5,379 matches
-
voie de a cumpăra de la acel magazin. Ordonanța din 16 martie 1943, era motivată de faptul că populația evreiască din cuprinsul orașului Dorohoi, în sfidarea tuturor ordonanțelor și dispozițiunilor date, acumulează atât în bariere cât și pe străzile orașului, acostând sătenii ce vin la târg cu produse alimentare, oferind prețuri cu mult mai ridicate decât cele fixate prin ordonanțe, îngreunând prin aceasta posibilitățile de aprovizionare ale populației creștine a acestui oraș. În consecință, cei care vor călca dispozițiunile prezentei ordonanțe vor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ale populației creștine a acestui oraș. În consecință, cei care vor călca dispozițiunile prezentei ordonanțe vor fi sancționați: evreilor li se va fixa domiciliul obligatoriu conform art.41, al.1, din legea sabotajului cu modificarea din 12 august 1942, iar sătenii vor fi trimiși în lagăr pe cale administrativă. Trebuie să facem precizarea că, mai ales după deportarea evreilor din Dorohoi, în oraș au rămas un număr de 2500 de evrei, așa cum precizează șeful poliției într-o notă informativă privind starea de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și În acest sens poate fi valabilă expresia „sergent de stradă”. Prin Legea rurală din 14/26 august 1864 peste 400.000 de familii de țărani au fost Împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii Împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Totuși, după ce se constatase că unele moșii mănăstirești intrate În posesia statului prin efectul legii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răspundea solicitărilor și Întrebărilor unor oameni de afaceri români, ca să spunem așa, care se adresaseră prefecților unor județe de graniță cu Rusia: „Mai mulți D-ni Prefecți mă Întreabă dacă se pot legalisa acte de Învoială Între diferiți antreprenori și săteni pe care cei din urmă să le Încheie, obligânduse lunar a căra proviziuni rusești până și chiar În Bulgaria”. Răspunsul guvernului fusese formulat astfel: „[Guvernul] nu poate opri Învoelile contractate de bună voe Însă el este dator pentru cei ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și Guvernul nu o poate primi”. Adjunctul ministrului de Interne, Mihăilescu, cel ce semnase ordinul telegrafic, avertiza asupra eventualelor neseriozități venite din partea rușilor astfel: „Așa fiind D-le Prefect, deși Dvs. nu puteți refuza o contractare. În viderea simplicității săteanului nostru, sunteți obligat a veghea a nu se exploata buna lui credință (subl.ns.) și al lumina asupra valorii angajamentului său”. Luna octombrie a anului 1877 prinsese armata română În asediul Plevnei. Consiliul de război de pe 1 septembrie a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
neadmițânduse nici o scusă afară de cei bolnavi pentru care veți trimite cerificatul medicului din acest orașu”. Rezoluția lui Alexandrescu fusese scurtă și seacă: „Se va da ordin comisarilor pentru conformare”. Cu toate contractele Încheiate de armata imperială rusă cu negustorii sau sătenii noștri În privința asigurării transportului proviziilor atât pe teritoriul României cât și În Bulgaria, uneori chiar pe linia I-a a frontului, totuși ofițerimea moscălească apela În continuare la proprii soldați sau chiar civili numiți „pahonți”. După cum ne explică și Dicționarul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iată ce exemplu dăduse: „Vine un țăran sau o țărancă la piață ca să vândă 10-20 de ouă și cere mai mult cu 100 de lei pe ou. Imediat este ridicat și dus la Poliție. Această atitudine l-a pus pe sătean În situația să-l caute pe <<jidanul>> speculant căruia să-i vândă oul cu 100 de lei mai ieftin”. Adică, datorită absurdității organelor de ordine, se dădea de Înțeles că țăranii nu avea altă alternativă și de aici ura față de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
despre prima nici nu-i cazul să discutăm!) fusese acela că În anul 1959, când a fost verificată piesa, pe la noi dispăruse de mult „chiaburimea” satelor, (ne)vrednicul partid muncitoresc reușind să uniformizeze țărănimea În așa fel Încât mai toți sătenii deveniseră robi ai fostului lor pământ. g. Calcul evreiesc: „Să Împărțim cîștigul egal: tu mai puțin și eu mai mult (...)” Romanul „Stele rătăcitoare” scris de Șalom Alehem (1859-1916) și dramatizată de coreligionarul Benö Popliker a avut parte de toată „atenția
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
