3,991 matches
-
alt război și mai înspăimîntător. Etapele acestui proces vor fi constituite de anexarea Austriei și distrugerea Cehoslovaciei, după care Hitler va încerca să pună stăpînire pe coridorul polonez. Atunci cînd Hitler a promis "25 de ani de pace", Iorga a replicat: "Nu-l cred pe Hitler, ci în Mein Kampf"111. Ascensiunea și atracția nazismului nu constituiau o problemă numai pentru România. O mare parte a Europei ieșite din Criză era zăpăcită de ademenirea (sau teama) ici a fascismului (de fascism
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a României. Bădărani de teapa lui Zingarelli sau Virgilio Gayda se remarcaseră (la ordinul personal al lui Mussolini) în galeria rezervată presei de la Liga Națiunilor huiduindu-l pe Haile Selassie în timpul discursului acestuia. Iorga nu s-a lăsat. I-a replicat lui Zingarelli că el (Iorga) nu a atacat niciodată Italia sau politica italiană 135. Revizionismul maghiar a fost încurajat de aceste evenimente. Protocoalele de la Roma au fost semnate de Italia, Ungaria și Austria, aceasta din urmă fiind pusă ce înjosire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în 1929 la Congresul de la Sibiu. El își exprima dorința "de a face (astfel ca) istoriografia românească să fie mai occidentală și mai puțin balcanică, deoarece istoria aceasta mai occidentală și mai puțin balcanică reflectă o altă generație". Iorga a replicat: "ca și cum istoria ar fi proprietatea unei anumite generații!"163 Viziunea lui Iorga asupra istoriei se baza pe principiul evoluției organice. Trecutul nu putea fi deci explicat mecanic, numai ca o înregistrare a unei serii de evenimente. Ca naționalist romantic și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
menționa că pentru păstrarea identității, fie ea națională sau culturală, a ungurilor din Transilvania, minoritatea maghiară avea nevoie de autonomie culturală și economică; fără o astfel de autonomie, identitatea ungurilor ar fi periclitată. Scriitorul ungur transilvănean S. Reményk i-a replicat episcopului Makkai printr-un eseu purtînd un titlu semnificativ: Ahogy lehet! ("Cît mai mult posibil!"), adică, în împrejurările date, identitatea ungurilor din Transilvania trebuia păstrată într-o cît mai mare măsură posibil. Pe la sfîrșitul anilor '30, a început să se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
curînd dintr-un instinct spontan decît gîndindu-se la implicațiile pentru România, Iorga a declarat: "Sărbătorim triumful altora și fără să gîndim"4. În primăvara lui 1937, un ziar italian a publicat un editorial intitulat: Ori fascism, ori bolșevism. Iorga a replicat că nu-l vrea nici pe unul, nici pe celălalt. Fiecare națiune trebuie să-și elaboreze propria formă de guvernămînt, bazată pe experiența ei națională 5. Prin 1937, în special în Austria, Ungaria, Polonia și România, intensificarea acestei istorii a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Tătărăscu și Guvern în legătură cu seriozitatea pericolului pe care îl reprezenta Legiunea, a cerut un concediu, l-a învinuit în Cameră pe Cuza că este împotriva lui și în favoarea lui Hitler și a acuzat guvernul de lașitate. Radicalii de dreapta au replicat, declarînd că "Iorga a pierdut legătura cu tineretul". O avalanșă de amenințări legionare cu moartea s-a abătut asupra lui, iar Legiunea i-a organizat un simulacru de "funeralii" la Vălenii de Munte. Studenții legionari nu erau pentru Iorga decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
piardă răbdarea. Dormitoarele studențești neaflate sub egida universităților au fost desființate. La 2 martie 1937, universitățile au fost temporar închise, iar taberele de recreere legionare au fost interzise, într-o încercare disperată a birocrației de a reprima Legiunea. Care a replicat, ca de obicei: a fost organizat un atentat la viața rectorului Universității de la Iași, urmat de alte "acțiuni directe" brutale. După alegerile din decembrie 1937, Iorga va adopta o poziție tot mai violentă față de Codreanu și de orientarea pronazistă a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din cauza sistemului partinic, România se deplasează spre dreapta "cu iuțeala unor cai în galop". L-a întrebat pe rege ce s-ar întîmpla dacă Legiunea ar avea de cinci ori mai multe locuri în Cameră la alegerile următoare? Acesta a replicat că nu intenționează să devină o ștampilă de cauciuc. Asemeni tuturor celor din Lumea a Treia, Iorga admira însă eforturile în direcția industrializării ale sovieticilor. "Nu-mi voi ascunde admirația față de URSS (în perioada anilor '30), considerînd experiența lor drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scris o serie de articole despre minoritatea evreiască, care au apărut și ele în broșura intitulată Judaica. Articolele acestea constituiau reacția lui Iorga la un articol publicat de liderul evreu român dr. Willy Filderman în cotidianul "Curentul" 36. Iorga a replicat la ceea ce el considera ""insolențele" doctorului Wilhelm Filderman". Dar a mers mai departe decît atît, făcîndu-l praf pe Filderman pentru marea greșeală a acestuia (după părerea lui Iorga): "Dr. Filderman scrie că "există loc destul în România pentru toată lumea, evrei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
