6,982 matches
-
în speranța unor câștiguri mult mai accesibile. În acest fel, au crescut latifundiile în beneficiul marilor proprietari de pământuri și parazitismul, care va apăsa pe umerii orașelor, fiind puse în situația de a întreține un număr tot mai mare de săraci. În anul 212 tradițiile romane decadente primeau o puternică lovitură, în momentul în care, în această epocă de comuniune religioasă și culturală, Constitutio Antoniana, promulgată de Caracalla (211-217) extindea cetățenia romană tuturor oamenilor liberi din imperiu. Această constituție era promulgată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
persecutoare din partea împăraților Decius (249-251) și Valerian (253-260), în fața cărora mulți dintre creștinii vlăguiți spiritual nu vor ști cum să reacționeze și vor apostazia în masă. Îmbogățirea economică a Bisericii a avut și unele aspecte pozitive precum ajutorul oferit celor săraci (humiliores), mai ales celor care proveneau din zona rurală. Dacă intrările fiscului erau câtuși de suficiente pentru păstrarea aparatului birocratic și a celui militar, economia ecleziastică s-a pus în serviciul celor săraci din comunitățile creștine și al tuturor celor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unele aspecte pozitive precum ajutorul oferit celor săraci (humiliores), mai ales celor care proveneau din zona rurală. Dacă intrările fiscului erau câtuși de suficiente pentru păstrarea aparatului birocratic și a celui militar, economia ecleziastică s-a pus în serviciul celor săraci din comunitățile creștine și al tuturor celor nevoiași, îndeplinind astfel și o funcție democratică, opusă politicii economice a statului. În secolul III se constată o serie de conflicte între creștinism și Imperiu: dacă cel dintâi se detașează net ca religie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
buni. Ce poruncă există pentru perceptorii de impozite sau pentru toți ceilalți? Dar acest soldat mi-a făcut atâtea. Aș vrea să știu, dacă tu ai fi soldat, n-ai face la fel? Nu vrem ca asemenea lucruri, prin care săracii sunt oprimați, să fie săvârșite de către soldați; vrem ca și ei să asculte Evanghelia. Nu milităria, ci răutatea te împiedică să faci binele. Soldații creștini aveau obligația să fie buni chiar și în timp de război: le era oprit să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Bisericii. Tertulian estima sârguința acesteia în strângerea fondurilor casei comune, iar Dionisie din Corint pe cea folositoare ajutorării celor nevoiași. Alții prețuiau preocuparea Bisericii pentru întreținerea învățătorilor și a slujitorilor ei, a văduvelor și a orfanilor; asistența celor bolnavi, a săracilor, a celor inapți de muncă, a prizonierilor și a celor condamnați la muncă în mine; respectul față de cei morți; protejarea sclavilor, a celor ce muncesc și a dreptului de a munci; ospitalitatea față de frații străini și ajutorarea comunităților persecutate. 3
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
neinspirat cu Persia, nu și-au urmat împăratul cu entuziasmul așteptat de către acesta, abandonându-l în mâinile dușmanilor. Atitudinea arogantă și lipsită de tact a împăratului (absența unei strategii politico-militare și socio-economice precise), a provocat nemulțumirea tuturor, creștini și păgâni, săraci și bogați, comercianți și soldați etc. Iustin ne spune că împărații romani Traian (98-117) și Hadrian (117-138) voind să inaugureze o politică de respect față de toți supușii lor au interzis, în virtutea unui obicei civil și uman, ca vreun cetățean să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sale nu pot fi confiscate, iar casa lui este inviolabilă. Să nu ne imaginăm însă că viața în cetate este idilică. În curând apar diferențe între maiores și minores, între cei care muncesc cu brațele și mercatores, între bogați și săraci. Se duce o aprigă luptă de clasă, iar slujbele municipale sunt acaparate de patricieni. Puterea devine atunci oligarhică. Democrația cu-noaște un reflux, așa cum s-a întâmplat și în secolul XIX, când sufragiul universal este pus în minoritate în favoarea unui regim
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o anumită doză de emoții în schimburile de idei. Nivelul adrenalinei crește. Chiar și pacifiștii folosesc un vocabular militant, vorbind despre "lupta" lor împotriva războiului. O cauză este justificată prin acțiuni care suscită sentimentele, ca de exemplu a acționa în numele săracilor. Astfel, a nu anula datoriile lumii a treia ar însemna să ai o inimă de piatră. Am fi considerați spirite mercantile dacă am vrea să alcătuim un dosar obiectiv și să ne întrebăm, printre altele, ce s-a întâmplat cu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
