5,656 matches
-
3.2.14. Revista "Familia" / 182 3.3.3. Ghid complet: Finlanda / 184 Capitolul 4. Lectoratul de la Turku și revista "Columna" / 187 4.1. Lectoratul de limba română de la Universitatea din Turku / 187 4.2. "Columna" - depozitar de marcă al receptării literaturii și culturii finlandeze / 190 4.2.1. În "Columna" despre "Columna" / 190 4.2.2. Traduceri publicate în paginile revistei / 192 4.2.3. Despre literatura finlandeză / 193 4.2.4. Limba finlandeză la Cluj / 199 4.2.5
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cinematografia finlandeză / 202 Capitolul 5. Traduceri din literatura finlandeză în secolul XXI / 205 5.1. Mika Waltari / 206 5.1.1. Mika Waltari în "Suplimentul de cultură" / 206 5.1.2. Waltari în "Timpul" / 208 5.2. Tove Jansson și receptarea literaturii pentru copii / 209 5.2.1. Literatura pentru copii și noua ofensivă a animației / 209 5.2.2. Muumin-ul ca brand al Finlandei / 211 5.2.3. Tove Jansson - punct de întâlnire al artelor vizuale / 212 5.2.4
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ar rămâne fără obiectivul ei principal. Vom avea deci de-a face cu succinte incursiuni în literatura și cultura Finlandei, cu furnizarea unor date importante cu privire la relațiile de ordin politico-militar și diplomatic dintre cele două țări, la bogate detalii despre receptarea literaturii finlandeze în spațiul nostru de cultură, la lumea finlandeză văzută la ea acasă de călători români, ca și de o serie de "studii de caz", furnizate de presa românească actuală care menține Finlanda într-o sferă de interes privilegiat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
câteva cărți rare, precum cele ale lui Olaus Magnus sau ale englezului William Coxe, care călătoresc prin țările române și dau ample relații despre ele. Mai bogat în informații și în detalieri analitice este capitolul al treilea al lucrării, intitulat Receptarea literaturii și culturii finlandeze în spațiul românesc, cu referiri importante la perioada interbelică, perioadă în care s-au manifestat câțiva remarcabili oameni de cultură, precum Ion Simionescu, autor al lucrării Finlanda. Oameni, locuri, lucruri (1922), perioadă care deschide seria lecturilor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
anii 1935-1938 și-a concentrat atenția asupra spațiului finlandez de cultură, traducând în chip masiv din literatura fineză și atrăgând atenția supra unor nume demne de interes, precum Johannes Linnankoski, Juhani Aho, Charlotte Lilius, dar și Kulervo. Perioada comunistă a receptării este dominată de figura interesantă a lectorului Ion Stăvăruș, a cărui contribuție în acest sens a fost adusă recent în actualitate de două cărți semnate de Nicolae Scurtu, Scrieri (2010) și Corespondență, Ion Stăvăruș fiind și cel care a tradus
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
putut adăuga și cele ale lui Vasile Ileasă, Florian Vlădică și Benone Zotta, și ei autori a unor interesante jurnale de călătorie în țara celor o mie de lacuri. Domeniul multiplelor legături și raporturi româno-finlandeze este completat prin capitolul intitulat Receptarea după 1989, în care autorul a procedat la o despoiere sistematică a principalelor publicații ale vremii, cu accentul pus pe presa literară. A ieșit la iveală un spectru nebănuit de vast și diversificat de informații despre Finlanda, dintre care unele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
o documentație inedită, culeasă cu multă grije din izvoare diferite, salutăm, în consecință, frumosul început care s-a făcut cu acest prilej. Mircea POPA Introducere Prezenta lucrare are ca scop, așa cum se menționează și în titlu, reliefarea unor aspecte ale receptării literaturii și culturii finlandeze în România. Demersul nu a fost unul ușor, cele două culturi, română și finlandeză, neavând întotdeauna, de-a lungul scurtei lor istorii, contacte stabile și constante pe plan cultural. Geografic și cultural parte a Scandinaviei, Finlanda
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pentru această surprinzătoare stare de lucruri; românii și finlandezii se cunosc extrem de puțin, Finlanda având totuși un serios avantaj în ceea ce privește capitalul de imagine. În ceea ce privește necesitatea unei astfel de cercetări, trebuie menționat faptul că nu există lucrări extinse publicate pe tema receptării literaturii și culturii finlandeze în România. S-au publicat relativ multe articole sau recenzii, iar volume s-au dedicat mai mult ariei istorice sau diplomatice. Literatura finlandeză, de exemplu, nu a fost abordată decât fragmentar, niciodată într-o lucrare de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost abordată decât fragmentar, niciodată într-o lucrare de sinteză, în ciuda intensificării relațiilor culturale dintre cele două țări din ultima perioadă. Era, așadar, necesară redactarea unei lucrări în limba română care să treacă în revistă cele mai importante elemente ale receptării culturii finlandeze în spațiul