614,058 matches
-
cotidiană. E vorba de așa-numita "afacere Jimbolia" botezată astfel, deoarece prin gara cu același nume au trecut în Iugoslavia, în perioada embargoului respectat de guvernul Văcăroiu, trenuri întregi cu produse petroliere. Și se pare că nu numai trenuri cu produsele numite, ci și vagoane cu armament. Cel puțin așa afirmă Cornel Nistorescu într-un editorial exploziv din EVENIMENTUL ZILEI. Dar înainte de a prezenta acest editorial, nu strică să reamintim că în timpul guvernării Văcăroiu mai multe publicații, printre care și ROMÂNIA
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
nu înseamnă cîtuși de puțin că faptele nu sînt adevărate." Pentru editorialistul Evenimentului: "Vina lui Emil Constantinescu și a instituțiilor statului vine doar din neputința de a-i aduce la bară pe cei care au inițiat și coordonat contrabanda cu produse petroliere și armament către Iugoslavia." * ADEVĂRUL dă indirect dreptate editorialistului de la Evenimentul zilei (dacă acesta are dreptate), titrînd că afirmațiile președintelui Constantinescu nu sînt susținute dinspre Parchetul General. Deosebirea, deloc neglijabilă, e că Adevărul consideră că președintele Constantinescu n-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
și frustrantă de a încerca ieșirea din caverna lui Ceaușescu (și a invitaților de astăzi ai lui Florin Călinescu, vezi Paul Niculescu Mizil și Cornel Burtică) prin orientarea antenei de televizor pe azimuturile corespunzătoare și prin dirijarea măruntelor economii către produsele exotice ale micului trafic, ale negoțului primitiv de frontieră. Ceea ce lumea occidentală ne oferea atunci direct și eficient erau doar cele cîteva posturi de radio, în principal Europa liberă și BBC, de unde veneau informații adevărate, unde se făceau analize necruțătoare
Chinurile unei nașteri amînate (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16971_a_18296]
-
regizorii care-și construiesc discursul de tip documentar cramponîndu-se de postura lor de vorbitori în numele/ on behalf of celor considerați ca lipsiți de acces la discursul public), Iepan preferă o poziție - cred - mai subtilă: mimarea unei atitudini îndelung exersate de produsele de tip documentar ale regimului trecut: absența relației personale între cei care filmează și cei filmați, înregistrarea unui "real" consistent "ficționalizat" în prealabil. Rezultă din acest demers un fel de "documentar al salvării" de factura specială, construit pe juxtapunerea, cu
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
și, prin extensie, manipularea realului în producția documentară românească ante-'89. Situat la o fericită intersecție documentar-eseu, 10 minute funcționa, la momentul apariției, ca o ruptură necesară - din păcate fără urmări - cu estetica "documentării" tradiționale, pretins-obiective care încă predomină în produsele de gen românești. Și - din nou din păcate - numai o latură a sa (justificată în formula originală) a fost prizată și urmată în producțiile de tip documentar care i-au urmat: mă refer la propensiunea către senzațional, marginal, obiect "altfel
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
și urmată în producțiile de tip documentar care i-au urmat: mă refer la propensiunea către senzațional, marginal, obiect "altfel", și către "decuparea" acestuia în consecință. "Răceala" camerei de filmat, non-intersectarea subiect-obiect sunt de fapt cele care au perpetuat în produsele recente: un exemplu fiind chiar o secvență dintr-un film realizat ulterior de același regizor. În Ultimul jidan, protagonistul, un evreu din Fălticeni, închis cu camera de filmat într-o mașină înconjurată de rromi cu care se află într-o
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
Al. Mironescu, Ion Pas, T. Teodorescu-Braniște. Toată presa e plină de articole superlative despre I.V. Stalin. N-a lipsit, de la aceste elogii unanime nici Iuliu Maniu care, în Dreptatea din 6 noiembrie 1944, scria: "Stalin n-a fost numai un produs de valoare superioară al revoluției. El a fost însuși organizatorul ei. Ba mai mult, el este energia nemaipomenită și întruchipătorul talentului extraordinar de organizare care a știut să utilizeze, în favorul națiunii sale, rezultatele revoluției. Revoluția rusă și grandoarea Uniunii
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
ineficiente frecții la un picior de lemn" ("Luceafărul", 15, 2000, 2). Și în acest caz, ideea inutilității este subliniată de absurditatea comică (de umor negru, chiar) a imaginilor. Variațiile se realizează prin particularizarea elementelor comparației: de pildă, prin evocarea unui produs farmaceutic autohton, foarte răspîndit la un moment dat ("frecție Diana") sau prin indicarea tipului de lemn: "Extrădarea în folie de zinc folosește la cauză ca frecția la piciorul de salcîm" ("Academia Cațavencu", 39, 1997, 12). Lărgind puțin discuția, construcțiile de
