11,123 matches
-
cazurile, derivarea bilei se face prin intermediul unor tuburi, pentru protecția tegumentelor de acțiunea proteolitică a bilei, dar mai ales și pentru colectarea bilei, pentru a fi măsurată, mai întîi, apoi pentru a fi și recuperată. Aceste operații au indicații restrînse sau de necesitate. 2. Derivarea bilei într-un segment al tubului digestiv, începînd, în ordinea indicațiilor fiziologice, cînd se poate realiza, cu duodenul, intestinul subțire, cu diferite tehnici, dar și cu stomacul, rarisim; însă în ultima perioadă chiar mai frecvent
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
discuție (duodenul fiind rezecat odată cu pancreasul); - anastomoza coledocojejunală, care poate fi realizată, fie pe jejunul continuu, fie pe ansele defuncționalizate, cum au fi ansa în „Y”, a lui Montprofit Roux sau ansa jejunală în „Omega”, și - anastomoza coledocogastrică, cu indicații restrînse (Fig.70’). Anastomoza coledocojejunală termino-laterală, pe ansă în „Omega”, cu fistulă Braun la piciorul ansei (Fig. 70). Tehnică: Timpul I - Se prepară ansa în „Omega” și se aduce, supramezocolic, trecută sau nu prin mezocolonul transvers, unde se și fixează. Timpul
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
o meșă epiploică pediculată, după care se fixează la stomac și la capsula Glisson a ficatului din zonă. Drenaj zonal, obligatoriu. în concluzie, se poate afirma că drenajul retrograd al bilei, efectuat prin hepatectomia stîngă parțială și atipică, are indicații restrînse, mai ales în cancerul capului pancreasului, temă pe care o dezbatem noi. Astfel, în tumora malignă a pancreasului drept, aceste derivații au două indicații: - atunci cînd calea biliară principală nu întrunește atributele necesare pentru a crea o cale de derivație
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
chiar la colonul transvers. Timpul IX Drenajul zonei; tubul de dren se va plasa sub gura de anastomoză, fără a avea contact cu aceasta. Anastomoza colecistoduodenală nu o mai descriem, deoarece este bine cunoscută din „album”. Anastomoza colecistogastrică, cu indicații restrînse, o prezentăm numai schematic (Fig. 74). Fig. 74 - Operația: Anastomoza colecisto-gastrică (1. A.C.G.) Albumul 5 Anastomozele bilio-digestive A. Anastomoza cu vezicula biliară Fig. a. Anastomoza colecisto-jejunală pe ansă în „Y” Fig. b. Anastomoză colecisto-jejunală pe ansă în „Omega” Fig
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
suturii gurii de anastomoză, creăm o meșă epiploică pediculată, care este adusă în zonă, trecută prin breșa epiplonului gastro-colic și fixată, atît la bontul pancreasului, cît și la fața posterioară a stomacului. Anastomoza pancreatogastrică latero-laterală (Fig. 76) are indicații mai restrînse, pentru că este obligatoriu ca Wirsungul să fie dilatat, pentru a avea un diametru ceva mai mare, care va fi deschis și anastomozat cu stomacul. Această situație se întîlnește în diferite obstacole în aval, pe Wirsung, adică în segmentul dinspre ampula
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
aceasta funcționînd foarte bine. „Anastomozele pancreatopancreatice” - procedeul Newton (Fig. 77) Generalități Suturile pancreasului cap la cap, după rezecții gladulare, au indicații rare, deși par operații ideale și logice. Sînt operații rare, din două motive: - pentru că rezecțiile pancreatice sînt cu indicații restrînse, așa cum aminteam și noi mai sus, și l.-l. pentru că suturile pancreatice cap la cap, sau mai corect numite anastomozele pancreato-Wirsungo-Wirsungiene-pancreatice au un indice crescut de complicații, printre care fistulele pancreatice „pure” severe, adică cele cu conținut crescut de drenaj
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
prin intermediul schițelor, pe care le vom completa, tot schematic, și cu tratamentul chirurgical aplicat numai la unele tipuri de fistule, mai des întîlnite.Vom descrie, în continuare, și b - fistulele colecisto-jejunale, colecisto-duodenale, tot mai rar întîlnite, din cauza indicațiilor mai restrînse, ca și fistulele colecistogastrice. Vom continua cu c - fistulele formate între căile biliare intrahepatice, cu jejunul și stomacul, după așa-zisele drenaje biliare retrograde. Vor fi enumerate aceste fistule anastomotice. a - fistulele coledoco-digestive care pot apărea după o serie de
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
și a versantului gurii de la nivelul duodenului, în așa fel, Alexandru Ionescu 272 încît rezecția de la acest nivel să nu ducă, după sutură, la stenozarea segmentului digestiv. Timpul II - Reanastomoza între vezicula biliară și duoden, la același nivel, cu indicații restrînse. Se poate realiza însă, cu indicații frecvente, anastomoza coledocului cu duodenul (Fig. 128), dacă condițiile anatomice permit; adică diametrul coledocului să fie convenabil - minimum 10 mm. Fig. 128 - Operația (reintervenție): Colicistectomie în bloc, cu rezecția fistulei și a gurii de
