4,209 matches
-
forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele mici răspândite în fânețe sunt numeroase. Amintim: trifoiul roșu ("Trifoliul pratense"), păpădia ("Taraxacum oficinale"), ștevia ("Rumex paticentia"), traista-ciobanului ("Capsella bursa pastoris"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), mohorul ("Setaia glauca") mai ales în zonele mlăștinoase, coada-calului ("Equisetum arvense
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
1968, a fost trecută la județul Bacău, tot atunci desființându-se și satele Analog, Danciu (comasate cu Satu Nou), Corbu, Păruș, Valea lui Matei (comasate cu Colonești), Spria de Sus (comasat cu Valea Mare), Valea Morii (comasat cu Călini) și Salcia (fost Salahoru; comasat cu Zăpodia), iar satele Spria de Jos și Slobozia-Panu au luat numele de "Spria", respectiv "Slobozia Nouă". Trei obiective din comuna Colonești au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
de aceeași culoare. Femela depune ouăle pe pe frunzele unor arbori. Are o generație pe an, viața in formă de fluture durează din mai până in august. Iernează sub formă de larvă. Hrana fluturilor adulți o constituie seva arborilor (plop, salcie, arin etc.) nu nectarul, de aceea nu pot fi văzuți pe flori. Larvele sunt de culoare verde albăstrui și se hrănesc cu frunze. Au un zbor rapid, și sunt foarte precauți, fapt care face foarte grea fotografierea lor. Este o
Apatura iris () [Corola-website/Science/309010_a_310339]
-
Dryocopus martius); aceasta, cu penaj negru cu o pată roșie pe creștet, este cea mai mare dintre ciocănitorile din Europa; este o pasăre care cuibărește în scorburi săpate în trunchiuri de arbori cu lemn moale, molidul din înălțimile montane și salciile bătrâne de-a lungul apelor deltei. Avifauna pădurilor de molid prezintă populații de păsări cuibăritoare relative uniform răspândite în molidișul cu o accentuată uniformitate. Unele specii sunt euribionte cinteză (Fringilla coelebs), sturzul cântător (Turdus philomelos), iar altele de taigă: cocoșul
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
Sus de Sat". Aici și-au ridicat in grabă biserica numita “de nuiele”, pe pământul Păușanului, lângă Fântana Litii. Locul este azi proprietatea descendentei acelei familii, Bodea Maria a lui Goga. Biserica avea pereții din ramuri mari și groase din salcie, petrecute ca o împletitură între stâlpii de lemn. Acestora li s-a aplicat, in interior și exterior, straturi de pământ înmuiat și ulterior întărit. Până târziu, după 1900, s-a păstrat cheia de lemn a acestei biserici pe care era
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
județului, în zona de câmpie, aproape de limita cu județul Buzău, la sud de Mizil, pe malurile râului Iștău. Ea este traversată de șoselele județene DJ102H, DJ102D și DJ100C, care pleacă din Mizil și duc către Glodeanu-Siliștea (județul Buzău), Boldești-Grădiștea, respectiv Sălciile; precum și de șoseaua județeană DJ149 care duce către Fântânele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Baba Ana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,46
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
redat agriculturii întinse terenuri agricole. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și în păduri este reprezentată prin stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
nou construit. Până în această perioadă s-a reușit ridicarea bisericii și acoperirea cu tablă. În toamna acestui an, conducerea Mitropoliei Slătioara a dispus schimbarea preotului paroh, noul numit fiind preotul stavrofor Mihai Marchidan ce păstorea parohia Adormirea Maicii Domnului din Salcia - Galați. Întrucât la Salcia se construia biserică nouă, s-a dispus ca preotul Mihai să păstoreasca în același timp ambele parohii. Astfel, în timp ce două duminici din lună preotul Mihai slujea la Salcia, preoți suplinitori la Bacău, pentru oficierea slujbelor de
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
