4,584 matches
-
complex albuminoido-celular care înlocuiește scheletul cartilaainos sau membranos al embrionului și asiaură în același timp procesul de creștere în lunaime/arosime al osului pe durata vieții intrauterine. Osteoaeneza se realizează în trei faze: 1. faza de clarificare primară în care predomină fenomenele constructive în urma cărora rezultă osul primar, incomplet diferențiat (1, 7); 2. faza de osificare secundară care este dominată de procese de remaniere și distrucție celulară; în urma acestor procese osul va fi modelat și în final se formează osul adult
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
CONFORMAȚIA EXTERIOARĂ A OASELOR Din punct de vedere al aspectului exterior oasele pot prezinta forme aeometrice (osul piramidal, cuboid) sau asemănări cu diferite obiecte (ciocan, nicovală, scafoid, cuneiform). După predominanța dimensiunilor oasele se împart în: -oasele lunai: oase la care predomină lunaimea; formează scheletul membrelor; sunt considerate pârahii de viteză; -oasele late: dominate de lățime; intră în alcătuirea cavităților de protecție (cutia craniană) sau servesc ca suprafețe de inserție pentru un număr mare de mușchi (omoplatul); -oasele scurte: au toate dimensiunile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
reluare, în 1922, Ț.n. primește subtitlul „Revistă literară, politică și socială”, dar își păstrează aspectul grafic. Un articol-program, Continuăm, scris probabil de O. Goga, reamintește noua condiție statal-politică a Ardealului. Aproape un deceniu, până când publicația devine cotidian, preocupările cultural-științifice predomină. Există și rubrici politice („Politica internă”, „Politica externă”), dar cele mai multe țin de cultură: „Cronica”, apoi „Gazeta rimată”, „Însemnări”, „Cronica teatrală”, „Cronica muzicală”. Din punct de vedere politic, Ț.n. se opune naționalismului agresiv, dar face loc platformei pe care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
o confruntare între cele două poluri, masculin și feminin. Pe parcurs, structura duală se transformă într-o structură triangulara (amant, copii), ale cărei tensiuni și transformări formează substanță românului. Dacă în românele din prima jumătate a secolului al XIX-lea predomina dragostea că sentiment, în jumătatea a doua a secolului dragostea este mai ales trupeasca. Câmpul de acțiune gravitează în jurul unui trio fundamental: Domnul, Doamna, Amantul/Amantă, cu toate combinațiile posibile. În tradiția literară franceză, dragostea ilegitima se impune sub două
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
clase diverse, Parisul este alcătuit din lumi diferite, iar fiecare cartier este un fel de provincie. Zola a făcut române asupra tuturor stărilor: La Curée este român al burgheziei, Le Ventre de Paris român despre negustori, Germinal român despre muncitori. Predomina însă românele mixte; astfel, în românul Nana se vede cum microbul a cărui purtător este Nana se extinde și asupra societății înalte. A adopta un anumit mod de viață și anumite semne de recunoaștere un cod vestimentar, un anumit vocabular
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
al doilea Imperiu" precizează că personajul este situat într-un univers al perioadei istorice, al societății, al congenitalității. E.Roy-Reverzy constată [1998, p.164] că spre deosebire de La Comédie humaine, care stabilește între personaje mai mult legături sociale, în Leș Rougon-Macquart predomina legăturile de sânge. 80 "Omul fiziologic" al lui Zola vine pe urmele "omului natural" al secolului al XVIII-lea și are un numar întreg de proprietăți înnăscute, dar cu toate acestea mai este determinat și de mediu și de împrejurări
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
eforturile intelectuale, precum și o scăzută capacitate de concentrare, se adaptează greu la situații noi, cu mare dificultate dezvoltă relații de prietenie cu ceilalți. În practică, tipurile temperamentale pure apar foarte rar; cel mai frecvent se întâlnesc comportamentele combinate în care predomină un anumit pattern. După concepția lui C.G. Jung, există două orientări majore ale personalității: extravertitul, orientat cu precădere spre lumea exterioară, lumea obiectivă, este foarte sociabil, leagă cu mare ușurință relații cu ceilalți, are mulți prieteni, agrează riscul, astfel că
