație laică. Un alt absolvent blăjean din acești ani, Ioan Rusu XE "Rusu" , mărturisea și el, În versurile din anii studenției, dorința Îndepărtării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de trei duminici consecutive, textul propriu-zis al circularei se adresa În primul rând preoților subordonați, și nu poporenilor, deoarece pentru aceștia din urmă el trebuia să fie filtrat suplimentar, cu scopul de a-l face inteligibil. După cum spune circulara, „să poruncește drept aceea frățiilor voastre să puneți Înaintea a tot norodului” ceea ce este de comunicat, formulare care arată că pentru buna Înțelegere a mesajului era necesară intervenția explicativă a parohilor sătești. Tot acest document ne relevă și o altă dimensiune a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de sfințenie grâului, singularizându l În lumea vegetală. Busuiocu este un alt element cu rol fertilizator frecvent Întâlnit În povești. În Povestea cu Busuioc Verde-nflorit, Împăratul Verde ajuns la vârsta de 60 de ani fără copii, pleacă la vânătoare, poruncindu-i nevestei până când a veni el, s-o găsească ori născândă, ori botezândă, În fine, să fie băiat. Împărăteasa, tristă, vede cum răsare În mijlocul camerei un busuioc, pe care Îl Înghite rămânând gravidă imediat. Când vine Împăratul de la vânătoare, o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fetei, băiatul o sărută În somn pe fată și pleacă. Împărăteasa are iarăși un vis. A doua zi dimineață, vizitându-și fata, vede o schimbare: După nouă luni, fata naște un băiețel care se joacă cu două mere. Împăratul a poruncit uciderea fetei, dar Împărăteasa cere sfatul bătrânilor; În cele din urmă, o pun Într-o căruță și o abandonează În pădurea Întunecoasă. Avem aici mai multe simboluri care duc la ideea de concepere. Mai Întâi, simbolul cheii este legat de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu pruncu aiesta! Împăratul, merge În drum spre luptă, poposește la casa crișeriului și rămâne uimit de frumusețea feciorului său, Criș; dându-și seama că acesta e feciorul Cărbunașului, Îl trimite pe băiat cu o scrisoare la Împărăteasă, În care poruncea să fie omorât. Baba, carel salvase la naștere, Îi iese din nou În cale și schimbă scrisoarea Împăratului; astfel, Împărăteasa Îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află În centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile. Ciobanul care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să deschidă copilului calea și norocul În lume, și nu e loc În casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om sărac; dar din altă parte bucuros v-aș lăsa, că-s român creștin, bucuros de oaspeți, cum poruncește și legea noastră românească. Se conturează o atmosferă propice venirii ursitoarelor: cântecul cocoșilor este urmat de o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin , ca niște fâlfâituri de aripi moi de păsări și zgomot, glasuri subțiri, ca de clopoței de argint
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
7 limbi. Ministrul intenționează să-și țină promisiunea, aceea de a se ocupa de norocul lui . Astfel Îi destăinuie Împăratului prezicerile de la nașterea lui Constantin. Împăratul nu concepea să ajungă cineva mai mare ca el și plănuiește să-l piardă. Poruncește să fie dus departe, apoi să i se scoată inima si ochii si să-i taie mâinile. Oamenii nu Îndeplinesc prima poruncă; ei Îl așează la scorbura unui copac, unde Constantin rămâne timp de 7 ani, când Îl găsește ministrul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Dumnezeu l-a Însuflețit din nou și i-a făcut mâini și ochi. Spiridon, dându-și seama că nu se poate sustrage destinului, face o Încercare: trimite băiatul peste mări și țări la drăguța lui cu o scrisoare În care poruncea destinatarei să-l omoare. Ajunge În cinci ani la destinație, rugându-se la fiecare biserică Întâlnită. Într-o biserică, el cântă așa de frumos, Încât călugărul cel mai mare Îl ia sub protecția lui; o slugă vede scrisoarea pecetluită, iar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu puterea de a destina, fiecare zice câte ceva, dar se Întâmplă ceea ce spune ultima sau cea mai mică; trei femei, care determină zilele, norocul și viitorul omului; niște duhuri care locuiesc În cer și se prefac În femei, când sunt poruncite a decide ce trebuie să devie cel născut; trei femei foarte frumoase cu vestminte albe ca zăpada. Una e șchioapă; suflete curate trimise de la Dumnezeu, când se naște vreun copil, ca să ursească cum Îi va fi viața lui și cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