românesc. Strivită de umbrela suedeză pe de o parte și de cea rusească pe de alta, limba și cultura finlandeză reușesc, miraculos, să ia contur și, mai mult decât atât, să devină uniforme, afirmate, proactive. Finlandezii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finlandeze, batantul modern și contemporan, întrucât acesta este destul de bine reprezentat în anumite surse investigate mai târziu în lucrare. Date referitoare la literatura ultimelor două secole apar astfel în scrierile autorilor abordați și analizați în capitolul al treilea, cel dedicat receptării propriu-zise. Kalevala, epopeea națională finlandeză, nu face obiectul acestei cercetări, aceasta fiind destul de vizibilă în România și bucurându-se de atenția a nu puțini autori. În cel de-al doilea capitol am întreprins o trecere în revistă a relațiilor diplomatice
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
desprind personalitățile unor diplomați din perioada interbelică (Raoul Bossy) sau din contemporaneitate (Neagu Udroiu, Alexandru Popescu), precum și contribuțiile extrem de importante ale unor istorici, Siviu Miloiu fiind cel mai de seamă. Al treilea capitol, partea cea mai consistentă a lucrării, vizează receptarea culturii finlandeze în România, scopul central al cercetării, de altfel. Structurat pe trei subcapitole (perioada interbelică, comunismul românesc și anii 2000), acest capitol investighează un număr relativ important de surse de receptare. De altfel, o mare parte a informațiilor despre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
capitol, partea cea mai consistentă a lucrării, vizează receptarea culturii finlandeze în România, scopul central al cercetării, de altfel. Structurat pe trei subcapitole (perioada interbelică, comunismul românesc și anii 2000), acest capitol investighează un număr relativ important de surse de receptare. De altfel, o mare parte a informațiilor despre cultura finlandeză sunt prezentate prin prisma respectivelor surse, nedorind să intervenim decât pe alocuri pentru a clarifica diferite aspecte. Ne-am oprit asupra lucrării lui I. Simionescu, Finlanda. Oameni, locuri, lucruri, prima
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în 2005 al cărei coordonator este și pe care, de altfel, o și menționează în finalul articolului 60. Confluențe româno-finlandeze. Trei secole de contacte, 85 de ani de relații diplomatice este fără îndoială una dintre cele mai valoroase surse în ceea ce privește receptarea reciprocă a celor două culturi. De largă întindere și beneficiind de participarea mai multor cercetători, lucrarea aduce în prim-plan dimensiunea istorică și culturală a relațiilor dintre cele două țări. Primul capitol, Schiță istorică, urmărește prezentarea primelor contacte din secolul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
În 1935 profesorul V. J. Mansikka edita Romania maa ja kansa (România, oameni și locuri). S-a manifestat un interes crescut și pentru teatrul românesc, punându-se în scenă opere aparținând lui I.L. Caragiale și Marin Sorescu 71. Capitolul 3 Receptarea literaturii și culturii finlandeze în spațiul românesc Culturile română și finlandeză au avut, de-a lungul timpului, contacte mai degrabă sporadice. Ca români, atunci când ne îndreptăm privirea spre relațiile cu alte culturi, suntem tentați, în mod automat, să considerăm cultura
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
influență sovietică, Cortina de Fier, comunismul românesc și, în cele din urmă, Uniunea Europeană și problemele antrenate de libera circulație a persoanelor. În acest capitol avem în vedere câteva aspecte și personalități pe care le-am considerat relevante în procesul de receptare a culturii finlandeze în România și le-am regrupat în trei subcapitole: perioada interbelică, comunismul românesc și anii 2000. 3.1. Receptarea în perioada interbelică. Contribuțiile lui I. Simionescu și Horia Oprișan 3.1.1. I. Simionescu - Finlanda. Oameni, locuri
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acest capitol avem în vedere câteva aspecte și personalități pe care le-am considerat relevante în procesul de receptare a culturii finlandeze în România și le-am regrupat în trei subcapitole: perioada interbelică, comunismul românesc și anii 2000. 3.1. Receptarea în perioada interbelică. Contribuțiile lui I. Simionescu și Horia Oprișan 3.1.1. I. Simionescu - Finlanda. Oameni, locuri, lucruri Cartea lui I. Simionescu, Finlanda. Oameni, locuri, lucruri, face parte din Seria C Din lumea largă a unei broșuri cu conținut
