5,274 matches
-
încercat să realizeze o unitate a catolicismului 932 din România prin intermediul presei, lucru ce s-a reușit într-o foarte mică măsură, din multiple motive. Cauza principală considerăm că a fost incapacitatea de colaborare reală și constantă a celor două rituri, a ordinelor misionare și a catolicilor de diverse etnii existente în România. Deși au existat numeroase inițiative și încercări de reprezentare unitară a catolicilor din țara noastră, acestea nu s-au materializat, ori nu au fost consistente și viabile, deși
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a Papei și prin implicarea directă a nunțiului apostolic, care a convocat o întâlnire cu toți episcopii și a hotărât, prin puterea autorității sale, înființarea cotidianului Albina; încă de la început au existat mai multe discuții între uniți și catolicii de rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au dus la încetarea sa după o perioadă de numai trei ani, (atât cât a durat finanțarea Vaticanului), fapt ce a demonstrat o dată în plus incapacitatea de colaborare și lipsa de unitate a catolicismului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
maghiari dovedeau un anumit comportament (uneori ostil statului român), uniții promovau o anumită concepție referitoare la rolul pe care trebuiau să și-l asume în România Mare, intrând, totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de rit latin aveau o viziune diferită cu privire la noile realități social-politice, iar în interiorul acestora mai existau uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce unică (aceste diferențe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
treia cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În data de 7 noiembie 1921 începea publicarea ziarului Albina. Văzând că Albina, care apare cu autorizația Nunțiaturii Apostolice, dar fără cenzură ecleziastică, cu toate că trata des subiecte ecleziastice, nu servește interesele catolicilor de rit latin, nu ni se poate cere să dăm gratuit un apartament cu 3 camere foarte bune, pe care altfel am putea obține o chirie anuală de 100.000 lei. Văzând și faptul că funcționarii de la Albina sunt bine plătiți (chiar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
crearea unor organisme funcționale naționale și unitare care să gestioneze și să dezvolte presa catolică din România, au avut loc mai multe tentative în acest sens, unele cu caracter regional sau la nivel de episcopie, unele caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit, prin care s-a adus o contribuție semnificativă la culturalizarea credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. Organizațiile de presă existente în 1924 au fost: Societatea pe acțiuni "Sfânta Unire" din Blaj(aflată în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presei catolice românești și dezideratul celor implicați în acest domeniu au fost unificarea publicațiilor catolice din țara noastră, crearea unui cotidian la București care să reprezinte și să se adreseze întregii comunități catolice din statul român (indiferent de etnie și rit) și care să aibă și o orientare social-politică, nu doar religioasă. Deși Sfântul Scaun a susținut și s-a implicat direct (inclusiv financiar) în demersurile întreprinse în această direcție, din cauza incapacității ierarhilor din România de a trece peste diferențele de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1853, care a creat o nouă structură teritorial-administrativă ecleziastică: o arhiepiscopie la Blaj, cu trei episcopii sufragane (la Oradea, Gherla și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o creștere. Deși era o minoritate confesională (uniți: aproximativ 7,9% iar romano-catolici: în jur de 6,8%) cu afiliere etnică diferită (română, maghiară, germană), ea s-a dovedit activă în spațiul public
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comunității catolice au fost reflectate în presa din România a acestei confesiuni. Vaticanul a acordat o importanță deosebită dezvoltării unei prese catolice românești și unificării acesteia. Motivul era crearea unei exprimări unitare a catolicilor din noul stat român (indiferent de rit sau etnie), mai cu seamă în sfera politică (Statul Papal a dorit înființarea unei formațiuni politice catolice românești care să sprijine acțiunile sale la nivel internațional și care să reprezinte comunitatea catolică la nivel politic în România), după modelul partidelor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a materializat în dezvoltarea unor publicații și crearea unei tradiții a presei greco-catolice încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea (caracteristica principală a acestor tipărituri nu a fost cea religioasă, însă apartenența elitei intelectuale și politice din Transilvania la ritul unit a oferit și această dimensiune, secundând lupta de unificare a românilor). Așadar, dezvoltarea presei catolice din România nu s-a realizat după un plan bine stabilit sau la inițiativa ierarhiei bisericești, ci din inițiativele personale (care au primit aprobarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