boli cât timp este sub influența ayahuasca, după care, suspectez, în mod mai mult sau mai puțin conștient le „fugărește” din imediata apropiere a bolnavului. Ce succes are, nu cunosc, dar bănuiesc că ceva se întâmplă, altfel și-ar cere sătenii banii înapoi, mai ales că nu este din zonă și nimeni nu îl cunoștea când a ajuns aici iar acum este un șaman respectat. Din punctul meu de vedere însă, am ceva rezerve să fac o ceremonie cu el. În
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Guillermo și îi spun ultimele noutăți, pare să nu fie prea afectat sau cel puțin nu lasă nimic să se vadă, îi lăsăm un mesaj lui Carlos care, între timp, plecase de acasă și ne pregătim de plecare. Între timp sătenii aduseseră o căldare de chicha (o băutură alcoolică locală făcută din porumb fermentat la care se adăugă apă) cu un polonic pe care o împărțeau bine dispuși cu soldații, deci congregația devenise mult mai expansivă decât la plecarea noastră. După
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Mă întreb de unde atâta trafic la patru dimineața apoi piciorul mi se scufunda brusc până la genunchi în noroi, cad în genunchi încercând să-l scot, și simt pașii chiar lângă noi. Ridic privirea și aud un bună dimineața al unui sătean care trece grăbit pe lângă noi. Apuc brațul protector al lui Chris și nu îi mai dau drumul până la urcatul în barcă. Pornim, răsuflu ușurată, dar după vreo zece minute motorul începe să gâfâie și barca se oprește chinuit în semiobscuritatea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
găsite după câteva luni undeva de-a lungul Amazonului însă corpul Panchitei a rămas dispărut. Douăzeci de ani mai târziu, o femeie aproape dezbrăcată, aparent nebună, vorbind într-o limbă necunoscută, a apărut din adâncimile pădurilor în periferia orașului Tarapoto. Sătenii, neștiind ce să facă, l-au chemat pe rectorul universității proaspăt înființate, ca fiind „înțeleptul locului”. Rectorul, Jorge, a luat-o pe femeie la el acasă, a chemat un doctor, a hrănit-o puțin câte puțin și până la urmă a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și pe președinții de pe Muntele Rushmore. Jones e invitat la aniversarea satului, e dus să vadă replica romînească a ranch-ului din Dallas (unde e atacat verbal de un cow-boy și de un Dracula jucători de biliard), e rugat de săteni să conducă lupta lor (ca Yul Brynner în Cei șapte magnifici) împotriva tiraniei șefului de gară și e combătut amical de acesta din urmă pe o serie de teme mergînd de la bucătărie pînă la păcatele lui Clinton. Bref, cadou după
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pentru simplul fapt că a cunoscut credința adventistă prin mama mea. Pe lângă casă aveau animale: oi, vaci, cai, păsări, etc. Într-o zi, tatăl meu îmi spune: „Sâmbătă mergi cu vacile!” Pe atunci nu aveam decât 12-13 ani. Vacile tuturor sătenilor mergeau zilnic la câmp și trei persoane le păzeau zilnic. Astfel, cam o dată la trei sau patru săptămâni, ne venea rândul să mergem cu ele la păscut. Eu am vrut să evit să merg sâmbăta, deoarece învățasem că e păcat
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
De asta boierul ne-a dat voie să pășunăm vitele în poienile din pădurea dumisale!” Andrieș dădu din cap în semn că este la curent dar a ținut să încheie discuția prin îndemnul să aibă grijă ca nu cumva alți săteni să-și ducă vitele la pășunat în poienile din pădurea boierească. Mânându-și juncanii spre casă, se saluta cu consătenii care îi ieșeau în cale, trecu pe lângă postul de jandarmi ce se afla pe vremea aceea la marginea târgului, apoi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ei asupra dușmancelor, se descărca asupra lui Ghiță, bărbatu-său, pe care îl ținea de molâu și de papă lapte. Trebuie spus că mai fugise de la casa soțului, cum spunea gura satului, căutând un bărbat mai chipeș și mai bărbătos. Sătenii povesteau că ea, trecând odată peste râpa din mijlocul satului, și-a pierdut un papuc și când a ajuns la casa ibovnicului ei, Neculai, a găsit-o numai pe mama acestuia. Cum femeia nu prea era dusă la biserică, a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fasoneze, apoi plecară la treburile lor. Marița îl luă la întrebări pe Ghiță, bărbatusău, dacă a muls vaca și dacă a isprăvit celelalte treburi, „că iaca-i noapte și eu sunt ruptă de oboseală”. Freamătul serii de vară se potoli, sătenii terminaseră treburile pe afară și fiecare se trage în casă să se pregătească de noapte. Marița îl sfădea în continuare pe Ghiță care nu terminase de săpat în grădină legumele și zarzavaturile și la protestul că grădina era invadată de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