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
fapt este vorba de literatură pur și simplu... Iar personajele cărților mele sunt de facto înrudite cu Anna Karenina și Madame Bovary, deci figuri feminine create de autori bărbați. Deci, dacă luăm drept criteriu cantitatea, literatura universală este mai degrabă produsul creativității masculine. Dar eu cred că fiecare scriitor - fie bărbat, fie femeie - este legat de literatură în sine. R.B.: Încă un aspect al scriiturii dvs. m-a frapat; și anume modul foarte specific de a îmbina senzualitatea cu intelectul. În
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
asta se umfla pâinea, rumenindu-se,/ de-asta fierbea scânteind oțelul..." (Problema spinoasă a nopților) Tehnologia de fabricare a versurilor mobilizatoare este bine pusă la punct, de un autor inteligent, dar rezultatul dezamăgește. Poemele seamănă cu obiectele șleampăte și inutilizabile produse de industria comunistă. Reconstituirea emoției Critic lucid al poeziei, Geo Dumitrescu reușește până la urmă, cu multă răbdare, să pună la punct mecanismul care provoacă emoții. La maturitate, el nu mai are acel firesc al blazării pe care îl avea în
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
premieră înaintea hiatusului parcurs în prezent. Ca un făcut, "scenariul" zămislit acum 20 de ani, de fostul membru cu rang înalt din anticamera Comitetului Politic Executiv al partidului unic, a fost tipărit vara trecută, exact între etalarea pe ecrane a produselor a doi legatari metodologici ai tradiției scenariștilor defunctei nomenclaturi. Mult mai util decît să întîrziem asupra celor trei "script"-uri simptomatic juxtapuse, e să cercetăm scriptele oarecum legale și statutare pe care se bazează acest trend al restaurației. Poate impropriu
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
sculptor care reia toată sculptura de după Rodin, pentru a deveni cel mai important sculptor al secolului XX, are în mod obligatoriu ceva în urmă - adică o tradiție, o infrastructură, un humus foarte bogat... Oamenii nu apar din nimic, ei sunt produsul unei țări, al unei culturi... Dintr-o stepă goală nu iese niciodată un geniu. Există în jurul lui niște oameni care îl creează, îl sprijină, îl provoacă... Revenind, deci, la o veche poveste, am luat niște gramatici, niște dicționare și m-
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Dacă n-ar fi murit în 1944, Anna Frank ar fi fost acum o femeie de peste 70 de ani. Dar nu trăiește. Nu a murit gazată, a murit de tifos - ne spun cei care consideră că Holocaustul nu este decît produsul propagandei evreiești. Toate acestea nu modifică în nici un fel vibrația adolescentei trăind cu aceeași intensitate firescul vîrstei și nefirescul epocii. Visul Annei Frank, imaginat de autorii spectacolului, sintetizează experiența fetei, încă fetiță, și complexitatea devenirii ei. Criza vîrstei, a femeii-boboc
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
și păsările erau crescute pentru carne, nu se știe destul ce se întîmpla cu laptele și ouăle. Ponderea pescuitului rămîne necunoscută, deși exporturile de pește dinspre Țara Românească spre Transilvania erau importante, poate și din pricina postului catolic îngăduitor cu aceste produse. Dintre legume, varza avea cea mai mare căutare; cît despre cele originare din America, fasolea, cartoful, roșiile, acestea devin importante în alimentația românească abia în secolul al XIX-lea. Un lucru e cert: românii medievali consumau mai multă carne decît
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
dispară în consecință. Este ceea ce se va întâmpla cu siguranță dacă bucureșteanul va dori să devină chiar mai eficient decât este la ora actuală, dacă își va cântări așadar realizările după un perfecționism care rupe orice alianțe, afară de cea cu produsul - situație în care mizeria încetează să mai renteze. Corelativ, dacă va afla rezolvări culturale nevrozei sale. Din acest punct de vedere, pe lângă capitalul său de autenticitate, subcultura deține rolul pe care îl are snobismul în cultivarea publicului. Când toți golanii
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
Băsescu deoarece vine din ce în ce mai furioasă de la piață și e terorizată de prețurile aberante. Cronicarul își permite să aibă anumite îndoieli față de exactitatea citatului atribuit de dl Băsescu soției sale. La piață, prețurile sînt revoltătoare la așa-numitele trufandale, nu la produsele pieței țărănești autohtone, iar "prețurile aberante" au legătură și cu ministerul păstorit de dl Băsescu, căci multe se trag de la costul Transporturilor. * Scandalul așteptat de mai multe cotidiane la întîlnirea dintre Emil Constantinescu și Alianța Civică nu a avut loc.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