acțiune; 7. Concentrați-vă la ceea ce mâncați; 8. Se recomandă o plimbare ușoară, mai ales când simți o foame de lup. Convingători sunt francezii care spun: Mănâncă dimineața ca un rege, la prânz ca un prinț și seara ca un sărac! Compoziția corporală este legată de alimentație și cheltuielile energetice. Când vorbim de compoziția corpului ne referim la masa musculară, oasele și fluidele necesare din corp comparate cu cantitatea de grăsime care nu este luată în calcul. 6.2. GIMNASTICA AEROBICĂ
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
patronatelor, vârstnicilor, mediului înconjurător. (J. Goldstein, J. Pevehouse, op. cit., p. 209). 89 Ibidem, p. 221. 90 Cu titlu de exemplu amintim că și în țări democratice ca SUA sau Japonia, din cauza contribuțiilor de campanie, bogații au mai multă influență decât săracii; în Algeria armata a anulat alegerile întrucât partidele islamice se îndreptau spre victorie; în Birmania, un guvern militar care a pierdut alegerile a refuzat noului parlament ales să se întrunească. E. Gartzke, American Journal of political Science, 42 (1), 1998
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
noi ne int eresează mai ales pentru ceea ce a scris despre el N.A.Bogdan în „Monografia istorică și socială”, ilustrată de N.N. Tonitza, unde ni se relatează ceva despre cei doi tutoveni - Lumânărică și Titinaș. - Vă aduceți aminte de un sărac pe care îl în tâln eați, sunt acum doi ani (1843) pe uliți, prin piață, pe la biserici, cerșind mila creștinilor și împărțind bogdaprostele în dreapta și în stânga, îi dezvăluie N.A.Bogdan întrebarea care și-o punea sie și nouă întâi pomenitul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
merge cu dânsul în mijlocul pieței, îl trage, iar clopotul nu tace până ce nu-și câștigă plata muncii depuse și costul lui. Alama sfântă a lui răsună în tot aerul, cheamă credincioșii la rugăciune, rostind în graiul propriu și misterios fapta săracului cerșetor, lăudând-o... Dacă o biserică n-are veșminte, Lumânărică procură și aduce stofele specifice, el care n avea decât o h aină zdrențuită ce abia îi acoperea goliciunile. Dacă-i dădeai lui o haină, o cămașă, peste un ceas
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
toate f apte le bune pe care le făcea zilnic Lumânărică. Fapte de om sfânt - le califica N.A.Bogdan, stăruind în exemplele de viață, generalizându-le. Să judecăm, ne chema el, întrebându-se și îndemnându-ne la răspunsuri: „Oare câți săraci am putea face noi fericiți cedând abonamentul unei singure lojă de teatru?”; „dar cu cheltuiala unui ospăț, care nu numai că ne îmbuibă pânte cele dar ne strică și sănătatea?”; „dar cu cheltuiala de la balu l pr otipendadei?” Punând astfel
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că ne îmbuibă pânte cele dar ne strică și sănătatea?”; „dar cu cheltuiala de la balu l pr otipendadei?” Punând astfel de întrebări, în așteptarea răspunsurilor, autorul adăuga: dacă Lumânărică ar fi strâns toți banii pe care ia împărțit miilor de săraci și a cheltuit cumpărând lumânări, clopote, vaci, veșminte ș.a., negreșit ar fi deve nit om bogat. Dar trăind sărac, dar comportându se bogat, el a muri t sărac. Într-o zi, trecând pe lângă biserică, am văzut norod strâns. Am auzit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un mort, fost om bogat. Prohodul i-l făcea arhiereul, înconjurat de mulți clerici. Nu era de față nici o rudă, nici un prieten, nu s e vărsau lacrimi mincinoase... doar o vădană, în haine negre, af lată la picioarele sicriului; restul săracilor care alcătuiau cortegiul răposatului, purtau pe fețele lor întipărită tristețea mută și dureroasă a adevăraților prieteni rămași în viață... Apropiindu-se de sicriu, Arhiereul îi dezveli fața și însemnând-o cu semnul crucii, adăugă cuvintele: „Doamne, odihnește sufletul robului Tău
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
plângi, Titinaș, îl întreba gazda. - Cum să nu plâng, cucoană? Eu am ce mânca, a m un de mă adăposti, dar el are, are? Nu moare de fri g și de foame? - Cine, Titinaș? - îl întrebau. - Cum, cine? Ei, adică săracii! Și Titinaș se scula de la masă și o lua la fugă, să ducă ajutoare. Prin 1855, la Iași, fusese un proces al plastografilor, al celor care modificau în scop de profit actele de proprietate și care înfundaseră pușcăriile de la schitul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