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Wirsung sau, poate, mai rar, bontul pancreatic restant să fie dirijat în tubul digestiv prin așa-numitele anastomoze pancreato-stîngi, jejunale sau gastrice, după cum o permite zona anatomică; - nici pancreatectomiile medii sau corporeale care, ce-i drept, au indicație mai restrînsă, nu au o mai puțină dificultate tehnică, cînd este vorba de restabilirea tranzitului pancreatic original prin sutura (anastomoza) canalului Wirsung sau derivarea sucului pancreatic prin canalul mare excretor, Wirsungul, în tubul digestiv, fie numai al unui capăt sau al ambelor
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
sînt un memento al faptului că narațiunea este un mod care, direct sau mai degrabă indirect, activează aproape orice aspect al activității umane, rămîne să subliniez că următoarele capitole se ocupă, aproape în întregime, de narațiuni într-un sens mai restrîns: narațiuni literare, povești populare de și pentru copii, narațiuni vorbite în cursul unor dialoguri și știri mediatice. Există similitudini lingvistice între aceste tipuri de povestiri care provoacă gîndirea și expun diferențele lingvistice. Pentru această a doua ediție am procedat la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
modele - cum se va vedea la Propp - sînt în cel mai bun caz specifice genului, și în cel mai rău caz specifice corpusului dat. Să vedem consecințele observației că anumite modele identificate sînt valabile pentru un anumit gen sau, mai restrîns, că ele acoperă numai colecția de narațiuni analizate efectiv. 2.2. Morfologia basmului rusesc Punctul de plecare al celebrului studiu al lui Propp (1928) ar părea un fel de definiție minimalistă, de genul celei introduse în Capitolul 1 - un text
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
d. Este mai greu de văzut sau de insistat că ar exista o graniță clară între grupurile distincte de basme acoperite de analiza proppiană - deși granița aceasta era destul de clară pentru însuși Propp, de vreme ce corpusul său de povești era destul de restrîns: doar cele 115 de texte. Și, de asemenea, am putea întreba de ce treizeci și unu de funcții? De ce nu 30 sau 32? Deoarece, răspunde implicit Propp, doar 31 de funcții sînt necesare - pentru corpusul respectiv. Dar care sînt motivele acestei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Astfel, ne putem imagina că cititorul nuvelei That Evening Sun este posibil să fie unul care nu cunoaște detalii despre Faulkner sau despre alte opere ale sale. Va fi șocat de rasismul mai mult sau mai puțin tacit, de spațiul restrîns (acțiunea se petrece aproape numai în orașul fără de lege), de disfuncțiile și neînțelegerile din familia Compson, de alianțele între generații în funcție de sex (între Caddy și Nancy sau între naratorul Quentin și tatăl său), de dialogul încîlcit din pagina pe care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
variațiilor de ambianță corelate cu modificări în spațiul istoriei și ale unei inadecvări vizibile a comportamentului la spațiul desfășurării acțiunii. E vorba mai întîi de cadrul social al salonului, unde își găsesc locul muzica și dansurile, și de cadrul mai restrîns al camerei din fund, unde se servesc băuturile. În linii mari, modalitățile de interacțiune par corespunzătoare acestor "teritorii”, dar s-ar putea ca rolul hotărîtor în conturarea acestor maniere să-l aibă faptul că într-una din camere se află
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
muscinee și thalophyte (ultimele trei, reunite sub numele generic de cryptogame). Cele două mari regnuri biologice au putut fi deci împărțite, fiecare în câteva mari încrengături, care la rândul lor, au putut fi subdivizate, precum se știe, în grupuri din ce în ce mai restrânse, denumite: ordine (clase), familii, genuri și specii. Speciile, la rândul lor, sau cel puțin unele dintre ele, au putut fi și ele subîmpărțite în varietăți și rase. În ierarhia vieții terestre, se știe că omul reprezintă cea mai evoluată dintre
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
remediului respectiv. CHIRURGIA MODERNĂ A SINDROAMELOR POSTTUBERCULOASE Însăși constatarea acestui fapt înseamnă încă o demonstarție foarte concludentă a afirmațiilor de mai sus, că mijloacele de expresie ale organismului par a fi într-adevăr limitate, adică polarizate în jurul unui număr relativ restrâns de mecanisme fiziopatologice, manevrând un număr corespunzător de restrâns de tipare expresive. Tipologia homeopatică pe bază medicamentoasă poate fi suficientă în foarte numeroase cazuri pentru a face față necesităților practicii medicale. Sunt însă cazuri și împrejurări, în care homeopatul, simte
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de constituție sau temperament, ansamblul aptitudinilor biologice proprii unui anumit individ, în stare de sănătate ca și în stare de boală. În acest sens, cărțile de patologie vorbesc adesea de constituție sau temperament, ca despre două expresii sinonime. În sens restrâns, se obișnuiește însă a se diferenția noțiunea de constituție, de aceea de temperament, folosind fiecare dintre acești termeni într-un anumit înțeles propriu. Constituția propriu-zisă reprezintă cadrul morfologic al unui individ, aspectul său somatic: un individ poate fi gras sau