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a fost oferită de numirea sa ca atașat de presă și, pentru o perioadă mai scurtă, ca lector la Universitatea din Helsinki. Horia Oprișan se impune în cultura română datorită scrierilor sale din perioada interbelică care au avut ca subiect receptarea literaturii și culturii finlandeze. El a semnat în "Universul literar" o serie de articole pe această temă. Unul dintre acestea este și cel despre Doi mari scriitori finlandezi: Aleksis Stenvall Kivi și Frans Eemil Sillanpää, ei fiind "socotiți a fi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Horia Oprișan compară perioada Primului Război Mondial din Finlanda cu cea din țara noastră și afirmă că, din punct de vedere al creativității, Finlanda s-a caracterizat printr-o "sărăcie aproape generală conjugată cu o mediocritate calitativă a producției"163. 3.2. Receptarea literaturii și culturii finlandeze în perioada comunistă Mijlocul și sfârșitul de secol XX nu au prilejuit un număr foarte mare de traduceri din literatura finlandeză și nici pe plan cultural nu s-au înregistrat un număr important de contacte fino-române
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
2.2. Revista "Secolul 20" În 1982 apărea un număr al "Secolului 20" dedicat în întregime Finlandei. Trebuie să subliniem aici că acest număr extins (10-11-12) din reputata revistă culturală este unul dintre cele mai avizate surse în materie de receptare a literaturii și culturii finlandeze în România, aducând în plus mărturii despre ecourile culturii române în Nord. Încă din Argument, Dan Hăulică, redactorul-șef al revistei, motivează alegerea acestui subiect prin faptul că Finlanda a fost o inepuizabilă sursă de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1989 le înlesnește românilor o cunoaștere oarecum idealizată a Finlandei, aproape întotdeauna prin intermediul unor relatări livrești și, adesea, parțiale: jurnale de călătorie extinse care tratează în detaliu lucruri mai mult sau mai puțin relevante. După 1989, după cum se va vedea, receptarea se va face mai activ, mai diversificat, mai punctat. Intelectualii români vor deveni mai interesați de domenii de nișă finlandeze, arta contemporană, filmul, muzica rock fiind cel mai avid receptate în anii 2000. Cu alte cuvinte, devenim, ca nație, mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
etern bătătorite în comunism. Cu toate acestea, Finlanda nu este, neapărat, populară; liberul acces la informație din ultimele două decenii și jumătate trezind curiozitatea românilor pentru multe alte culturi; cea finlandeză rămâne, ca întotdeauna, neclară pentru noi, neconturată. 3.3. Receptarea după 1989 3.3.1. Observator cultural - un adevărat observator al culturii finlandeze Publicația "Observator cultural" constituie unul dintre cele mai bogate izvoare de receptare a literaturii și culturii finlandeze în România. Multe aspecte ale culturii finlandeze și nordice în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pentru multe alte culturi; cea finlandeză rămâne, ca întotdeauna, neclară pentru noi, neconturată. 3.3. Receptarea după 1989 3.3.1. Observator cultural - un adevărat observator al culturii finlandeze Publicația "Observator cultural" constituie unul dintre cele mai bogate izvoare de receptare a literaturii și culturii finlandeze în România. Multe aspecte ale culturii finlandeze și nordice în general sunt consemnate de acesta, permițând o mai bună ancorare în fenomenul literar și artistic finlandez contemporan. Ne-am concentrat în rândurile care urmează mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
două eseuri care aparțin Marilenei Aldea, Ce știe Finlanda despre România, și lui Lauri Lindgren, Ce se știa despre România în anii treizeci-patruzeci?294. Atât profesorul emerit Lauri Lindgren cât și Marilena Aldea sunt printre cei mai constanți cronicari ai receptării literaturii și culturii finlandeze în România și viceversa. Ei au publicat numeroase studii pe probleme de interculturalitate, atât în limba finlandeză cât și în română. Cele mai multe dintre ele apar în "Columna", publicație avută în vedere în cercetarea noastră. Gabriel Andreescu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
au avut loc de-a lungul timpului, multiple manifestări culturale sau științifice, lansări de carte sau expoziții, găzduite de lectorat. Câteva dintre acestea apar prezentate și în numărul 17 al Columnei 710. 4.2. Revista "Columna" - depozitar de marcă al receptării literaturii și culturii finlandeze 4.2.1. În "Columna" despre "Columna" Un nou început, articol aparținând lui Nicolae Contantinescu, vorbește despre începuturile revistei "Columna". Aceasta a apărut în anii '80 la Turku, prin strădania lectorilor de limba română Florian Vlădica
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
organizat Festivalul de Film Aki Kaurismäki, în 1997, în cadrul căruia au fost prezentate șapte proiecții ce poartă semnătura regizorului finlandez. Festivalul a reprezentat un real succes, publicul fiind constituit în mare parte din tineri, ceea ce a dus la o bună receptare a spiritului nonconformist al lui Kaurismäki. Anca Georgescu menționează că "personajele sunt întotdeauna tratate cu respect, chiar și față de slăbiciunile lor, care par să fie complice cu destinul, prea rar și prea puțin generos"759. Ceea ce e specific stilului regizorului
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]