21,673 matches
-
materii pe care le va preda la liceul unde învățase și unde va fi și președinte al Societății Literare „Ion Popazu” a elevilor. Din 1918 se transferă la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș, funcționând aici până la pensionare. A redactat suplimentul „Incitamentum” al revistei școlare târgmureșene „Îndemnul” (1924-1927) și s-a implicat în realizarea altei publicații școlare, „Șoimii” (1925-1929). Debutează la „Gazeta de Transilvania”, în 1898, cu cronică literară. Va continua să publice note și recenzii, studii, articole despre limba
SULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290019_a_291348]
-
unei teme din perspective diferite. Se realizează un cub ale cărui fețe sunt acoperite cu hârtie de culori diferite. Pe fiecare fața a cubului se va scrie una dintre următoarele instrucțiuni: descrie, compară, asociază, aplică, argumentează pro sau contra. Elevii redactează răspunsurile cerute pe fața de sus a cubului. Se poate continua cu celelalte fețe. “*” Jurnalul cameleon: metoda folosită în lecțiile de comunicare orală, prin care elevul trebuie să prezinte același eveniment din perspective diferite (este trist, vesel, revoltat, mulțumit, etc.
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
închiderea marelui golf Halmyris și transformarea lui într-un lac - Razelm. În secolele XV-XVI, Raffaelo Maffei, într-o operă istorică intitulată "Comentarii Urbani", numește Dunărea cu numele latin Danubium. La fel face și Marsili, în secolul XVIII, într-o lucrare redactată în limba latină, dar traducerea franceză publicată la Haga în anul 1774 este "Description du Danube", o operă monumentală în 6 volume, cu admirabile desene gravate. Către finele secolului XVIII, ofițerii topometri austrieci întocmesc hărți din ce în ce mai precise privind cursul Dunării
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
apărarea țării și În cazul unei agresiuni bulgare, până atunci nestudiată. O parte din forțele armate române au fost relocate În planificarea militară, astfel Încât să poată reacționa rapid În cazul unui atac bulgar În Dobrogea. Potrivit unui memoriu privind mobilizarea, redactat În iulie 1900, corpul 1 Armată urma să fie ținut În rezervă la Râmnicul Sărat astfel Încât, În funcție de situație, să poată fi deplasat fie spre Moldova, fie spre Dobrogea <ref id="24">24 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București (În continuare, ANIC
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ale administrației rusești locale atestă, la 1863, faptul că partida boierilor care năzuia să restabilească „națiunea moldovenească” În Basarabia, În eventualitatea unei situații care i-ar da dreptul de a cere unirea cu Moldova, a Împiedicat nobilimea basarabeană prorusă să redacteze o adresă Împăratului, cu prilejul evenimentelor din Polonia <ref id="4">4 L. Boga, Lupta pentru limba românească și ideea unirii, Chișinău, 1993, p. 218-219. </ref>. Guvernatorul general al Novorosiei și Basarabiei Îi scria guvernatorului civil al Basarabiei, I. Velio
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Boga, Lupta pentru limba românească și ideea unirii, Chișinău, 1993, p. 218-219. </ref>. Guvernatorul general al Novorosiei și Basarabiei Îi scria guvernatorului civil al Basarabiei, I. Velio, la 28 mai 1863: „Am primit informația că nobilimea basarabeană, pregătindu-se a redacta o adresă Împăratului, cu prilejul evenimentelor din Polonia, este Împiedicată de opoziția partidului boierilor, care visează să restabilească În drepturi nația moldovenească din Basarabia, În scopul de a crea circumstanțe care să-i dea dreptul de a cere unirea cu
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Dobrogea nouă”, dar și la revista „Tomis”. Va mai colabora cu interviuri și portrete literare la „Destine”, „Cuget liber” ș.a., precum și la emisiuni culturale pentru Radio Constanța. Debutul editorial se va produce în 1992, cu romanul Străinul de pe plajă. Deși redactează în anii ’80 romanul Statornicele umbre (predat la Editura Cartea Românească în 1988, inclus în planul pe 1989, apreciat de criticul Liviu Călin ca un roman social contemporan viguros), cartea va fi tipărită în 2001. Romanul Străinul de pe plajă explorează
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
