4,621 matches
-
este temperat-continentală de dealuri, corespunzătoare Subcarpaților Moldovei, cu temperaturi medii anuale de +7 +8 grade celsius, cu minime medii de -4 grade celsius. Precipitațiile medii depășesc în unii ani 900 mm. Vânturile predominante sunt cele din NV, iarna bate crivățul. Predomină solurile silvestre brun podzolice, cu reacție acidă. Pe văile pâraielor se află soluri aluvionare, în diferite stadii de evoluție. Vegetația este alcătuită din păduri de "Querqus-Carpinus" și "Fagus". Dintre plantele colectate : "Equiesetum arvense, "Equisetum palustre", "Polypodium vulgare L", "Pteridium Quilinua
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
7,1% în Sărmășel, 6,2% în Borșa etc. În anul 1930 populația urbană era de 106.245 locuitori, dintre care 47,6% maghiari, 33,9% români, 13,3% evrei, 2,4% germani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiș (7,1%), germană (2,6%) ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 27,8% reformați, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a. Populația urbană a județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
Mahacikala și Derbent. Tot acolo a fost înregistrată cel mai înalt val: 11 m. Circularea apei în Marea Caspică este influențată de gurile de vărsare a râurilorși de vânturi. Întrucât cele mai numeroase estuare se găsesc în Caspica de nord, predomină curenții nordici. Curenții intensivi de nord transportă apa de-a lungul malului vestic până la peninsula Apșeronski, unde curentul se desparte în două ramuri, una dintre care continuă traiectoria de-a lungul malului vestic, celălalt pleacă în Caspica de est. Lumea
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
orașului Târgu Neamț. Dealul Boiștea este situat pe latura sud-estica a orașului Târgu - Neamț, pe partea dreapta a râului Ozana, chiar la ieșirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m și este bine împădurit în special de foioase, predominând stejarul .( 1) În anumite porțiuni se întâlnesc și arbori ce aparțin ordinului conifere, ne referim în speță la molid. Satul Boiștea face parte din comuna Petricani, 47°10' latitudine nordică 26°28' longitudine estică, comună cu o populație de 5
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
uriașe, blocuri ascuțite. În privința răspândirii, relieful granitic este cunoscut bine în Europa: Munții Jura, Masivul Central Francez, Munții Vosgi, Munții Pădurea Neagră. În România este parțial întâlnit în Munții Apuseni, în zonele granitice din Carpații Meridionali și Orientali, în care predomină distrugerea rocilor ca rezultat al gelivației, și un alt gen specific zonei hercinice a Dobrogei, care reprezintă un relief peneplenizat. Datorită proprietăților fizice și chimice și a condițiilor specifice de modelare, în granit se conturează următoarele forme: Arena granitică apare
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
sunt niște excavații semisferice (scobituri), ale căror diametre ating uneori câțiva metri. Aceste forme se întâlnesc pe pante puternice, unde roca este dezvelită. Pot fi văzuți în Antile, Corsica, Sardinia. Se formează în climatele cu două anotimpuri: cald și secetos (predomină dezagregarea) și cel umed (predomină alterarea). În regiunile montane înalte, în condițiile unui climat de tip periglaciar sau crionival, apar forme cu aspect ascuțit, cum sunt creste înguste și adânc ferăstruite, vârfuri de tip piramidal, ace, blocuri în poziție de
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
ale căror diametre ating uneori câțiva metri. Aceste forme se întâlnesc pe pante puternice, unde roca este dezvelită. Pot fi văzuți în Antile, Corsica, Sardinia. Se formează în climatele cu două anotimpuri: cald și secetos (predomină dezagregarea) și cel umed (predomină alterarea). În regiunile montane înalte, în condițiile unui climat de tip periglaciar sau crionival, apar forme cu aspect ascuțit, cum sunt creste înguste și adânc ferăstruite, vârfuri de tip piramidal, ace, blocuri în poziție de suspendare, îngrămădiri de blocuri. Uneori
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
în perioada barocă doar pentru schițe, cópii sau desene la scară mică. Între pictorii de seamă din această perioadă se numără Van Dyck (perioada petrecută în Anglia), Claude Lorrain, Giovanni Benedetto Castiglione, și diverși artiști olandezi și flamanzi. În lucrări predomină ilustrații despre plante și animale. Ilustrațiile botanice devin populare în Renaștere, atât pentru cărțile tipărite prin tehnica gravurilor în lemn colorate manual, cât și ca desene în tuș colorate pe hârtie sau pergament. Ilustratorii tratatelor de botanică, cu capacitatea desenelor
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
golomăț). etc.(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația acvatică. În bazinul văii Borod, de-a lungul malurilor(mai ales în cursul inferior) se dezvoltă o vegetație palustră bistratificată: - un strat cu o înălțime medie de până la 1-1,5 metri unde predomină papura (Typha latifolia), rogozul (Carex pseudocyperus); - un strat bazal cu o înălțime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile și hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus. În sectoarele cu panta redusă, unde curentul este
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
cele aluviale de luncă. Microdepresiunile cu exces de umiditate favorizează formarea lacoviștilor și semilacoviștilor în timp ce porțiunile mai ridicate, cu drenaj mai bun, unde umiditatea este mai mică (grinduri) se formează cernoziomuri levigate, cernoziomuri ciocolatii și soluri sărăturoase. În extravilanul Cefa predomină cernoziomul. Textura solurilor este diversificată. Există soluri cu un foarte bun potențial în humus (cernoziom levigat cu până la 7,5% pH), precum și soluri slabe cu un potențial agricol scăzut (sub 3, 5%pH). În anul 1905, la Cefa s-a
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