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cel mai bun cunoscător al epocii: „Denumirea de «duelgii» era într-o oarecare măsură justificată, pentru că în primii ani după reîntoarcerea de la studii «francezii» și «nemții» formau două tabere rivale, care își disputau întâietatea, din dorința de a face să predomine ideile aduse din țările în care își făcuseră educația. Din acest motiv, duelul, de cele mai multe ori provocat pueril, era la ordinea zilei” (D. Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Junimea, Iași, 2001, p. 25). Fapt la fel de interesant, aceste dueluri
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conceptuale ternare a analizei sociologice), care îi completează masivul corpus (peste nouă sute de volume, studii și articole): toate agregatele umane sunt deopotrivă produsele interacțiunii dintre „comunitate” și „societate”, deși există o tendință structurală de trecere de la forme istorice în care predomină prima către forme istorice în care predomină cea de-a doua. Această „tranziție” de la „societatea comunitară” la „comunitatea societală” (risc o terminologie proprie) se face lent și este de o extremă, imprevizibilă complexitate. Modelul lui Tönnies, ca altele din epoca
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
completează masivul corpus (peste nouă sute de volume, studii și articole): toate agregatele umane sunt deopotrivă produsele interacțiunii dintre „comunitate” și „societate”, deși există o tendință structurală de trecere de la forme istorice în care predomină prima către forme istorice în care predomină cea de-a doua. Această „tranziție” de la „societatea comunitară” la „comunitatea societală” (risc o terminologie proprie) se face lent și este de o extremă, imprevizibilă complexitate. Modelul lui Tönnies, ca altele din epoca sa atât de preocupată (mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
desfigurează). În a doua carte, Odyssex (1996), se descătușează energiile unui eu poetic adolescentin, animat de dorința de a-și povesti realitatea, întâmplările, unele anodine. Poemul se alcătuiește din decupaje de real, dintr-o juxtapunere dinamică de imagini și cuvinte. Predomină senzația de materialitate, de concretețe, probabil „efectul artistic” pe care mizează poetica lui Ș., potențată de frecvența enumerărilor și de aglomerările de substantive: „aceleași versuri aspre/ mereu în schimbare/ din trenurile goale coboară ienicerii/ puțin mai târziu de ora promisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
aflatoxine), debutul are loc la vârstă tânără sau medie, durerea abdominală este simptomul major, iar fondul cirotic este prezent la 60% dintre cazuri, forma anatomoclinică este multifocală sau infiltrativă și rareori încapsulată, evoluția fiind scurtă de câteva săptămâni. În China predomină etiologia virală B, cu debut la vârstă medie, cu prezența sindromului dureros abdominal, existența fondului cirotic în 80% dintre cazuri și prezența formei anatomice de tip expansiv sau infiltrativ, cu evoluție letală în decurs de câteva luni. În Japonia, etiologia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
evoluția este dictată de momentul diagnosticului și posibilitățile curative în funcție de stadializare. În Europa occidentală și sudică și SUA etiologia este predominant virală C, debutul la vârstă medie sau avansată, factorul cirotic este prezent la mai mult de 80% dintre cazuri, predomină forma multifocală sau infiltrativă și evoluția naturală spre exitus se face în luni de zile [81]. ÎN FUNCȚIE DE ETIOLOGIE CHC în infecția cronică virală B Se poate produce atât pe ficatul cirotic, în marea majoritate a cazurilor, dar și pe ficatul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
în principal la FGNA, în prezența altor trăsături ale sindromului metabolic [94] sau chiar în FGNA necirotic [95]. CHC dezvoltat pe fondul FGNA are o serie de trăsături particulare: vârsta de diagnostic se situează în decada a șaptea de viață; predomină la bărbați cu un raport B/F de 3/1; la aproape jumătate dintre cazuri se dezvoltă în absența cirozei; tumorile sunt în majoritatea cazurilor solitare și sunt moderat diferențiate histologic; la aproape 90% dintre cazuri este prezent cel puțin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale de la nivelul colonului. b. Motilitatea porțiunii centrale și distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte lent. Mișcările de la nivelul colonului transvers și descendent nu sunt propulsive, la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