loc destul în România pentru toată lumea, evrei sau nu"". Dr. Filderman n-ar fi putut invoca un argument mai nepotrivit! El nu cunoștea concepția lui Iorga referitor la evoluția "organică" și la drepturile unui popor asupra unui teritoriu! Iorga a replicat că "România nu este țară menită colonizării, cu kilometri pătrați nepopulați", acuzîndu-l pe Filderman că a făcut remarci jignitoare la adresa României atît în țară, cît și în afara ei (dr. Filderman era intermediarul evreilor români pe lîngă Liga Națiunilor și guvernele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
jaf, distrugeri turbate, șantaj și teroare a cuprins întreaga țară. Pe măsură ce excesele creșteau în intensitate, Iorga a primit o scrisoare în care era acuzat că "s-a pus în slujba unei campanii care pregătea o distrugere de proporții cosmice". A replicat prompt că "orice nedreptate și orice violență sînt străine de mine, dar că totuși sînt român". Intelectualii evrei au făcut apel la Iorga, "cerîndu-i să le ofere o patrie". A răspuns că "o patrie este un mister, un altar; nimeni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga prin două scrisori. Doamna Liliana notează în Jurnalul ei (la 27 martie 1938): "Tata a primit o scrisoare de la Codreanu, datată din 17 martie", în care îl numea "suflet murdar" și folosea și alte "epitete asemănătoare". Iorga a replicat, amintindu-i lui Codreanu "de cîte vărsări de sînge era el răspunzător" și a discutat problema cu Călinescu, sperînd să-l aducă pe Codreanu în fața tribunalului (pentru insultarea unui membru al cabinetului aflat în exercițiul funcțiunii). La 30 martie, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Universitatea de la Paris. La sfîrșitul interviului, ziaristul francez l-a rugat să comenteze asupra anarhiei din războiul civil care zguduia Catalonia și în care prietenul său, profesorul și arheologul Puig y Catafalch, era gata să fie ucis. "Cine știe?" a replicat Iorga. "Aceasta este o amenințare căreia îi putem face față. N-aș putea să vă spun cum să acționezi și ce să faci atunci cînd te afli în fața asasinilor tăi" și (după cum își amintește ziaristul) Iorga a coborît binedispus spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apela la electoratul evreiesc. El a scris numele lui Iorga cu caractere ebraice, apoi de la coadă la cap în alfabetul românesc (latin): "Agroi", făcînd apel la cele mai josnice sentimente antisemite 116. Ca să nu se lase mai prejos, Iorga a replicat printr-o lovitură sub centură. După instaurarea Dictaturii Regale, la 15 februarie 1938, el s-a plîns lui Călinescu de "intolerabilele insulte ale lui Tudor Arghezi"117. Iorga continua să scrie piese pe aceeași linie ca și mai înainte, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga și suveranul său. "Ce s-a întîmplat cu banii Fondului Aviației la care a contribuit tot românul cînd cumpăra un timbru? Fonduri pe care Majestatea Voastră urma să le administreze personal?" l-a întrebat el pe rege. Acesta a replicat: "Domnule profesor, știți cît costă un avion militar?" Iorga nu știa, astfel că manevra vicleanului rege a reușit, Iorga cufundîndu-se într-o tăcere stînjenită. Iorga voia însă să se opună rușilor. Atunci cînd regele și ceilalți i-au spus că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai greu de controlat. Pe măsură ce anarhia legionară căpăta o amploare tot mai mare, Iorga a scris un editorial intitulat Umbra lui Robespierre. El avertiza că "orice revoluție își are Robespierre-ul ei", incoruptibilul, flegmaticul, tăiosul, nemilosul și arogantul Robespierre. Prundeni a replicat chiar a doua zi: "Da! Iorga are dreptate, nu există nici o revoluție fără un Robespierre", explicînd că Iorga nu putea oscila între A. C. Cuza și casieria băncii lui Aristide Blank, de unde-și primea banii, fără să fie pedepsit și afirmînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca Sima să-i pedepsească pe făptași. Da, mă voi ocupa de asta dacă va fi făcută o epurare completă a tuturor politicienilor vechiului regim! Numai după aceea ne vom gîndi la pedepsirea asasinilor lui Iorga și ai celorlalți", a