6,936 matches
-
mături./ Nimeni nu le-o văzut/ Nimeni nu le-o auzit/ Numai Maica Domnului/ Din înaltul cerului/ Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati/ Cu mânecili suflecati/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături?/ La fântâna lui Iordan/ Cu săpile s-o săpăm/ Cu lopețile s-o rânim/ Cu măturile s-o măturăm./ Nu vă duceți la fântâna lui Iordan/ Vă duceți la Marțolea/ Să-i săp s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înaltul cerului/ Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati/ Cu mânecili suflecati/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături?/ La fântâna lui Iordan/ Cu săpile s-o săpăm/ Cu lopețile s-o rânim/ Cu măturile s-o măturăm./ Nu vă duceți la fântâna lui Iordan/ Vă duceți la Marțolea/ Să-i săp s-o măturați/ Marțolea să rămână curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica sa din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături?/ La fântâna lui Iordan/ Cu săpile s-o săpăm/ Cu lopețile s-o rânim/ Cu măturile s-o măturăm./ Nu vă duceți la fântâna lui Iordan/ Vă duceți la Marțolea/ Să-i săp s-o măturați/ Marțolea să rămână curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica sa din cer ce a lăsat ați albeața de pe ochi/ Cu săpile s-o săpați/ Cu lopețile s-o râniți/ Cu măturile’’. Când cineva avea dureri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
duceți la fântâna lui Iordan/ Vă duceți la Marțolea/ Să-i săp s-o măturați/ Marțolea să rămână curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica sa din cer ce a lăsat ați albeața de pe ochi/ Cu săpile s-o săpați/ Cu lopețile s-o râniți/ Cu măturile’’. Când cineva avea dureri de cap, se ducea la Ioan Guțu care descânta de „deochi”. Acesta, frecând ușor cu mâinile pe frunte spre tâmple, spunea descântecul următor: „La cea tufă de urzică/ Șăde-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării viticulturii erau crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, având pereții căptușiți cu piatră sau cu bârne, se păstrau, pe lângă butoaiele cu vin și zarzavaturile, murăturile, legumele și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu culesătură, uneltele agricole și viticole, precum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu vin și zarzavaturile, murăturile, legumele și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu culesătură, uneltele agricole și viticole, precum și alte obiecte de inventar gospodăresc. Zămnicul, un fel de beci, era o groapă săpată în pământ, de formă paralelipipedică, având înălțimea unui stat de om. Acesta nu avea pereții căptușiți, doar tavanul din bârne. O informație datând de la începutul secolului al XIX-lea ne pomenește despre gospodăriile mai înstărite din Moldova, care aveau „întinse
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
singură încăpere, ridicate pe furci, având pereții din gard sau din păruială (rețea de pari), lipiți cu vălătuci, ce aparțineau păturii sărace a țărănimii și clăcașilor, nu s-au mai păstrat. Despre construcțiile țărănești, I. Antonovici consemna: „...cei săraci își săpau bordeie în pământ, punând deasupra loazbe sau trunchiuri de lemn, peste care așterneau o pătură groasă de pământ. În față aveau o ușă și pe lângă aceasta o mică fereastră. Câteodată, înaintea ușii se mai făcea o despărțitură din pari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bolovani mari de piatră, pereții erau realizați din nuiele împletite, distanțate una de alta pentru a permite aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Se realizau și construcții specifice practicării viticulturii cum ar fi : crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, pereții erau căptușiți cu piatră sau cu bârne din lemn. Se păstrau astfel împreună atât butoaiele cu vin cât și zarzavaturile, murăturile, alte legume și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vin cât și zarzavaturile, murăturile, alte legume și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu culesătură uneltele agricole și viticole, și alte obiecte de inventar gospodăresc. Zămnicul- un fel de beci- era o groapă săpată în pământ, de formă paralelipipedică, având înălțimea unui stat de om. Construcția respectivă nu avea pereții căptușiți și numai tavanul era alcătuit din bârne. Locuința țărănească Marea majoritate a caselor au fost