care se adaugă descoperirile de la Oradea-Salca, Biharea, Roșiori, Cociuba, Valea Lui Mihai, Suplacu de Barcău, Deva . Ambele faze de evoluție a grupului Igrița se dezvoltă între secolele XIII-XII î.H.până în pragul Hallstattului A . În epoca bronzului în nord-vestul României predomină cultura Otomani cu nucleul în Țara Crișurilor. Templul cu megaron de la Sălacea prezintă certe analogii cu monumente din lumea Egeică . Dacă în epoca bronzului zona defileului Crișului Repede de la Bălnaca spre Șuncuiuș apare intens locuită, inventarul ceramic pledează pentru o
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
cunoscute sunt La Someșeni (Ciriloiu) pe pârâul Borcutului și La Bolovan (Tomuța). Prin poziția ei geografică, Lunca Ilvei se încadrează în sectorul de climă continentală moderată, supusă adeseori mișcării orizontale a aerului polar maritim, cu o activitate destul de frecventă. Iarna predomină invaziile de aer de natură arctică din nord-vest, iar vara cele de aer cald, temperat maritim. La Lunca Ilvei iernile sunt ceva mai lungi și mai friguroase în special din cauza aerului rece ce se scurge din bazinul Dornelor peste șoseaua
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
climă și precipitații din cele patru anotimpuri. Există o climă temperată cu precipitații periodice, din ploi și zăpezi, vegetația fiind abundentă atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
de jos" 2000. Satul Nimigea de jos se află la 47°15′12″N și 24°18′3″E. Satul Nimigea de jos este întins de pe malul sudic al Someșului, până la dealurile Năsăudului. Deși este zonă de deal, între soluri predomină cernoziomurile. Clima este temperata continentala . Mai blândă în apropierea Someșului și mai răcoroasă pe străzile înalte. Bazinul hidrografic al satului este dependent de râul Someș , când acesta scade și nivelul apei din fântâni scade. Satul Nimigea de jos se află
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
în alternanta cu cele nisipo-argiloase, se produc frecvente alunecări, rupturi și prăbușiri. Toate acestea, amplificate de modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a pierdut nivelul de fertilitate și așa destul de scăzut. Pe lunci predomina solurile argilo-aluvionare, mezobazice. Influențata de configurația reliefului, de altitudine, de înclinarea pantelor și expoziția acestora, clima zonei este temperat-continentală. Media anuala a temperaturii este între 4- 6 °C în partea Nordică a comunei iar 6-8 °C în cea sudică. Vânturile
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
întinde pe o distanță de 2 Km de-a lungul drumului județean (DJ 154) cu o ramificație spre est, către satul Ruștior pe o lungime de 1 Km. Situată în nord-estul Depresiunii Transilvaniei localitatea Șieuț are un relief colinar unde predomină dealuri cu înălțimi ce nu depășesc 500 m. Vegetația este specifică zonei de deal caracterizată de păduri de fag și conifere, floră spontană și plante medicinale. Fauna este reprezetată de vulpi, iepuri, fazan, căprior, mistreț, lup, jder, dihor În urma investigațiilor
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
argiloase în alternanta cu cele nisipos-argiloase, se produc frecvente alunecări, rupturi și prăbușiri care, amplificate de modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a pierdut nivelul de fertilitate și așa destul de scăzut. Pe lunci predomina solurile argilo-aluvionare, mezobazice. Influențată de configurația reliefului, de altitudine, inclinarea pantelor și expoziția acestora, clima zonei este temperat-continentală. Media anuală a temperaturii este cuprinsă între 4-6 °C în parte nordică și 6-8 °C în cea sudică. Vânturile dominante sunt de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
parte s-au deplasat spre sud, sud-est într-o poiană din pădurea de corni și-au întemeiat satul Corni și o parte spre nord, tot într-o poiană a pădurii și-au întemeiat satul Vlădeni. Prin defrișarea pădurii, în care predomina arbustul corn, concentric în jurul bisericii, s-a extins vatra de locuire a satului Corni. După ani și ani, pe măsura creșterii numărului de locuitori, o parte a populației satului Corni, atrasă de rodnicia solurilor din lunca Siretului, în frunte cu
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar vara destul de scăzută. Regimul precipitațiilor condiționează o însemnată oscilație a debitelor rețelei hidrografice. Temperatura Temperatura medie anuală are valoarea de 8,6° C. Amplitudinea maximă termică este de 69,6oC și
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
avium"), sălcioara ("Elaeagnus angustifolia"), glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de margine vor trece la comunele învecinate. Astăzi satul face parte din comuna Șuncuiuș. Cătunele din care a fost constituit inițial sunt : Hulpi, Corn, Cărmăzan, Gugu, Bătrânu, Deal, Măguran, Brejești, Valea Mierăie și Tomnatic. Locuitorii satului sunt în exclusivitate români. Predomină câteva familii, în general în funcție de cătune: Ardelean, Brândaș, Cipleu, Lup, Breje, Copil, Popa, Bodea, Iancu și Toderaș. La hotarul satului cu Roșia se află locul numit ,Scaunul Crai” unde se ajunge greu chiar și în zilele noastre, ținutul find împădurit
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
intrare înalte și anexe gospodărești încăpătoare. Ferestrele sunt dotate cu obloane numite "table", frumos decorate, acestea fiind un element specific caselor satului, element care amintește de tradiția arhitectonica occidentală. Porțile caselor sunt vopsite în concordanță cu obloanele și soclul caselor. Predomina culori precum albul, maroul, verdele și combinațiile pastel, într-o alăturare elegantă. Sărbători tradiționale: Stradă Românilor reprezintă vechea vatra pe care s-au stabilit și au trăit românii. Istoria ei este strâns legată de evoluția comunității românești, sătul fiind la
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]