5,689 matches
-
dar cu foarte mari ezitări. Tocmai din cauza delicateței subiectului în afacerile interne, reprezentanții habsburgici la Congresul de la Berlin au cerut doar ocuparea, nu anexarea. Ocuparea propriu-zisă a provinciilor s-a făcut cu mare dificultate. La Congresul de la Berlin, Poarta a protestat vehement împotriva cedării controlului unei puteri străine. În momentul în care au intrat pe teritoriul provinciilor, autoritățile habsburgice au întîmpinat o opoziție la fel de violentă din partea musulmanilor bosniaci și a sîrbilor. Armata a trebuit să-și croiască drum literalmente prin luptă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
exercitate naționalităților din afară. În anii '50 și '60 el se opusese unirii Principatelor și urcării pe tron a unui domnitor străin din cauza efectului pe care un stat românesc consolidat l-ar fi putut avea asupra Transilvaniei. În anii '70 protestase vehement împotriva creării unui mare stat slav în Balcani de teama influenței pe care acesta ar fi putut-o exercita asupra slavilor sudici din cadrul monarhiei. În anii de dinaintea asasinatului fuseseră descoperite dovezi privind legăturile dintre Serbia și unele elemente ale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în Statele Baltice; au fost instalate regimuri marionetă, care au organizat plebiscite și au cerut apoi unirea cu Uniunea Sovietică. În același timp, guvernul sovietic a informat partea germană că va ocupa, de asemenea, Basarabia și Bucovina. Cînd Germania a protestat, invocînd faptul că Bucovina nu făcea parte din învoiala inițială, diplomații sovietici au fost de acord să-și limiteze pretențiile la partea de nord a provinciei. Anexarea a fost realizată în aceeași manieră directă și brutală folosită și de Italia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ieșire la Marea Egee între fluviile Struma și Marița. Tratatul a fost aprobat de Adunare cu 140 de voturi pro și 20 contra, dar nu s-a manifestat absolut nici un entuziasm față de noua alianță. După cum era de așteptat, guvernul sovietic a protestat prompt. Bulgaria a rupt relațiile cu Marea Britanie în aceeași lună. Cu toate că țara sa nu intrase încă în război, Boris al III-lea alesese tabăra Axei. În februarie 1941, după intrarea trupelor britanice în Grecia, Hitler a luat decizia finală de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
executivă avea să fie exercitată de o regență. AVNOJ urma să fie lărgit prin cooptarea unor membri ai ultimei adunări oficiale care nu colaboraseră cu forțele de ocupație germane. Acesta constituia, cel puțin temporar, organismul național legislativ. Regele Petru a protestat energic împotriva acestor termeni; el susținea că în constituția iugoslavă nu era specificată instituirea unei regențe atît timp cît regele era capabil să domnească. Sub puternica presiune britanică, el a renunțat însă să mai insiste. În martie 1945 trei membri
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ocupau Macedonia erau teoretic de aceeași parte ca și partizanii. Cu toate acestea, nici un guvern bulgar, fie ele comunist sau monarhist, nu putea renunța la Macedonia. Existau totuși speranțe în privința înființării unui stat autonom soluție acceptată în continuare de Sofia. Protestînd față de deciziile luate la Jaice, Frontul Patriei a emis în 1943 o declarație în care își reafirma poziția: Macedonia este un veritabil măr al discordiei. Rîuri de sînge au fost vărsate pentru ea... Ea constituie leagănul renașterii bulgare... Pentru a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
că, printre alte delicte, au fost înregistrate "121 de cazuri de viol, dintre care 111 au fost urmate de crime, și 1.204 de jafuri însoțite de agresiune." Spre deosebire de alte regimuri care aveau o poziție mai slabă, oficialii iugoslavi au protestat cu vehemență, dar personal și neoficial. Acuzațiile îl nemulțumeau foarte mult pe Stalin, care i-a declarat unei delegații iugoslave că nu vedea cum te puteai plînge dacă un soldat rus, după ani de luptă, "se distra cu o femeie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rămîne însă o chestiune deschisă. În toate țările socialiste, condițiile economice determinate de planurile centralizate impuseseră poveri grele întregii populații. Existau foarte multe nemulțumiri și tulburări serioase. Muncitorii din zona sovietică a Berlinului au declanșat în iunie 1953 o grevă, protestînd împotriva condițiilor lor de muncă; greva s-a răspîndit în toată Germania de est și a fost nevoie de intervenția trupelor sovietice staționate în țară. Au avut loc revolte și în Cehoslovacia. Impactul politicii sovietice post-staliniste s-a manifestat deosebit de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Statele Unite. Fiind anti-comuniști militanți, ei se considerau îndreptățiți să fie tratați cu o considerație specială și erau dezamăgiți de reacția rece a americanilor față de lovitura lor. Statele Unite nu au făcut de fapt cine știe ce în vreuna din aceste direcții. Ele au protestat împotriva răsturnării guvernului constituțional și au sistat o vreme livrarea echipamentului militar greu, dar nu și pe cea a armamentului ușor necesar menținerii controlului asupra populației civile. Practic, americanii nici nu puteau face mare lucru în nici un sens. Dat fiind