perioadă s-a reușit ridicarea bisericii și acoperirea cu tablă. În toamna acestui an, conducerea Mitropoliei Slătioara a dispus schimbarea preotului paroh, noul numit fiind preotul stavrofor Mihai Marchidan ce păstorea parohia Adormirea Maicii Domnului din Salcia - Galați. Întrucât la Salcia se construia biserică nouă, s-a dispus ca preotul Mihai să păstoreasca în același timp ambele parohii. Astfel, în timp ce două duminici din lună preotul Mihai slujea la Salcia, preoți suplinitori la Bacău, pentru oficierea slujbelor de sâmbătă și duminică, veneau
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
Marchidan ce păstorea parohia Adormirea Maicii Domnului din Salcia - Galați. Întrucât la Salcia se construia biserică nouă, s-a dispus ca preotul Mihai să păstoreasca în același timp ambele parohii. Astfel, în timp ce două duminici din lună preotul Mihai slujea la Salcia, preoți suplinitori la Bacău, pentru oficierea slujbelor de sâmbătă și duminică, veneau preoți de la mănăstirea Slătioara. Prin eforturile deosebite ale noului preot paroh, sprijinit de credincioșii din parohie și nu numai, lucrările au continuat prin finalizarea tencuielilor interioare și exterioare
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
căci dacă nu le-ar fi teamă de legile pământești, ar fi în stare să se năpustească ei personal asupra noastră, ca odinioară arhiereii poporului Israil care cereau răstignirea lui Iisus."" A fost întemnițat apoi în colonia de muncă de la Salcia, unde a fost obligat să facă munci grele, în condiții extrem de dificile, pe frig sau arșiță, cu foame tot timpul, cu norme mari, bătăi, insulte și izolare completă. În acest penitenciar, s-a îmbolnăvit și a fost mult timp internat
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
comerț cu Brașovul." Județul avea ca stemă doi butuci de vie. Mihail Cantacuzino a descris în "Genealogia Cantacuzinilor" județul Săcuieni astfel: Una dintre primele atestări ale acestui județ este din 1577, un document în care se face referire la localitatea Salcia, menționată într-o listă a "megieșilor" care aleg partea banului Radu din moșia Poieni, județul Saac. Printr-un hrisov din septembrie-decembrie 1636 mănăstirea Slobozia primea de la domnie "o vie în dealul Năenilor, județul Saac, și 300 de bolovani de sare
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
râului Lopatnic. În nordul comunei se întâlnesc păduri bogate în specii de arbori și tufari valoroși. Specia dominantă este stejarul obișnuit ("Quercus robur") cu arbori de dimensiuni impunătoare de până la 80-90 cm în diametru. În preajma râului se întâlnesc plop și salcie. Algoflora râului Lopatnic este dominată de alge diatomee, alge verzi, cianofite și euglenofite. Ihtiofauna râului Lopatnic este reprezentată de 11 specii de pești: porcușor ("Gobio obtusirostris"), fufă ("Leucaspius delineatus"), babușcă ("Rutilus rutilus") - specii eudominante; biban ("Perca uviatilis"), guvidul-de-Amur ("Percottus glehni
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
30 - 61 m. Vegetația este reprezintă în special de comunități xerofite și mezoxerofite. Din cauza valorificării teritoriului de către ome, vegetația spontană ocupă suprafețe reduse în văi și în lunca Prutului. În cursul râului cresc sălcișuri în formă de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie ("Tamarix ramosissima"), dudul
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud a parcului se află un iaz, pe malurile căruia cresc salcii, laricea,stejari, carpeni ș.a. Colegiul Agricol din Țaul se numără printre cele mai prestigioase instituții de învățămînt din domeniul agriculturii.Astăzi Colegiul este cartea de vizită a satului Țaul, care a pregătit de-a lungul existenței sale peste 11000 de
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
un drumeț Ciuciulea care făcuse un drum lung și nu găsise apă de băut nicăieri până a ajuns la Șipot (cișmea de pe suta II). Bând apă pe săturate a rămas și peste noapte și apoi și-a făcut culcuș în salcia mare de lângă izvor. A doua zi a plecat dar în urma lui a rămas numele de Ciuciulea. Argument în favoarea acestei legende vin spusele localnicilor care spun că prima casă din sat a fost construită lângă Șipot. Referitor la originea denumirii Ciuciuleni
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