cultura de bază”, numită de eleniști propaideumata (propedeutica, propaideumata)4. Rostul propaideumatei era acela de a pregăti spiritul pentru enkyklios paideia, care urma să formeze „omul desăvârșit”, „omul uman”, „omul complet” (visat, în vremurile noastre, de raportul Aprendre à être redactat de Edgar Fauré). S-a crezut că acest ideal al formării spiritului este exclusiv o creație a generațiilor aristotelică și postaristotelică 5. Dar esența acestui măreț curriculum exista deja în Akademia platonică și Lykeonul isocratic. Ba mai mult: Diogene Laerțiu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unei conferințe desfășurate la Woods Hole (Cape Cod) (Massachusetts), președintele acesteia, psihologul Jerome S. Bruner, a concluzionat că „orice se poate învăța la orice vârstă, cu condiția să fi folosit mijloacele educative adecvate”. Era fraza-cheie a raportului final al conferinței, redactat de el însuși: The Process of Education (1960)23. Teza lui Bruner contrazicea violent concluziile cercetărilor psihogenetice europene, în special ale celor desfășurate de Jean Piaget la Institutul „Jean-Jacques Rousseau” din Geneva. Între acest institut celebru și nou-înființatul Centru de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ușurință conceptul. L-a consemnat oficial abia în 1979 și... în mod greșit! În acest sens, vezi A. Manolache, D. Muster, I. Nica, G. Văideanu (coord.) Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979. Explicația termenului curriculum a fost redactată de către V. Nicolescu, care, din perspectivă etimologică, îl traduce, forțat, prin „scurtă alergare”. În anii următori, traducerea a fost preluată de mai mulți autori români, iar consecințele au fost ușor de anticipat (vezi p. 111). 2. I. Cerghit, L. Vlăsceanu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost preluată de mai mulți autori români, iar consecințele au fost ușor de anticipat (vezi p. 111). 2. I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București, 1984, capitolul 8, p. 147. „Conținutul procesului de învățământ” a fost redactat de E. Blideanu, M.C. Călin și N. Oprescu. Nota de subsol de la p. 147 reproduce informațiile sumare din articolul de la p. 111 din Dicționarul de pedagogie (1979) (vezi supra, nota 1). Se adaugă doar că „în ultimul timp au fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
omului multidimensional”. Pare însă evident faptul că modelele instrucționale și curriculare din spațiul euroatlantic nu sunt clar orientate spre această zare paideutică. Ținta pare a fi, implacabil, cea indicată încă din anii ’70 de Raportul UNESCO A învăța să fii redactat de Edgar Fauré. Numai „omul total”, omul de cultură, pepaideumenos isocratic și philosophos platonic, ar putea să trăiască și să muncească fericit în global village. Însă renașterea idealului paideutic din epoca elenistică, ignorat complet de gândirea pedagogică modernă, n-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Controlul pe care îl făceau ideologii încadrați la științele sociale (socialism științific, economie politică și materialism dialectic), precum și cei de la comitetul regional de partid era în unele cazuri foarte strict: unii profesori erau obligați să predea la partid fiecare lecție redactată înainte de a fi predată. „Lipsa de atașament față de PMR” sau greșelile ideologice constituiau suficiente argumente pentru desfacerea contractului de muncă. Așadar, la începutul anilor ’50, universitarii trăiau într-un climat de mare nesiguranță în privința locului de muncă. La aceasta se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că ați ajuns în Bulgaria, nu mai plantați pomi, țara e deja o pădure. Amuzant e cel cu scroafa care a fătat un purcel și la minister au fost raportați zece, la fiecare for adăugându-se încă unul”. Am putea redacta un capitol distinct din relatările privind stresul și promiscuitatea care rezultau din colectivismul ce s-ar putea rezuma prin sintagma: viața la bloc. Mulți și-au transferat aici obiceiurile din localitățile de baștină, în holuri se făceau nunți și botezuri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
procesului, toți anchetații au semnat documente prin care se angajau să nu se mai revolte împotriva PCR ori a lui Ceaușescu, în caz contrar ei fiind rejudecați și încarcerați. Majoritatea victimelor au sfârșit prin a scrie declarațiile dictate sau chiar redactate de anchetatori, fiindcă se săturaseră să fie maltratați repetat. De la un punct încolo, anchetatorii au încercat să cosmetizeze istoria: ei au regizat anchete în care se pretindea că muncitorii nu s-ar fi revoltat împotriva comunismului și a lui Ceaușescu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
real, P. Ghinu), M. Măldărescu. De asemenea, N. Burlănescu-Alin semnează versuri mai în fiecare număr (Melancolie, La țărmul liniștitei mări, Și când...). Este inclusă și o snoavă de Petre Ispirescu (Advocatul gonit din rai). Se pare că V.O. era redactată în cea mai mare parte de publicistul craiovean C. N. Iovipale, care, de altfel, era și girant responsabil. D. M.