valoare simbolică: dăruiește crăiesei inelul și lădița, cerând drept răsplată Încuviințarea de a-i săruta mâna și, apoi, gura. Zânele observă o schimbare; se organizează o petrecere la care nu se prepară nimic, deoarece toate proveneau din darurile lădiței. Când poruncește zânelor să cânte, servitoarea scoate orologiul și-l pune pe măsuță. Zânele rămân uimite de cântarea ceasului. Atunci, fata Îi cere drept plată să doarmă Împreună În același pat. În momentul În care a devenit nevastă, palatul zânelor a pierit
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
solstițiale (Crăciunul, Anul Nou) sau echinocțiale (Lăsatul Secului, Sânt Andrei). În Basmul cu Fata din Dafin, feciorul de Împărat pornește la vânătoare, pentru a prinde vânatul de nuntă, după legea domnilor ș a-mpăraților. Eroul, ajuns Într-o pajiște minunată, poruncește bucătarului să-i pregătească masa, iar el pleacă cu slujitorii la vânat. În mijlocul pădurii, rotindu-se după soare, se află niște case mari, de sticlă, Împresurate de dafini (laurul se asociază cu simbolismul nemuririi), În care locuiesc trei zâne cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
celor de la orașe. Se conturează aici un adevărat cod comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și pace! c-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nuntă. Flăcăul cere drept simbrie, trei pungi de galbeni și mâncare. Acceptând târgul, rostește, așa cum l-a Învățat Soarele: hop, hop, unde mă gândesc, acolo să mă găsesc! Ajunge În casa Soarelui. Aici, Păsărilă Întârzie dimineața (Împăratul păsărilor, care le poruncea să meargă doar la cei bogați să le mănânce pâinea) cu mâncarea, iar eroul se răzbună pe el că a lăsat vrăbiile să-i mănânce grâul cu spicele de aur. La vremea prânzului, oprindu-se Într-o altă grădină de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
niște servitoare, adică bărbații ne-au flatat sau ne-au amenințat, ne-au ispitit sau ne-au forțat să ne supunem, și nu ne vor permite să împărțim lumea în mod egal cu dânșii, să guvernăm și să comandăm, să poruncim și să hotărâm așa cum fac ei.“ Din păcate, societatea nu era pregătită pentru acest tip de manifestări feministe, și cu atât mai puțin pentru schimbări majore în ordinea socială. Comportamentul abuziv al bărbaților era îndurat cu stoicism de femei, deși
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
stăpânii în Moldova, București, 1907, publicat în Uricariul, II, p. 217 și urm.; apud N.Grămadă, op. cit., p.19. footnote>. La 10 ianuarie 1735 domnitorul Constantin Nicolae Mavrocordat 72 ordonă „vămenilor care nu dau ascultare la chemările egumenului să le porunciți să asculte, iar pe cei care nu vor să asculte să-i pedepsiți” <footnote Ibidem. footnote>. Pe lângă nesupunerea la lucru, unii vămeni au fugit de pe moșie, au părăsit satul, stabilindu-se la Câmpulung, unde au devenit slujbași, panțiri, profitând și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
12 zile pe an. „La porunca cinstitului Divan domnesc am fost trimiși să cercetăm pe locuitorii satului Vama de lângă Câmpulung, moșie mănăstirească, după jalba ce a dat-o la Divan sfinția-sa, Vnedict, egumenul mănăstirii Moldovița și ni s-a poruncit să mergem la satul vama și să cercetăm toate plângerile ce le+au ridicat egumenul împotriva vămenilor, anume că nu lucrează cele 12 zile pe an după porunca Divanului, că nu dau de a zecea din toate. (zeciuială, dijma în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
egumenului Venedict să vină la târgul Sucevii, ca să cercetăm după poruncă toate supărările ce le are. Venind la Suceava atât vămenii, cât și egumenul de Moldovița, am cercetat dacă și-au îndeplinit vămenii slujbele după hotărârile Divanului în care se poruncește ca toți locuitorii șezători pe moșiile mănăstirii Moldovița să lucreze 12 zile pe an și să dea de a zecea din toate sau să plătească câte 2 lei de casă. Întrebați fiind dacă au lucrat pentru mănăstire au răspuns că
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dea folăritul, anume câte 18 vedre brânză de oi, dar alții au dat mai mult fiincă au călcat cu oile lor și alte fânețe ale mănăstirii. De aceea, după cum am găsit cu adevărat, am dat mărturia noastră în mâna egumenului, poruncindu-le să dea egumenului și datoria pentru trecut, pentru care s-a făcut chezaș vornicul de Câmpulung.” (Teodor Balan, Documentele mănăstirii Moldovița, Fond personal teodor balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, Inventar 405) 9. Suceava, 18 ianuarie 1782. Proces verbal luat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]