ne reamintește dl prof. Dan Setlacec, se făcea nu mergînd la magazin, ci prin deplasarea "magazinului" în dreptul casei, unde ți se aducea de la pește și carne, la lapte, iaurt, zarzavat, pîine, fructe, toți acești negustori ambulanți anunțîndu-și prezența prin strigarea produselor pe care le vindeau. Și, tot așa, procedau cei ce tăiau lemne pentru iarnă, geamgiii și coșarii. Tot acest peisaj e evocat, nostalgic, cu culoare și căldură participativă. Liceul l-a urmat tot la o școală din cartier (la "Ion
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
englezei asupra limbii române e atît de puternică și de vizibilă, încît pune în umbră orice altă sursă de împrumuturi lexicale, de calcuri semantice și frazeologice. în domeniul financiar, al tehnologiei moderne, al calculatoarelor, al divertismentului (muzical, cinematografic, sportiv), al produselor de consum, englezismele sînt tot mai curente; ele pătrund în română deopotrivă în scris și în oralitate, conservîndu-și chiar diversificarea stilistică, plasarea diferențiată (de la limbajele de specialitate pînă la argourile adolescentine). Merită totuși să ne întrebăm și care e situația
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
demonstrînd că Principatele române nu țintesc la desprinderea de Poartă, insistînd că în anii relativ recenți cînd foametea a bîntuit Irlanda, sprijin le-a fost grînele din Principate care, de fapt, doresc să-și vîndă avantajos grînele pentru a achiziționa produse manufacturiere engleze. Ba chiar că dubla alegere a domnitorului de către români e un act de respect pentru Convenție. "Ne-am răzămat dar pe o maximă a codului politic ce declară că tot ce nu-i oprit este permis și văzînd
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
lui Cornel Regman, care, elaborînd lent, cu o disimulată pasionalitate a lucrului "bine făcut" (îmi mărturisea că realizarea unei cronici literare îi răpea multe zile, cîteodată săptămîni!), intenționa a livra unicate. Atelierul său era unul tradițional, refractar seriei, standardizării, dedicat produsului artistic, sufletește amprentat, de care pe bună dreptate putea fi mîndru. Caracterizările criticului se sileau a sfredeli aparențele, a depăși situările comode, spre a contacta dansul subtil al imanențelor. Obiectul era mai întîi demontat cu mare dexteritate în toate particulele
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
umede/ și să încerc astfel să le trec prin mai multe/ vămi pînă acasă./ Am coborît în tăcere. încerc să le uit." Surprinzătoare sînt poemele cu rimă. Acestea par scrise cîndva într-un timp trecut și sînt într-un fel produsul unei estetici anterioare. Separația între poemele cu rimă și cele fără poate părea facilă, dar totuși se simt două voci diferite. Poetul pare prins aici iremediabil de sonoritate, versurile se înșiră unul după altul cu o ușurință care parcă nu
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
energic și mai potrivit în context). Proiectul este propus de dl George Pruteanu și se intitulează Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice. El urmărește dublarea în românește a oricărui text dintr-o limbă străină, pe produsele comerciale, pe firme, în emisiunile de televiziune ale minorităților etc. Proiectul a întîmpinat opoziția UDMR care consideră că subtitrarea ar ruina televiziunile private locale. Obiecția e de luat în considerare, dar nu atinge fondul problemei. Inițiatorul legii a susținut că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
spre a se convinge că nu de străini trebuie să ne apărăm limba, ci de noi înșine. Proiectul are iz naționalist, trezind bănuiala că avem ce avem cu limbile altora mai degrabă decît cu a noastră. Nu încape discuție că produsele comerciale trebuie să fie inscripționate și în limba română. Dar firmele? Cum să traduci numele de firme? Cronicarul își amintește de ridicolul în care a căzut pe vremuri poetul Romulus Vulpescu, supărat că un tip nou de magazine se chema
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
Gheorghe Grigurcu Produs al mediului rural transilvan, Cornel Regman ezita, cu oarecare cochetărie, a se recunoaște ca atare, introducînd, de cîte ori avea prilejul, un accent diferențial în explicația "originilor" sale spirituale. În agera și discret-ambițioasa-i privire, satul originar se asocia, poate excesiv
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
de emancipare a actului de creație" ("solidaritate" din a cărei recunoscătoare numire desprindem un subsidiar complex de inferioritate al celui ce se socotea, totuși, în raport cu unii din colegii săi, funciarmente mai "rural"): "Ca ardelean ce mă găsesc și totodată ca produs al satului românesc binișor retardat din anii imediat următori Unirii celei mari, am purtat cu mine un veritabil handicap pășunisto-sămănătorist și numai dislocarea din mediul rustic și implantarea în Clujul cosmopolit, cu intensa viață cultural-spirituală a perioadei 1930-1940, cea mai
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]