boală? Spune iute... ori n ai poftă de mâncat! - Am venit... iată s bolnavă... sunt cuprinsă de pelagră; N-am avere, sunt străină, duc o suferință ntreagă; Mi s-a spus de-un om cu carte, că i spital pentru săraci. Rogu-te, dacă se poate, ca și mie loc să mi faci...” - Nu e nici un loc, mătușă și poți chiar ca s ă te duci, Aici nu-i pomană multă!... Și pentru că în loc s o primească în spital, doctorul îi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mâncare proastă, să fie puși bolnavii câte doi în pat, să fie tratați cu fundul și externați cu încă opt boli, pe lângă aia cu care s-au dus. Doar Cseke Attila vede internarea în spital ca sport național, că românii săracii. Luat la întrebări de Agenția Națională de Integritate, în calitate de ales al PSD-ului, Adrian Puradelu Minune, a declarat următoarele: „La fiecare petrecere, eu rup un chitanțier pe banii pe care îi primesc. Dacă bunica vrea să facă un cadou mirelui
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu se dezminte, rămâne în continuare cel mai mare producător și vânzător de „gogoși" umflate, din întreaga Românie, pe care le vinde urgent prin magazinele proprii numite codat TVR1, TVR2, TVR3, Radio Romania și pe unde mai apucă și el săracul. Popor român, servește cu încredere, fiindcă rețeta nu s-a schimbat, sunt exact aceleași gogoși pe care le servea și în anii trecuți. Interesant este, că încă mai sunt destui care să le înghită, deși acum pune pe ele chinină
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cumva e țara ceea care a intrat acu' câțiva ani în Uniunea Europeană?". Iar răspunsul ar fi tot după capul lor: „Da, dar cum ne-am luptat noi cu „greaua moștenire" colonială, așa se luptă și ei cu greaua moștenire comunistă, săracii"! De unde ar ști ei că de fapt noi ne luptăm, nu cu „greaua moștenire", ci cu noul colonialism care nu construiește nimic, ci numai distruge. Până nu va mai rămâne piatră de piatră în țara aceasta! Moartea tragică a statului
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ia de om, ca râia de omul sănătos? Dacă era doar chelu' din capu' satului, mai treacă, meargă, îl înțelegeam mai ușor, ziceam că a luat-o puțin la cap și ce nu spune omu' la beție? O mai plesnește săracul și aiurea, fiindcă, atunci când vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj din capul stânii pedeliste, (na, că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
îndoit sub povara multor sarcini rău plătite, mama, care veghează la căpătâiele odraslelor pentru a le scăpa ca prin minune viața, prin nesfârșitul devotament. Ori medicul, care știe că poate muri de boala pe care o caută în coliba unui sărac, datorie împlinită uneori cu sfințenia celor mai adevărate pilde din mucenicie. Ca să nu ne ridicăm până la descoperitorul, care știe că va cădea în clipa însăși când va fi smuls zeilor taina. Eroismul nu e în împrejurări: în noi îl avem
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
noi, adică cel despre care credem că are venituri confortabile și care este încă ușor de observat și de reprezentat. Micul întreprinzător de cartier, înaltul funcționar și chiar mai puțin sofisticatul agricultor pot apărea drept bogați într-o lume de săraci, trecând, și atunci când nu este cazul, drept burghezi. În 2006, pentru jumătate din francezi, bogăția începe cu un patrimoniu egal sau mai mare de 482 000 euro (sondaj CSA, Challenges, nr. 44, 13-30 august 2006). Este o sumă modestă dacă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
absența cvasi-totală a patrimoniului merg mână în mână cu sărăcia capitalului cultural și școlar și a capitalului social. Anchetele sociologice au stabilit sărăcia egală acestor diferite forme de capital. Categoriile cele mai defavorizate au și ele relații de sociabilitate. Dar săracii nu pot pune laolaltă, împreună cu alți săraci, decât propria sărăcie: rețelele celor lipsiți adună privațiuni și disperare. A fi sărac între săraci e un destin implacabil. Aceasta ușurează munca statistică și permite chiar ignorarea capitalului cultural și a capitalului social
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
mână cu sărăcia capitalului cultural și școlar și a capitalului social. Anchetele sociologice au stabilit sărăcia egală acestor diferite forme de capital. Categoriile cele mai defavorizate au și ele relații de sociabilitate. Dar săracii nu pot pune laolaltă, împreună cu alți săraci, decât propria sărăcie: rețelele celor lipsiți adună privațiuni și disperare. A fi sărac între săraci e un destin implacabil. Aceasta ușurează munca statistică și permite chiar ignorarea capitalului cultural și a capitalului social, despre care se poate spune că sunt
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]