face la mijlocul limbului. Dintre celelalte forme, derivate din primele trei, menționam: cordiforma, asemănătoare cu o inimă, ca la "Tilia cordata" (tei pucios); lanceolata, cu diametrul longitudinal de cel putin 3-4 ori mai lung decât cel transversal, ca la "Salix albă" (salcie albă); liniară, ca la "Gramineae"; aciculara, ca la "Pinus", "Abies", "Picea"; filiforma, ca la frunzele submerse de "Ranunculus aquatilis" (piciorul-cocoșului-de-apă). Filotaxia reprezintă modul de dispoziție a frunzelor pe tulpina. Inserția frunzelor pe tulpina se face în dreptul nodurilor; la un nod
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă feriga, în caverne se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă feriga, în caverne se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat, putem întîlni
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
În partea de vest se întinde un șes cu denumirea de „Seliște” pe unde se scurge pârăul principal numit „Râpa Satului”, care este alimentat de un număr de 3 râulețe mai mici. Pe acest șes în vechime creștea stuf și sălcii, datorită cărui fapt în timpul revărsărilor mari de apă s-au format straturi groase de aluviuni nămolind astfel o mare parte din casele așezate mai aproape de pârău, ceea ce i-a determinat pe locuitorii satului să-și mute gospodăriile pe pantele dealurilor
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
Dintre arbuști cel mai des întâlniți sunt sângerul(Cornus sanguinea)și șocul(Sambucus nigra). Există diverși arbuști că: alunul (Corylus avellana), măceșul (Roșa canina), murul (Rubus fructimosus). Cea mai joasă treaptă de relief (lunca), este reprezentată de pâlcuri formate din salcii, rachițe, arini, plopi. Repartiția, densitatea și bogăția faunei sunt în legătură directă cu altitudinea reliefului, specificul florei și impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Fauna este reprezentată în principal printr-un număr mare de insecte, în special
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
la unele plante cultivate. Puține cazuri se cunosc la plante spontane. Alopoliploizi sunt indivizi poliploizi la care cromozomii provin de la specii diferite. Fenomenul se întâlnește frecvent la unele grupe de plante, la care speciile se pot încrucișa uneori între ele (sălcii, stejari, graminee, plante din genurile Roșa, Prunus, Oenothera etc). Organisme hibride, astfel obținute, sunt în general sterile din cauza anomaliilor meiozei: cromozomii de la o specie nu-și găsesc omologii de la altă specie, se fac împerecheri anormale sau repartiții aberante de cromozomi
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
s. Tipuri de pădure: - Gorunet normal cu floră de mull, Ps; - Gomnet cu floră de mull, Pm; - Goruneto-șleau; Ps; - Goruneto-șleau cu productivitate mijlocie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pm; - Stejăreto goruneto-șleau de productivitate mijlocie, Pm; - Stejăret de deal cu gorun, Pm; - Zăvoi de salcie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pi. Rezervatia include 3 canioane: Rudi, Arionesti, Tatarauca. Canionul Rudi are 5 km în lungime, râușorul Bulboaca formează multe praguri și o cascadă de 10 m în înălțime. Sub cimitirul satului Rudi se află Peșteră Răposaților. Pe partea
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
sentința nr. 1202/1957 la 10 ani temniță. După condamnare a fost purtat prin cele mai grele închisori și prin lagărele de muncă forțată. Astfel a fost la penitenciarul din Gherla, 3 ani, apoi în Bărăgan și Deltă: la "Stoienești", "Salcia", "Grind-Periprava," din nou adus la "Gherla", apoi la "Luciu-Giurgeni", "Strâmba", iarăși la "Salcia" și în sfârșit la "Ostrov," de unde, în baza decretului de grațiere nr. 411/1964, la 30 iulie, acel an, a fost eliberat. De data aceasta s-a
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
prin cele mai grele închisori și prin lagărele de muncă forțată. Astfel a fost la penitenciarul din Gherla, 3 ani, apoi în Bărăgan și Deltă: la "Stoienești", "Salcia", "Grind-Periprava," din nou adus la "Gherla", apoi la "Luciu-Giurgeni", "Strâmba", iarăși la "Salcia" și în sfârșit la "Ostrov," de unde, în baza decretului de grațiere nr. 411/1964, la 30 iulie, acel an, a fost eliberat. De data aceasta s-a așezat la Sărățel, satul natal. Însă, mereu urmărit și hărțuit de organele securității
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]