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a poporului, menită a-1 face să abandoneze icoanele. Dar, cînd el dă ordin, în 727, să fie retrase primele icoane, la Constantinopol izbucnește revolta, urmată aproape, peste tot, de răscoale populare ațîțate de călugări. De la Roma, Papa Grigore II protestează împotriva politicii iconoclaste a lui Leon III, și îl denunță ca eretic, fără însă a rupe legăturile cu împăratul. Leon III îi replică, rupînd de jurisdicția Romei, pentru a le alipi patriarhului Constantinopolului, diocezele bizantine asupra cărora papa își mai
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
aceleiași luni, pentru a-și face cunoscută alegerea ca Episcop de Bacău, semnându-se: I. Bapt. Zamoyski Ord. Praedicatorum nominatus episcopus Bacovienis. Scrisoarea a fost primită și de Pr. Bonnici care a trimis-o Vicarului Patriarhal Pr. Mauri della Fratta, protestând că țara Moldovei nu este a Poloniei, nu aparține regatului Poloniei și nici nu a fost vreodată subjugată regelui Poloniei, ci sultanului. Și Nunțiul Poloniei i-a comunicat Sf. Congregații numirea făcută de rege, care a ales un virum doctum
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
bărnuțian este așadar apărarea și cultivarea geniului național, a acelui Volksgeist pe care Herder l-a descoperit ca fiind chintesența identitară a popoarelor. În opoziție cu inclusivismul patriotismului civic cimentat pe cetățenie și binele public, patriotismul etnic este exclusivist. Bărnuțiu protestează în termeni vehemenți împotriva "străinismului", promovând o formă de purism național, un românism purificat de orice fel de interferențe din afară care să altereze instituțiile strămoșești. În doctrina bărnuțiană găsim elementele unei pedagogii a xenofobiei, anti-străinismul pe care îl militează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ortodoxia singură este "ritmul în care se regăsește însăși suflarea cea mai autentică a vieții totale" (p. 66). Direcționându-și raționamentul pe calea polemicii cu doctrina românismului propusă de C. Rădulescu-Motru (1936) drept "catehismul noii spiritualități" românești evacuată de ortodoxie, Stăniloae protestează vehement subliniind centralitatea ortodoxiei ca polul spiritual al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru putere" (pp. 100-101). Metamorfoza FSN-ului în partid politic nu a rămas fără efect. A doua zi, cetățeni înfuriați de partinizarea subită a FSN-ului, pe care îl vedeau pe bună dreptate ca fiind avatarul postcomunist al PCR, au protestat pe străzile Bucureștiului. Liderii partidelor istorice, dizolvate în 1948, care începeau să se reînchege organizațional după o jumătate de secol de inactivitate, au denunțat și ei decizia FSN, acuzând imposibilitatea de organizare a alegerilor libere în condițiile în care administratorul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Press, 1980. Habermas, J., Sul concetto di partecipazione politica, în C. Pozzoli (ed.), Germania: verso una società autoritaria, Bari, Laterza, 1968, pp. 5-66. Hirschman, A. O., Exit, Voice, and Loyalty, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1970, trad. it. Lealtà defezione protesta. Rimedi alla crisi delle imprese dei partiti e nello Stato, Milano, Bompiani, 1982. -, Shifting Involvements. Private Interest and Public Action, Princeton, Princeton University Press, 1982, trad. it. Felicità privata e felicità pubblica, Bologna, Il Mulino, 19952. Kaase, M. și Marsh
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
J., Theory of Collective Behavior, New York, Free Press, 1963, trad. it. Il comportamento collettivo, Firenze, Vallecchi, 1968. Tarrow, S., Democracy and Disorder: Protest and Politics in Italy, 1965-1975, Oxford, Oxford University Press, 1989, trad. it. Democrazia e disordine: movimenti di protesta e politica in Italia, 1965-1975, Roma-Bari, Laterza, 1990. -, Power in Movement. Social Movements, Collective Action and Politics, New York, Cambridge University Press, 1994. -, Movimenti politici e sociali, în Enciclopedia delle Scienze Sociali, Roma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1996, vol. VI, pp.