grozave, care merg și cu un pahar de vin roșu sau nohan. Fetele Mariei aduc pe masă pâine cu lapte bătut apoi scrob din ouă de găină, fasole păstăi prăjite și castraveți proaspăt murați și bineînțeles, nelipsita mămăligă a tuturor sătenilor din Moldova, de care se poate spune că este un aliment național. − Da’ noi n-am venit să chefuim aici, vrem să ne lămurim cum vă simțiți cu sănătatea și cum vă descurcați cu muncile câmpului, luă vorba Ion Cocuz
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fusese cel mai secetos an, Maria s-a sculat de dimineață, la răsăritul luceafărului de dimineață și a plecat împreună cu Elena Toloacă spre Vaslui, cu câteva turte coapte pe plită și câțiva lei dați de Emilia, să fie acolo. Când sătenii din Ivănești își duceau animalele la păscut, cele două femei străbătuseră cei 12 kilometri dintre Pungești și Ivănești și urmau să aștepte o cursă ce mergea spre Vaslui. Maria nu a avut norocul să ajungă până la ea, întrucât trecând pe lângă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
imediat. Era un nepot prin alianță care, observându-mă, a oprit și m-am urcat pe tractor lângă el. Îmi face cadou un afiș electoral cu chipul lui Iliescu... Îmi relatează un fapt semnificativ în încercarea de a cumpăra voturile sătenilor. Un camion cu produse alimentare și un grup de politicieni au sosit la școala din Priponești, au dat de veste în sat și lumea s-a adunat în număr mare. Fiecare participant primea ulei, zahăr, orez, dulciuri și... un portret
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
om"! Reversul medaliei: La vizita președintelui Eanes al Portugaliei (care sosise însoțit de un mare grup de ziariști), în drum spre litoral, cei doi președinți s-au oprit în jurul orei 10 să viziteze un CAP, fiind întâmpinați de autoritățile locale, săteni, pionieri. Conform tradiției, un bătrân frumos "ca în poveste", cu plete albe, lungi, îmbrăcat în costum popular, oferea oaspeților pe o tavă pâinea și sarea de bun venit. Când s-a apropiat Ceaușescu să rupă din colac, Moș Ion Roată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
prof.dr.doc. Constantin Pântea, membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna Perebicăuți, județul Hotin, dintr-o familie de săteni modești, de la care a moștenit blândețea sufletească, noblețea spirituală, cinstea și capacitatea de muncă plină de pasiune specifică locuitorilor mediului din care provenea. Studiile liceale le-a urmat la Bolgrad, județul Cetatea Albă, pe care le absolvă în anul 1920
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a fost preocupat de multiple aspecte ale vieții economice din România și, mai ales, cele din Basarabia. Studiile sale s-au referit, în special, la situația satelor și a țăranilor basarabeni, la mijloacele de stăvilire a tendinței de migrare a sătenilor spre orașe, la găsirea căilor de dezvoltare a satelor, de valorificare superioară a produselor agricole mai ales pe plan local, prin dezvoltarea unor întreprinderi mici de prelucrare pe loc și conservare a produselor din agricultură și zootehnie, cât și posibilitățile
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și participau dansând la diferite improvizații comice, cu care se identificau instantaneu. Fragmentele din Orghast erau mai dificil de Înțeles și acesta a fost primul semnal al pericolului de a clădi un limbaj prea ermetic, cu simboluri greu de comunicat. Sătenii Începeau să parlamenteze Între ei, găinile cotcodăceau, copiii se foiau, pierzându-și atenția, ceva era putred În Danemarca de pe covorul nostru teatral. Când actorul-vultur, pregătindu-se să-l atace pe Prometeu, a scos un țipăt strident, În locul fiorului tragic pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să mă aresteze sub pretextul că făceam semnale (cu plasa de fluturi, pretindea el) unui vas de război britanic. În vara anului 1929, ori de câte ori treceam printr-un sat din Pirineii estici și se Întâmpla să privesc Îndărăt, vedeam În urma mea săteni Încremeniți În diverse posturi În care-i surprinsese trecerea mea, de parcă eu eram Sodoma și ei erau femeia lui Lot. Un deceniu mai târziu, În Alpii maritimi, am observat odată cum iarba se unduia șerpuind În urma mea pentru că un polițist
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]