efecte de tip hormonal mediate de α și β adrenoceptori. Noradrenalina este și transmițător principal în joncțiunea neuro-efectoare simpatică din mușchiul neted vascular. Efectele vasculare variază în funcție de teritoriu, vasoconstricția fiind în general predominantă, dar o vasodilatație ușoară este posibilă dacă predomină receptorii β. Angiotensina determină o arterioloconstricție puternică (efectivă în domeniul picomolar), mai ales prin stimularea eliberării de noradrenalină, cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Vasopresina (ADH), secretată de neuroni hipotalamici în sângele de la nivelul hipofizei posterioare, nu are efecte vasculare în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
al coagulării activat (formare promovată de plasmină) și de kalikreină. Kininele sunt inactivate de kininazele I (carboxipeptidază) și II (enzima de conversie a angiotensinei). Serotonina, eliberată de celulele enterocromafine și de plachetele sanguine, induces vasodilatație sau vasoconstricție, în funcție de receptorii ce predomină în membrana miocitelor netede vasculare din teritoriul respectiv și nu are un rol bine definit în controlul local al debitului sanguin. Histamina, eliberată de bazofile și mastocite, un mediator al reacțiilor alergice, produce arteriolo-dilatație și permeabilizarea peretelui capilar. 14.5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de asemeni însoțită de coronarodilatație. 14.5.2. Circulația cutanată Tegumentul, pe lângă alte funcții, este sediul a multiple mecanisme pentru pierderea de căldură. Toate depind de debitul sanguin local, ce poate varia ca răspuns
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a determina un efect de fitrare a plasmei prin peretele capilar, în condițiile în care presiunea hidrostatică din interstițiu este în mod normal nulă sau ușor negativă. Astfel, când sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
capilar, în condițiile în care presiunea hidrostatică din interstițiu este în mod normal nulă sau ușor negativă. Astfel, când sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este de 28 mmHg; 19
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc predominat în cursul umplerii vezicale, în vreme ce stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și se extinde către colul vezical. Ca și detrusorul, sfincterul intern
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
BNS, FA cu alură ventriculară lentă, blocul atrioventricular de gradul II și respectiv gradul III, a relevat că ponderea acestei patologii se situează în decada 70-79 ani ( figura 31.3). De asemenea, se poate constata că la pacien ii vârstnici predomină ca indicație de cardiostimulare tulburarea de conducere atrioventriculară, exprimată prin blocul AV de gradele II și III ( figura 31.4). 31.5.2. Etiologie Blocurile atrioventriculare pot fi tranzitorii sau permanente. De asemenea, se pot clasifica în congenitale și câștigate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
că fluxul este: (2) unde reprezintă gradientul de potențial chimic alcomponenților care se deplasează. Se pot distinge câteva cazuri și anume: 1.dacă forța de difuzie poate fi neglijată în comparație cu forța exterioară FK are loc fenomenul de sedimentare; 2.dacă predomină forța de difuziune asupra forțelor exterioare, femomenul se numește difuzie; 3.în cazul în care forța perturbatoare exterioară FK este de același ordin de mărime cu gradientul de potențial chimic, se stabilește echilibrul de sedimentare difuzie. Legile fundamentale de difuzie
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
strat ce conține doar mediul de dispersie. În același timp particulele sunt supuse unui proces de difuzie care tinde să egalizeze concentrația fazei disperse în întregul sistem. Ținând cont de cele menționate la difuzie se poate intui faptul că sedimentarea predomină în sisteme cu particule relativ grosiere, pe când difuzia în cazul particulelor suficient de fine. Se poate deduce faptul că: o sedimentarea este un fenomen care constă în depunerea particulelor fazei disperse sub acțiunea forței gravitaționale sau a forței centrifuge. o
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
strat unde concentrația în fază dispersă este maximă - sedimentul - și un strat ce conține doar mediul de dispersie. Procesului de sedimentare i se opune însă difuzia spontană care tinde să egalizeze concentrația fazei disperse în întreg sistemul. Procesele de sedimentare predomină în sistemele grosiere, deci cu dispersie grosieră, de unde avem: (1) iar cele de difuzie în sistemele cu dispersie înaintată, conform ecuației: (2) Procesele de difuzie și sedimentare, se comportă reciproc, pentru un sistem dat, ducând la stabilirea echilibrului de sedimentare-difuzie
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]