consistentă componentă politică ce a lipsit în România) au fost implicați și intelectuali laici care au susținut politica Bisericii în spațiul românesc, demersul de presă a aparținut aproape în totalitate clerului (nu a existat o inițiativă laică). Existența celor două rituri și a mai multor etnii catolice a făcut ca manifestarea în presă să fie lipsită de unitate. Uniții și latinii au avut concepții diferite privitoare la rolul presei catolice și chiar la modul de implicare a catolicilor în viața publică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
abordeze teme social-politice și să creeze o forță politică catolică în România, care să se adreseze întregii societăți românești). Eșecul dezideratului de unificare a presei catolice din România a avut mai multe cauze, printre care neînțelegerile existente între cele două rituri (unit și latin), precum și între etniile din țară, în privința evoluției și dezvoltării mass- mediei catolice; un factor important l-a reprezentat și lipsa unor organisme sau instituții comune la nivel național. Această lipsă de unitate și de acțiune a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
concluzii trase de către reprezentanții presei catolice românești participante la aceste evenimente). Ținând cont de stadiul de dezvoltare a societății românești, de faptul că o parte consistentă a comunității catolice provenea din mediul rural, de particularitățile create datorită existenței a două rituri, a mai multor etnii și a numeroaselor ordine misionare catolice (toate suprapuse peste faptul că România era un stat unde Biserica Ortodoxă Română avea statutul de biserică dominantă), putem afirma că rolul presei catolice a fost unul esențial atât pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
situația presei catolice de la noi din țară, cu particularitățile, problemele și reușitele sale. Încă din preambulul acestei prezentări se face o precizare menită să particularizeze și să individualizeze evoluția presei catolice românești, care aparține pe de o parte catolicilor de rit unit, greco-catolic și celui latin: "Întrucât în timpul Renașterii România cunoaște o amplă dezvoltare ca urmare a unirii unei părți a Bisericii Ortodoxe Române cu Roma la începutul secolului al XVIII-lea, primii pași ai presei române au fost făcuți de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
adresat nunțiului pentru a se implica în organizarea evenimentului: "De mult timp doream să scriu Excelenței Voastre despre Expoziția presei catolice ținută la Vatican, dar a trebuit să aștept ca Congregația Orientală să decidă ce urmau să facă catolicii de rit oriental. Din materialul atașat aici, Excelența Voastră va putea să-și facă o idee despre această Expoziție și va vedea că publicațiile periodice vor trebui să apară în mai multe secții ale expoziției, dar în moduri diferite" (ASV, Fondul Archivio
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
orice limbă, cuprinzând tot materialul istoric, statistic, fotografic etc., la care se face referire în circulare (II-III), în schemă și în chestionarele atașate. Aș vrea să mă înșel, dar mă tem că în România, din cauza multitudinii de rase, limbi și rituri, nu va fi ușor să se creeze un centru unic român, care să fie însărcinat cu colectarea și pregătirea întregului material ce va fi expus în standul român" (Ibidem). 849 Ibidem. 850 Ibidem, f. 9. 851 Ibidem, f. 10. 852
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intârzierea începerii pregătirilor pentru participarea la expoziție a romano-catolicilor: "Însă România va trebui să aibă locul său și în a 2-a sesiune, să-și organizeze așadar un stand teritorial propriu care să cuprindă toată presa ei catolică de orice rit și naționalitate. Cum să fie organizat un astfel de stand românesc? Constituind un Comitet Central, cum au procedat deja și alte țări, incluzând diversele rituri și minorități naționale, sau constituind comitete unice pentru fiecare rit, respectiv naționalitate, în speranța de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