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și al raporturilor dintre diversele sale părți anatomice. De fapt, imuabilitatea cadrului constituțional este o noțiune foarte relativă, ca orice dată biologică: orice individ evoluează, chiar și din punct de vedere somatic, dar acest proces are loc în limitele destul de restrânse, dincolo de care nu poate trece. De aceea, o constituție care poate fi bună, mediocră sau rea, se poate transforma oarecum, prin agravare sau ameliorare: un individ slab de pildă, se poate îngrășa sau dimpotrivă, un individ gras poate slăbi. Niciodată
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
oase scurte, pletoric, predispus la apoplexie. Este drept însă, că o oarecare labilitate a tipurilor constituționale poate fi constatată de-a lungul evoluției unui individ în timp (paralel cu înaintarea în vârstă). Constituția poate deci varia, dar în limite relativ restrânse. În realitate însă constituția nu este un element autonom al individului, adică un factor determinant al modalităților lui reacționale. Constituția nu este ea însăși de cât o rezultantă sau o consecință a temperamentului și anume: modalitatea reacțională de natură somatică
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
permanentă evoluție și transformare. Iată pentru ce aspectul temperamental și dinamic al unui individ, adică orientarea fiziologică a organismului său este mai importantă la un moment dat decât caracterele sale morfologice care evoluează și ele dar în limite mult mai restrânse. În sens larg temperamentul unui individ cuprinde deci totalitatea modalităților sale reacționale: fizice (constituție), psihice (caracter), fiziologice (starea de sănătate) și fiziopatologice (starea de boală). Iată pentru ce se obișnuiește a se folosi termenii de temperament sau constituție ca denumiri
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
vedere politic și istoric tradițiile religioase dominante în anumite țări. Bisericile neoprotestante mai mici s-au implicat și ele în activitatea politică (de exemplu Biserica Credinței în Ungaria, sau Bisericile Baptistă și Penticostală în Estonia), dar având un număr foarte restrâns de membri (sub 2% din populație), impactul lor asupra formării clivajelor este mai degrabă limitat. Bisericile dominante sunt împărțite în confesiuni tradiționale diferite (în principal Bisericile Luterană, Romano Catolică, Calvină și Ortodoxă). Diferențele confesionale sunt luate în considerare, însă acestea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
masă și dispozitiv de mobilizare era în bună măsură necunoscută până la venirea comunismului. Din 1875 (data instituționalizării primului partid) până în 1938 (data primei suprimări a pluralismului și instaurării partidului unic), viața partidelor s-a desfășurat în niște cadre sociale foarte restrânse, rezervate elitei centrale, notabililor locali și birocrației de stat. Constituția instituia o logică potrivit căreia regele organiza într-o manieră arbitrară partidul însărcinat cu formarea guvernului, guvern care organiza ulterior alegeri generale al căror singur scop era acela de a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
reprezenta o amenințare adevărată se situa undeva între 6% și 12%, în timp ce aceea pentru care socialismul a adus o schimbare pozitivă de statut social, condiții mai bune de viață, nu mai mare acces la educația superioară și un raport mai restrâns cu statul providență reprezintă o pondere cifrată între 20% și 70%. Făcând o medie, putem conchide că în jur de 8 % dintre români au avut de suferit de pe urma represiunii, excluderii și marginalizării, în timp ce 45% au beneficiat direct, ca urmare a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu regimul și cu mandatarii acestuia 75. Astfel, Revoluția din decembrie 1989 nu a fost precedată de o deșteptare colectivă sau individuală și nu a fost consecința unei deziluzii ideologice. De altfel, autoritatea marxism-leninismului nu a depășit niciodată cercul foarte restrâns și ferm al militanților istorici ai partidului comunist. Ca urmare, comunismul românesc nu trebuie înțeles prin intermediul unui demers fondat pe istoria intelectuală 75, pentru că aceasta pur și simplu nu s-a manifestat ca un triumf și un declin ideologic. Și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în problema minorităților apelând la o metodă care refuză egalitatea concurenței politice. Pragul foarte înalt pentru partidele politice și cel foarte scăzut pentru orice formațiune recunoscută drept "minoritară" au făcut din Camera deputaților un organism format dintr-un număr din ce în ce mai restrâns de partide și dintr-un număr din ce în ce mai mare de formațiuni minoritare, acest ansamblu reunind din 1990 până în 2000 între douăzeci și cinci și douăzeci și șapte de organizații politice. 7. Explicațiile sistemului politic românesc Cum anume au construit sistemul partidele și uniunile
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]