construite „pe furci” și mai târziu ,,pe tălpi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Manole care, în credința populară, presupunea sacrificarea și încorporarea în zidul unei construcții a unei ființe dragi, pentru a conferi trăinicie zidirii. La vălătucirea caselor, sătenii făceau clacă, întrajutorându-se reciproc. În fața casei, acolo unde avea să fie „bătătura”, se săpau cam două pene de hârleț și se muia lutul cu apă adusă de la fântână, cu butoiul, cu o zi înainte. Munca la „lichitul” casei era repartizată astfel: bărbații călcau lutul amestecat cu paie și cu apă, folosind uneori și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a copiilor, de cum dădeau pepenii și strugurii în pârg, părinți noștri, gospodarii pământurilor, își ridicau la capătul locurilor colibe de adăpost pentru a păzi de acolo recolta împotriva prădătorilor. Unele adăposturi erau doar așa, însăilate, altele însă, erau... de invidiat. Săpate în pământ, erau acoperite cu stuf bine bătut, cu prispe și parasolar, unele dintre ele fiind prevăzute chiar și cu anexe pentru animale și aduceau la înfățișare cu bordeiele primilor locuitori. Și, ca și când nu ar fi fost de ajuns toate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Zare - indică partea superioară a unei coline. Alte toponime indică o însușire a locului: Sărături, Săcături, Împuțita; altele evocă vegetația: Pădurea lui Florea, La Rădiu, La Tărăbuț, La Gălbigea, La Plop etc. Locurile de prin salcâmerii, unde vulpile și- au săpat galerii, și-au găsit și ele un toponimLa Vulpăria lui Roșu. La Budăi și La Izvoare indică locuri cu surse de apă. Vegetația predominantă dintr-un anumit loc a reprezentat o sursa de inspirație pentru toponime cu ar fi: Valea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să ascundă frauda). În urma investigației SEC (Securities Exchange Commission), s-a conchis că, deși au fost urmate procedurile de audit general acceptate, acele proceduri au fost neadecvate. Ca urmare a acestui scandal, în 1939 a fost emisă procedura de audit SAP nr. 1, care solicita auditorilor să observe stocurile și să confirme creanțele firmei auditate. La momentul publicării în 1948, în Marea Britanie, a Legii societăților comerciale, responsabilitatea auditorului financiar a devenit clară - emiterea unei opinii dacă situațiile financiare ale unei societăți
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
recent. Cifrele o atestă: indivizii care se hrănesc corect sunt mult mai puțin expuși la cancer și la boli În general. Știm astăzi că societățile noastre sunt cele mai afectate de bolile numite „ale civilizației” și, paradoxal, continuăm să ne săpăm mormântul cu propria furculiță! Cancerul și alimentația: unde sunt riscurile? La nivelul actual al cunoștințelor, este dificil de afirmat, cu probe științifice În sprijin, că un anume aditiv cancerigen este utilizat În alimentație fără control sau, dimpotrivă, că un anume
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
și atât. Ei nu, zău? Dacă personajele lui Camil Petrescu își consumă actele trupești în pat, iar ale altora nu le realizează deloc, unii autori găsesc locuri inedite. Astfel Birică o posedă pe Polina pe o movilă de lut rece, săpat în vederea fabricării de chirpici. În Cimitirul Buna-Vestire, un universitar vede o servitoare spălând podeaua. Profită de poziția ei și de lipsa desuurilor. Stăpâna casei îi surprinde și e inclusă în joc. În același roman, un tânăr beat violează o bătrână
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
tatăl acesteia, castrator de porci profesionist, cu un briceag. Mai târziu, descriind aceleași evenimente de la 1907, Z. Stancu se va lua Desculț la întrecere cu Rebreanu, inventând o armă de execuție inedită: plugul cu care se trece peste corpul asupritorului, săpând o brazdă în el. Tot la Rebreanu, în Amândoi, soluțiile de exterminare sunt originale: Solomia ucide prin strangulare cu o sârmă, iar când este arestată se sinucide cu un ac de păr. În Groapa lui Barbu, hoții se taie de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
fără apel o roabă țigancă și pune vătaful s-o biciuiască. Dificultatea executării sentinței apare nu pentru că individa e gravidă chiar cu boierul, ci pentru că nu poate fi culcată pe pământ cu fața în jos. Ingenios, boierul pune să fie săpată o groapă de dimensiunea pântecului astfel ca aplicarea loviturilor să se facă în bune condițiuni. Moș Teacă și alți ofițeri ai lui A. Bacalbașa au drept de judecată asupra inferiorilor și erorile sunt pedepsite cu bătaia simplă sau ochirea soarelui