replicat Sima. Ceea ce Antonescu nu era dispus să facă46. Totuși, aceste două zile sîngeroase par să fi constituit punctul de cotitură al atitudinii lui Antonescu față de Legiune. Repulsia sa față de anarhia legionară începea să se cristalizeze. El i-a convocat pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în slujba strategiei sale sămănătoriste. Un politician mult mai bun decît Iorga, Bismarck, atunci cînd a pus capăt așa-numitei Kulturkampf ca să nu se ajungă la divizarea nouîntemeiatului Reich și a fost acuzat de "inconsecvență" și "că se contrazice", a replicat: "O voi face din nou!" Ceea ce voia să spună arhitectul politicii realiste era că el prefera războiul împotriva Franței sau a Austriei unui război civil. Dar dacă Iorga ar fi avut o altă personalitate, dacă ar fi fost un politician
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acesteia). În timpul conversației, Boeru și-a păstrat calmul și atitudinea reținută și și-a pierdut cumpătul doar atunci cînd i-am pus o întrebare în legătură cu o eventuală implicare a Germaniei în asasinarea profesorului Iorga. "N-aveam nevoie de nemți!", a replicat el violent. "Ne era de-ajuns rolul jucat de Iorga în asasinarea Căpitanului!" Am încercat zadarnic să-i explic rolurile jucate de rege și de Armand Călinescu și să aduc în discuție faptul că totul avusese aprobarea lui Dinu Brătianu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Lumea nouă", 14 aprilie 1898 12 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 2-3 13 Prințul moștenitor Ferdinand i-a declarat lui Iorga că intenționează să-și trimită fiii la Potsdam și în Royal Navy. Iorga a replicat că o astfel de educație ar fi potrivită pentru fiii regelui Annamului, nu pentru fiii prințului moștenitor al României. Aceștia trebuiau educați în România. Op. cit., vol. II, p. 179. În studiul său asupra lui Iorga, Oldsen, subliniind faptul că Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
peste 200 de ani? Nicolae Iorga a fost un scriitor extrem de prolific, nimeni nu va putea crede că a fost în stare să scrie atît de multe cărți în atît de multe domenii." La care Iorga, cu profundă tristețe, a replicat: Iar opera lui a fost sortită să nu fie citită de contemporanii săi și de cei de după el... , aceasta a fost să-i fie soarta". Șeicaru, op. cit., pp. 73 și 90. Dar Iorga le spunea uneori alor lui: Dacă nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1933 62 Șeicaru, op. cit., p. 78 63 Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, București, 1941, p. 153 64 În 1911, un jurnalist francez a criticat presa română, afirmînd că "românii au un talent neîntrecut să se insulte prin presă". Iorga a replicat, citînd exemple de insulte din presa franceză și de acțiuni judiciare ca urmare a acestora. "Neamul românesc", 2 august 1911 65"Neamul românesc", 10 mai 1906 66 Ibidem, 18 ianuarie 1908 67 Nicolae Iorga, Cugetări, București, 1970, p. 251 68
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vol. II, p. 303 26 Șeicaru, op. cit., pp. 63-65 și Supt trei regi, p. 335 27 Memorii, vol. III, p. 323, 326, 335-338 și 340-344 28 Șeicaru, op. cit., p. 62 29 "Neamul românesc", 13 martie 1920 30 Profesorul Iorga a replicat la aceste interpretări într-un articol batjocoritor, referindu-se la marxiști cu termenul de "Tov", în loc de "Tovarăș"."Neamul românesc", 6 noiembrie 1919 31 "Neamul românesc", 20 august 1919 32 Șeicaru, op. cit., p. 49 33 Op. cit., pp. 50-51 34 Supt trei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
29 noiembrie 1937 32 "Neamul românesc", 1 septembrie și 22 decembrie 1937 33 Odată cu zdruncinarea credinței lui Iorga în importanța democrației pentru problemele României, unele cercuri din Cehoslovacia și-au exprimat speranța că "România va rămîne credincioasă democrației". Iorga a replicat prompt: "Aceasta depinde de necesitățile noastre și de Regele Carol!" Vezi "Neamul românesc", 24 noiembrie și 20 decembrie 1937 34 Memorii, vol. VII, pp. 435-436 35 "Neamulu românesc", 1-10 august (seria A) 1937 36 Dr. Willy Filderman, fost coleg de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
interzise la care se vedeau deodată expuși, ci pentru că notorietatea romanului are de a face cu un erotism care transcende barierele sociale. Întrebat de procuror dacă ar lăsa acest roman pe mâna „nevestei sau a cameristei” (sic), un martor a replicat că n-ar avea nimic Împotrivă - dar că În ruptul capului nu l-ar lăsa pe mâna paznicului său de vânătoare. Treizeci și cinci de experți au depus mărturie În favoarea editurii, care a fost achitată de acuza de obscenitate: declinul autorității morale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]