VOCEA OLTULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290615_a_291944]
-
judiciar și literar”. În primul an de apariție este condusă de unionistul Gheorghe Chițu, autor de articole politice bine orientate din punct de vedere național și de reușite versuri patriotice. La seria a doua se menționează că jurnalul va fi redactat de un G. G. Măcescu, acesta ocupându-se probabil doar de partea administrativă. Același G. G. Măcescu mai editase în 1855 o gazetă politică având titlu identic, din care nu s-a păstrat nici un exemplar. Începând cu numărul 6 din
VOCEA OLTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290616_a_291945]
-
De la Bârsa), și editorial cu antologia de reportaje Sânge românesc pentru lumea nouă (I-IV, 1942, în colaborare). Publică poezie, proză, critică literară și recenzii în „Bilete de papagal”, „Orizonturi noi” (Bacău), „Cronicarul”, „Secolul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Calendarul”, la care redactează și cronica literară, „Convorbiri literare”, „Almanahul muncii românești”, „România”, „Universul”, „Țara noastră”, la care e redactor, „Neamul românesc”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră” ș.a., dar îndeosebi în „Gândirea” (cu o colaborare neîntreruptă între 1931 și 1944). A mai semnat Nicolae Ancuța Rădoi
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
, gazeta apărută la București între 10 septembrie 1944 și 9 aprilie 1945 și la 10 septembrie 1945. Subintitulata „Săptămânal de atitudine națională”, V.T. e redactată de un grup de publiciști ardeleni, multi refugiați, militanți pentru eliberarea Transilvaniei și înlăturarea consecințelor ce decurgeau din Dictatul de la Viena. Principalii colaboratori sunt Vasile Netea, Ilie Dăianu, Coriolan Gheție, E. Boșca-Mălin, Gabriel Țepelea, Olimpiu Boitoș, I. D. Suciu, Cornel Regman
VOINŢA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290633_a_291962]
-
din România), unele instituții publice de tip rezidențial vor fi restructurate sau chiar desființate, în favoarea alternativelor bazate pe familie și comunitate. 1. În lucrarea intitulată Standarde de calitate. Centre rezidențiale de protecție specială pentru adulți, publicată în anul 2002 și redactată pe baza rezultatelor unor cercetări efectuate în cadrul Institutului Național de Studii și Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap (INSSPPH), coordonator Aurelia Băndilă, sunt delimitate câteva repere teoretico‑metodologice pentru optimizarea calității serviciilor de asistență și protecție destinate persoanelor cu dizabilități
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unor astfel de etichete, ci din dorința de a compatibiliza terminologia medicală cu terminologia psihopedagogică, știut fiind faptul că specialiștii din domeniul psihopedagogiei speciale au acces în anumite situații la documente care însoțesc subiectul și care au fost completate sau redactate de servicii medicale de specialitate în urma evaluărilor, expertizelor și investigațiilor cu caracter medical. 1. Aproximativ 60% dintre cauzele care determină anomalii sau diferite forme de retard în dezvoltarea copilului nu pot fi încă explicate din punct de vedere științific; pentru
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
premergătoare unirii Moldovei și Munteniei din 1859 și reprezentată în premieră în contextul centenarului evenimentului) ori universală (Zorile Parisului, evocare dramatică a Comunei din 1871). O „dramatizare liberă”, Ce naște din pisică, după Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, redactată cu iscusință și cu oarecare farmec în restituirea atmosferei, a fost reprezentată în 1954, la Iași. Tot atmosfera este punctul forte al ultradocumentatului roman istoric Cântece și flăcări, compunere altfel stufoasă și dezlânată, învederând strădania de a reînvia în chip
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
pensionul Malgouverné din Iași, iar din 1849 face studii juridice la Paris, unde obține și doctoratul. Întors în țară, participă la conspirația îndreptată împotriva lui Al. I. Cuza, după detronarea acestuia fiind numit prefect al județului Iași. În 1866 a redactat, împreună cu C. Negruzzi și alții, jurnalul „Constituțiunea”. Prieten cu Titu Maiorescu, P. P. Carp, Iacob Negruzzi și Th. Rosetti, P. este, alături de aceștia, unul dintre întemeietorii societății Junimea, ale cărei ședințe, găzduite vreme îndelungată în propria-i casă, le înviora
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
în 1935. Cercetează, de asemenea, mitologia populară românească (articole în „Convorbiri literare”), alcătuiește monografii ale unor teritorii locuite de români, analizează activitatea unor promotori ai culturii române, ca Gh. Lazăr sau I. Heliade-Rădulescu. Își valorifică experiența didactică în diverse moduri: redactează studii de pedagogie și metodică a predării limbilor clasice, alcătuiește, singur sau în colaborare, numeroase manuale școlare și editează texte clasice pentru uz școlar (excerpte din scrieri ale lui Cezar, Cicero, Tit Liviu, Ovidiu, Vergiliu, Esop, Xenofon, Lucian). Dacă numele
POPA-LISSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288918_a_290247]
-
autor de versuri și publicist. Trăind și învățând la Baia Mare, Carei, Oradea, în condițiile dificile ale oprimării românilor, P. crește în spiritul naționalist, care constituie, alături de religie, fundamentul său moral, rațiunea activității de mai târziu. Încă din liceu începe să redacteze reviste („Deșteaptă-te, române”, „Muza crișană”), iar în perioada studiilor la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena are un rol foarte activ în organizarea studenților români. Deși este hirotonit în 1863, va fi profesor de limba și literatura română la liceul
POPFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]