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
T.: O grijă pentru dosarul bun, pentru respectare liniei. S. B.: Am observat că fiecare când vorbea gândea trei mutări în față. Foarte conformiste discursuri, să nu deranjeze, "să nu se spună că..." La Politehnică mai apăreau derapaje. Aici mai protestau, mai ridicau probleme, că n-aveau ateliere ș.a.m.d. Erau mai vulcanici la Politehnică. La IMF, semnalau probleme, mai ales cele de dotare, dar pe un ton mai calm, să nu deranjeze prea tare. La Universitate, nu manifestau prea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
structuri și evidențe. Hoișie are dreptate, aspectele acestea formaliste erau mai importante, trebuia raportat, trebuia dosar pe orice activitate. Până la urmă, astea erau dovada și cerința. S. B.: Era de înțeles că erați sufocați, dar pe de altă parte se protesta în ședințe. D. T.: Erau argumentele pe care primeai bani. S. B.: În ședința biroului Comitetului de partid al Centrului Universitar din 16 februarie 1981, Mihai Timofte a prezentat o analiză a stilului și metodelor de muncă ale CUASC 10
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
adunați vreo 50 de oameni. Intru în cabinet și țin minte că mă uitam pe geam contrariat de ceea ce vedeam. Zice șeful de cabinet: "Nuuu, că așa e în fiecare dimineață, ăsta e stilul tovarășului". "Ce stil e ăsta? Ăștia protestează, nu se poate." "Nu protestează. I-a obișnuit tovarășul Nicu să facă audiențe publice. Nu-i mai cheamă pe rând, iese el când vine dimineața, o dată pe săptămână." Tot Sibiul știa că cine are o butelie de rezolvat, o casă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Intru în cabinet și țin minte că mă uitam pe geam contrariat de ceea ce vedeam. Zice șeful de cabinet: "Nuuu, că așa e în fiecare dimineață, ăsta e stilul tovarășului". "Ce stil e ăsta? Ăștia protestează, nu se poate." "Nu protestează. I-a obișnuit tovarășul Nicu să facă audiențe publice. Nu-i mai cheamă pe rând, iese el când vine dimineața, o dată pe săptămână." Tot Sibiul știa că cine are o butelie de rezolvat, o casă, o locuință, o chestiune socială
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
intru în sinagogă am fost obligat să trec "sub furcile caudine" ale controlului de securitate și să încredințez telefonul mobil în custodie unui portar energic, ceea ce m-a amuzat oarecum, găsindu-mă în postura de potențial terorist. Dar nu am protestat, firește, deși nu mă știu candidat la niciun soi de subversiune. Surpriza adevarată însă m-a așteptat înăuntru, în sinagogă. Shoshana a urcat la etajul rezervat femeilor. Eu încercam, fără prea mult succes, să mă asociez acelora ce se rugau
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
să pot digera lovitura încasată. Prietenii mei începuseră să se adune în jurul meu și, revoltați de hotărârea împotriva mea, au condamnat-o cu voce tare și au început să se agite în vederea unei acțiuni de protest și apel. Unde se protestează și cum se procedează în legătură cu aplicarea ideii de apel nimeni nu știa. Însă solidaritatea colegilor-prieteni a avut darul de a micșora întrucâtva durerea recuzării mele și chiar găsisem în ea un dram de consolare, dar o portiță de ieșire din
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Dar ei nu numai că mi-au promis ci s-au și ținut de promisiune. Pe deplin! După aproximativ o lună am primit o scrisoare de la Laurențiu cu un conținut uluitor. Zicea că s-au dus la minister și au protestat împotriva dispoziției luate față de mine într-o audiență acordată de un funcționar superior numit Mircea Florian (după mulți ani voi afla că și acesta era evreu), care a ripostat la cele auzite cu o simplicitate de necrezut, zicând: Dacă situația
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
S-a dat înapoi cîțiva pași și apoi a pornit spre mine în galop. Am putut să mă feresc la timp. Hai că-i gogonată rău! Sigur s-a întors să te mai încerce o dată... Nimeni nu aprobă întreruperea. Cîțiva protestează iar un golan strigă: Mai taci, măi, boule! Prostul nu se supără și continuă pe același ton, calm. S-a întors. Eram sigur că mă va omorî. Pornește în iureș spre mine și de data asta mă lovește în plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
luat. Deci nu eu l-am furat? Ba da. Dumneavoastră m-ați lăsat la sapă de lemn... Oamenii sînt nedumeriți de această discuție. Ionuț chiar se răstește la mine: Hoților, mi-ați furat și casa și grădina. Încerc stîngaci să protestez. Eu, eu v-am furat ceva? Da, toți m-ați furat. Cu judecători și procurori. Hoți la drumul mare! Printre cei prezenți acolo aud cîteva voci compătimitoare: Săracu' om! L-au furat. Toți sînt niște hoți. Pun pîinea în sacoșă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]