organizeze așadar un stand teritorial propriu care să cuprindă toată presa ei catolică de orice rit și naționalitate. Cum să fie organizat un astfel de stand românesc? Constituind un Comitet Central, cum au procedat deja și alte țări, incluzând diversele rituri și minorități naționale, sau constituind comitete unice pentru fiecare rit, respectiv naționalitate, în speranța de a fi coordonate ulterior de un unic centru" (Ibidem, f. 10-11). 853 Ibidem. 854 Ibidem. 855 Ibidem. 856 Pentru a se asigura de implicarea tuturor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presa ei catolică de orice rit și naționalitate. Cum să fie organizat un astfel de stand românesc? Constituind un Comitet Central, cum au procedat deja și alte țări, incluzând diversele rituri și minorități naționale, sau constituind comitete unice pentru fiecare rit, respectiv naționalitate, în speranța de a fi coordonate ulterior de un unic centru" (Ibidem, f. 10-11). 853 Ibidem. 854 Ibidem. 855 Ibidem. 856 Pentru a se asigura de implicarea tuturor în realizarea pregătirilor necesare participării la expoziție era menționată importanța
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
va figura la activ în darea de seamă asupra bugetului din trimestrul următor. În același timp aduc la cunoștința Exc. Voastre ca până și Dl. I. Georgescu, din Dioceza de la Oradea, cel care va reprezenta la Roma presa română de rit oriental, a vărsat deja suma de 10.000 lei = lire italiene 1.000, care vor fi de asemenea raportate în darea de seamă din al II-lea trimestru. Această sumă de 1.000 lire ar trebui să fie trecută, ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ce va trebui să plătească Dioceza din Oradea" (Ibidem, ff. 43-44). 866 Iată ce a afirmat Pal referitor la prestația presei catolice românești la expoziția de la Vatican: "Cu părere de rău trebuie să recunoaștem că și noi românii de ambele rituri, și latini și orientali suntem destul de modest reprezentați. Și în realitate nu ne putem măsura cu acele nații catolice unde cultura și pana măiastră lucrează de sute de ani, unde și guvernele au contribuit la înjghebarea acestei mari manifestații culturale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
colocvii, seminarii și zile de studiu au fost organizate pe această temă, într-un program de cercetare pluridisciplinară, conducând la o serie de articole și volume, pe una sau alta din problemele ospitalității. Ele au fost consacrate, rând pe rând, riturilor și reprezentărilor, miturilor și imaginilor ospitalității, practicilor medievale de ospitalitate, banchetului ca formă de ospitalitate, emigrației, străinului, parazitului în comunitate, spațiilor domestice și private, ospitalității în Antichitate, în povești, timpului și filozofiei ospitalității, neospitalității. Fără îndoială însă, cel mai spectaculos
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
focul, mănâncă din brânza ciclopului și de cum "gazda" apare, îi cer daruri fără a-și declina însă adevărate identitate. Acesta, la rândul lui le refuză cererile, le bea vinul și nu le oferă de mâncare, ci începe să-i mănânce. Riturile de ospitalitate sunt astfel răvășite și violența adusă gazdei provoacă un șir de violențe și ea îi va aduce lui Ulise peregrinarea îndelungată și amânarea reînnoită a întoarcerii acasă; altfel spus, lunga călătorie a lui Ulise în drum spre Itaca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
4 și călătorii ne fac mereu să visăm amintindu-ne că aceasta face parte din ritualul bunei ospitalități, că nu există o gazdă bună fără o femeie bună și că în această economie a darului, schimbul de femei este un rit care, chiar dacă nu se înțelege întotdeauna de la sine, este totuși în logica cea mai strictă a economiei ospitaliere. Primirea: datorie și putere În celebrul său Eseu despre dar. Forma și rațiunea schimbului în societățile arhaice 5*, Marcel Mauss a descris
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
caracterul benevol, aparent liber și gratuit al darului și al ospitalității este, totuși constrâns și interesat. Desigur se face un schimb nu doar de bunuri de consum, de lucruri utile sub aspect economic. E vorba înainte de toate de politețe, ospețe, rituri, dansuri, petreceri. Potlach-ul desemnează, în special, acest sistem de prestații totale care implică rivalitate și distrugerea bunurilor (Mauss reamintește că potlach, cuvânt folosit de populația chinook din Alaska, înseamnă "a hrăni", "a consuma"). Or societățile occidentale moderne păstrează un anumit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
satisfacție și mulțumire. Gazda orchestrează o punere în scenă prezentând un spațiu care îi exaltă ego-ul. Decalajul lui Egisto este confimat de către portretul caricatural al comesenilor, fiindcă mulțumirea lor nu este o odă adusă prieteniei sau noului an, ci un rit propițiator cu rezonanțe lucrative. Nu se face altă conversație decât cea despre calitatea alimentelor și activităților prospere. Egisto face figură de "rudă săracă" și ceilalți nu se abțin să n-o spună: "Uitați-vă la Egisto cum înfulecă...ei! Egisto
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]