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
apă, zeamă de foi de oleandru cu rachiu; semințe de laur pisate cu apă, lapte de alior (țâța vacii), câteva picături cu apă; zeamă de rădăcină de spin cu apă, suc de sunătoare. Un tratament curios, dar des folosit: se săpa la rădăcina unui nuc, se tăia o bucățică de rădăcină, se răzuia coaja cea galbenă și se făcea cu ea o legătoare, care se punea la o mână, la amândouă sau deasupra gleznei. Legători la cap cu mutătoare pisată și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
viță (de vie) să pisezi și să pui la cap, de la o ureche la alta. Cine are venin la inimă: să fiarbă cimbru În oțet cu miere și să bea pe nemâncate, că se va tămădui. De cea bubă: să sapi o buruiană ce se cheamă avrămeasă, să o piseze, să o faci turtă și să o pui pe bubă, de două sau trei ori. Pentru dureri de cap: să iei chimen și să pisezi și să presari cu acest chimen
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să iei și cu oțet să te ungi. Când crapă buzele: să pisezi sacâz și rășină și clei de cireș și untură de găină și să ungi buzele cele bolnave. Când intră cel necurat În om (epilepsie): tăvălindu-se să sape o rădăcină, să o piseze bine și să o bea cu vin sau apă. Manuscris din 1821 (nr.103), aflat la Academia Română Pentru tuse: ia ceapă și coace În foc și unge tălpile picioarelor cu dânsa. Pentru negreala dinților: să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
leșie din coajă de păducel negru, care face păducele negre și să se scalde (spele). Pentru surpătură (hernie) la om sau la femeie: este bună o buruiană ce se cheamă coconași și să fie gogoașele roșii ca cireșele, să le sape rădăcina, să piseze bine și să bea cu rachiu de drojdie, că măcar să fie boașele (testiculele) slobozite (căzute), se ridică șii trece. Pentru plescovițe la picioare: se ia bob de mazăre și făină de mei și camfor, se pisează bine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Feinsilber (pseudonime Emilian și Efraim junior), Iacob Braunștein (ps. Baum) și Iacob Weinfeld (ps. Ibes), ulterior dentist la Bârlad, cu învățătură la New -York. În Aurora ționistă, săptămânală, din iulie 1899 spune profesorul Grigore Crețu, se anunța bârlădenilor ștampilele ce săpa Sol(omon) B. Forstein în cauciuc și metal. Se înțelege că și C.S. Lețcae era nu numai tipograf ci și săpător de litere. Dintr-o scrisoare a lui Lețcae este redat citatul: „Pentru progresul economic al acestei tipografii am fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
doamna Lucia P. Nechifor, care predă monumentul dom‐ nului primar. Iar din partea Ligei culturale a vorbit domnul avocat Stelian Dumbravă. (Din Brazdă Nouă, anul IV, nr. 6, din 25 octomb rie 1924). * Inscripție pe soclu: „În bronz chipul ți‐ au săpat ca veșnic pildă vie vremurilor ce vor să vie, că tu străj er ai fost libertății, dreptății și adevărului...completată cu versurile proprii alăturate pe soclu:” Și‐s fericit c‐ am fost o clipă‐n stare să simt în marea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu numărul 16. * Omul e o plastilină. Se remodelează din mers. După împrejurări, nu din convingere. După ʹ89 înfocații vechiului regim s‐ au aliniat noilor sosiți și‐au început să‐ i apere pe cei dinainte... Și să se îmbogățeasc ă. Săpând temelia a ceea ce era... zidărie. Din sarcasm, umor sau lehamite, ori toate la un loc, se cântă: „Ceaușescu n‐ a murit / Istoria ne‐a păcălit / Ceaușescu e în mine, e în tine / Ca o boală ce revine.” Dintr‐o asemenea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lei de atunci), strânși după șase ani de funcționare în învățământ, de către Eugenia și Marin Benghiuj, învățători în localitate. Înalt de 7 metri, monumentul are pe soclu un vultur care privește în îndepărtare, iar mai jos, pe corpul edificat, sunt săpate cu litere de aur, numele a 100 de eroi din războiul 1916 1919, printre care și cel al fostului învățător căpitan Gr.N.Pavlov, decedat din cauza războiului. „Inaugurat și binecuvântat de înalt Sanctitatea Sa Patriahul Dr. Miron Cristea la 18 februarie 1928
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]